COMU FINISCI SI CUNTA

Commedia in due atti di

Rocco Chinnici


(In una famiglia può mancare di tutto, spesso anche di che mangiare, importante che in essa continua a regnare la pace, come dire “poveri e umili”, ma… quando a questa miseria va a far visita la malsorte, l’armonia salta, e a rompre questo equilibrio è proprio Mummina, moralista e di grandi valori; solo che… il suo continuo andare in chiesa, ha fatto nascere grossi dubbi, tanto che…)

----

(Una stanza di soggiorno composta di misere cose. Peppi fa avanti indietro lamentandosi della cattiva politica mentre Mummina è intenta a stirare)


PEPPI
E’ possibili mai, dicu ju, chi unu e dui arrivanu sempri camurrìi di pagari! A munnizza, a luci, l’acqua, u telefunu, u gas, assicurazioni, l’ICI, l’IMU…, i crasti ca su!

MUMMINA
‘Ncuminciamu cu rusariu di prima matina!

PEPPI
E’ mai possibili chi lu poviru havi sempri a cuntinuari a jinchiri a sacchetta di lu riccu! E’ mai possibili chi calamu sempri a testa comu li pecuri! E’ mai possibili chi dopu tuttu chistu, ancora cuntinuiamu a pagari! Arriva chi a mumentu nni mettinu a tassa supra a saluti…

MUMMINA
(Non capisce) Supra a chi, a saluti! E chi voli diri?

PEPPI
Comu chi voli diri! Voli diri chi unu paga a secunnu comu sta di saluti, ‘n basi a saluti ca teni, ‘nzumma! Per esempiu, duranti l’annu, cu nun sa pigghiatu mancu ‘na pinnula, nun s’ha mai misuratu a prissioni, nun ha mai avutu ‘na linia di frevi… voli diri chi pagherà il massimo, mentri ‘nveci cu è…

MUMMINA
(Precedendolo) Comu a tia, voli diri chi è esenti di tutto!

PEPPI
(Non capisce) Iu… sentu tuttu? E che sentiri?

MUMMINA
Sentiri, si! Esenti, esenti! Voli diri chi è ‘na tassa chi a tia non ti tocca pagari!

PEPPI
Ah, si!

MUMMINA
Ah, no!

PEPPI
E picchì?

MUMMINA
E cuntinua, oh! Comu e picchì! Dicisti chi u Statu putissi mettiri a tassa supra a saluti?

PEPPI
E certu, ogni matina nni metti una nova!

MUMMINA
E ju ti ripetu chi tu sarai esenti di questa tassa… picchì, cu ssu cidiveddu vacanti ca teni… nun è chi sia signu di bona saluti, e quindi non ti tocca pagari mancu un centisimu pirsinu du tik!

PEPPI
Ah, guarda supra a chissu haju di smintiriti, picchì ci su tanti politici o’ Guvernu chi ciriveddu non ‘nn’hannu propriu, e ti pozzu assicurari chi hannu saluti di vinniri! E poi, chi ci trasi u tik! Forsi vulevi diri u tiket. ‘Gnuranti! Ah, quindi è così! Ju tegnu u cidiveddu… (facendo con pollice e indice segno di niente) Menu mali, a diri, chi a ‘gnuranza non è malatìa ricanusciuta, e a lingua non si paga a secunu a misura, si nno…

MUMMINA
(Precedendolo) E bonu, bonu! Voli diri chi avissimu statu esenti tutti dui; va beni così? Ooooh! Quantu a finisci! E ora, vistu ca iu sugnu gnuranti e tegnu macari a lingua longa, mentri tu ‘nveci fa tutti si calculi… matematici chi pari di essiri… scienziatu…, dimmi ‘na cosa, te le fari capiri iu ca è giustu chi ti stocchi u coddu e va travagghi? E poi, dicu iu, chi ti lamenti ogni cincu minuti, tantu u stissu avemu di pagari tutti cosi, u vò capiri, o no! (Mummina esce a prendere qualcosa nell’altra stanza).

PEPPI
No, no, no, no, no; no e poi no! (Sale su una sedia come a voler fare un comizio).

MUMMINA
(Rientra con una bagneruola di indumenti da stirare) Ma chi fai supra a seggia! Ha fari u cumiziu?

PEPPI
Cittadini tutti e di tutti i colori, razzi e razzisti, curti e longhi, stritti e larghi e mali parati, ‘mbrugghiuna e sparritteri, unitevi tutti e datimi ascorto; io, ho deciso: di ora ‘n poi, non pagu cchiù man-cu un tintu cin-te-si-mu! Comu finisci si cunta!

MUMMINA
(Lo guarda stupita) ‘Nca va ca pari pi davveru un puliticu, u sai chi putissi fari macari carriera pi quantu si ‘mbrugghiuni e lagnusu! “Comu finisci… si cunta” dicisti? E… ‘nzoccu è ca avissimu di cuntari?

PEPPI
I morti e i feriti.

MUMMINA
Bih, navutra ora! (Lo invita a scendere dalla sedia) E ora scinni, prima ca cadi comu un saccu di patati e ti stocchi u coddu, non t’abbastatu! Chi cosa dicisti ca avemu di cuntari…, morti e feriti? Chi forsi c’è… quarchi guerra ‘n vista?

PEPPI
Proprio così; ti voi arrulari, a chi ssi ‘n tempu?

MUMMINA
(Ironica) Ah, si, sugnu ancora ‘n tempu a… rularimi! E… contru a cu è chi… avissimu a cumbattiri, sintemu?

PEPPI
Contru il nostro nimico pubblico numero uno, chi è lo Stato!
MUMMINA
‘Gna bona allura a ‘ncuminciamu a jurnàta! Avemu di cumbattiri contru ‘o Statu. Non pensi chi chissi su guerri persi ‘n partenza?

PEPPI
Così dici; e picchì?

MUMMINA
Comu, picchì! Picchì… a cumbattiri ssu nemicu ca dici tu, saremu sulu tu e ju, ju e tu; tu e ju, e ju e tu! Ah, picchì… tu vidi chi tutti si lamentanu: chi non hannu ‘na casa, un hannu travagghiu, un hannu chistu, un hannu chidd’avutru… e ti cridi chi avissinu a pigghiari l’armi! E comu, non vidi chi tutti si lamentanu macari chi ‘o Guvernu su tutti latri, filibusteri… e poi, e prossimi lezioni, cu cchiana? Ah, cu cchiana? Rispunni! …Sempri i stissi latri! Oh, Peppi, Peppi, arruvigghiati! E’ cchiù facili ca tutti quantu pigghianu l’armi pi ssa camurrìa di sport du palluni, sa squadra si nni scinni di categoria, siddu i jucatura c’accattanu non su boni… ca pu travagghiu; non vidi chi ‘na pocu non hannu mancu i sordi pi mettiri a pignata, però chiddi pi jiri o stadiu i trovanu! E comu si ttrovanu! Oh, Peppi Peppi! Fineru i tempi di quannu betta filava! di quannu si scinnia ‘nni la chiazza cu raggia a lu cori… (inneggia un po’ l’Internazionale comunista); ora l’unicu pinseri è chiddu di scumbattiri cu sti camurrii moderni: cu facci e bucca (facebook. Errori voluti), cu i tubba (Yuthube, Wotzapp) cu a zappa…, ma no chidda di curtivari a terra!

PEPPI
Ah, tu vo diri… Yuthube, Wozzap chiddu di messaggi du telefoninu!

MUMMINA
Chissu, chissu si! Ah, ti pari ca dicia a zappa chidda di… (facendo finta di zappare la terra) Ora si, a terra! A terra è vascia! ‘nveci cu (errori voluti) compiuter, u tablètti, ssi nutularii di telefonini chi cazzulianu tutti a mannari messaggini da matina a sira è cchiù commiru… e quantu messaggi ca si mannanu! Comu si non si vidissiru di seculi; e poi, quannu si ‘ncontranu di pirsuna, mancu si dicinu ‘na parola! Mancu un salutu, nenti! Chissi su i veru pinseri di ora, avutru chi guerra a lu Statu! U palluni e tutti sti strucchiuli, pari ca i ‘nvintaru apposta pi addomesticarinni a tutti, megghiu di l’animali du circu! Dda, nni mittemu tutti a scarricari giochini, o davanti facci e bocca (facebook) da matina a sira… sparraciuniannunni unu cu l’autri, cuntannuni tutti li pila… scurdanunni pirsinu di fari i sirvizza di casa! Anchi du lettu unni si
dormi…, prima si scutulavanu fora i linzola e si mazziavanu cu batti panni pirsinu i cuperti, chi ancora i pusa mi dolinu; mentri ora (ironica) i linzola l’allisciamu, i ccarizzamu, mancu i rizzittamu! … tantu nni ci avemu a curca arreri…, comu i porci, ca sguazzanu sempri ‘nto stissu pantanu! Oh, gran pezzu di baccalaru ca si! E tu ancora ca pensi o Statu, a guerra… abbasta chi unu vidi ‘na partita e ci grida “curnutu” all’arbitru, ca già scarrica tutti li so problemi ca teni e…, (grande respiro di sollievo) aaaah!!! Nni sintemu megghiu! Si si; picchì l’omu è comu ‘na pignàta ca vugghi, e pi evitari chi a rraggia aumenta, e a pignata… Buuuuum!!! (Peppe ha un sussulto) Scoppia; rinisceru, a ‘nvintarinni pirsinu la varvula di sfiatu!

PEPPI
Ma u sai chi pari… comu si dici ‘na strologa, ‘na fillossera…

MUMMINA
Filosofa, bestia! A fillossera a vigna a teni; e u bellu chi voli curreggiri a mia! U porcu un sapi u credu, e voli ‘nzignari a vermaria ‘o purceddu! Filosofa si dici, sceccu!

PEPPI
Chissa, chissa, si! Certi mumenti pari un vocabolariu parlanti! E… senti ‘na cosa, dopu tutti sti beddi paroli, chi voli diri, chi u Statu po’ sempri fari chiddu ca voli?

MUMMINA
E cuntinua, oh! Quantu si vidi ca dormi! Sempri… dici? (errori voluti) semprissimu! Anzi, semprissimissimu! Lu Statu ha fattu, fa, e cuntinuirà a farà sempri chiddu ca voli, o ti piaci, o non ti piaci, picchì supra lu Statu… c’è ancora ‘n’autru Statu cchiù granni ca si chiama capitali… tu sai chi è u capitali? (Non capisce e la guarda sbalordito)

PEPPI
U capitanu? Iu mancu u surdatu fici!

MUMMINA
U generali si! L’avissi fattu pi daveru un pocu di militari, forsi avissi caputu megghiu ‘nzoccu vulia diri ubbidiri, e no ca (col verso militaresco) Aaatenti! Riiiposo! Cumanni a bacchetta e vo sempri essiri sirvutu a tappu! Iu non vulia diri capitanu, ma capitali: sordi! Les granas! (Stropiccia le dita come per volere significare soldi e lo invita a guardare) Cca, guarda, chisti sunnu capaci di rinesciri a cumannari e a corrompiri pirsinu li megghiu guvirnanti… avutru chi Statu e Statu!

PEPPI
‘Gna chi! Eh, locca! Allura a veru ‘gnuranti tu si! Chi fa un a canusci a carta da custituzioni ca dici chi u populu è sovranu?

MUMMINA
Suvranu u bestia ca si! Ancora cuntinua! A carta da Costituzioni! Si nni scrivinu tanti di carti, chini di fissarii! Va leggiti ‘nveci un pocu di Bibbia e vidi chi puru dda sta scrittu: di non rubari, non desiderare la robba degli altri, non uccidere, di non desiderari la donna degli altri… e nveci… Tu…

PEPPI
(Capisce il frainteso) Oh, oh! Ju, ju chi?

MUMMINA
E picchì t’allarmasti?

PEPPI
Ju, si! Chi pi ‘na vota ca ddisiavu a tia, era megghiu mi mittia ‘na petra ‘o coddu e mi jittava a mari.

MUMMINA
A mari ca petra ‘o coddu tu! Armenu l’avissi fattu pi davveru! No ca vinisti a cunzumari a mia! Ju vulia diri chi tu vivi nel mondo delle favole; u populu ha statu… no è Statu! Ha sta-tu, verbo essere, è, e sarà sempri sudditu! Tu u sai chi cosa voli diri sudditu?

PEPPI
Surdu? Certu, voli diri chi eni unu ca non senti bonu!

MUMMINA
Oh, pezzu di maccarrunu, mancu chissu sa! Ma propri nenti ti ‘nsignaru di nicu! Vidi, vidi picchì nni miritamu sempri stu tipu di Statu, picchì semu un populu di gnurantunazza comu a tia! Surdi da non sentiri mancu ‘na bumma ca nni cadi pi davanti! Sudditu eni chiddu ca si fa cumannari… E’ comu diri chi u Re cumanna, e u sudditu ubbidisci… sempri, si nno… (fa segno di tagliare la testa) Zamt!!!

PEPPE
(Peppe ha un altro brutto sussulto). Corpu di sangu chi ti vinissi a tia cu tutti sti discursa du Re e du Statu! ‘un motu mi sta facennu pigghiari a oj!

MUMMINA
E ora senti nautra cosa, non pensi ‘nveci ca si ti jarzassi u culu da seggia e ti jssi a circari pi davveru un travagghiu, fussi a megghiu cosa? Non pensi chi chissi su guerri persi ‘n partenza! Non pensi chi mi sta facennu perdiri ‘na matinata senza mancu farimi llestiri i sirvizza! Non pensi chi sarebbi finarmenti l’ura ca ti jssi a buscari u panuzzu pi dari aiutu a famigghia!

PEPPI
Eh, quantu cosi mi dasti a pinsàri ‘nta ‘na vota! Ah, ma si propriu fissata cu stu travagghiu! Ca comu mu cercu u travagghiu! Non vidi quantu disgrazii, incidenti e infortunii sul lavoro succedinu: morti, feriti, ossa rutti, tram…
 
MUMMINA
U tram, si! U veru trauma a mia u sta facennu veniri. Mischinu! Viditi quantu cosi ca ci putissiru capitari ‘nta ‘na vota si va travagghia! (Ironica) ‘Nveci dintra… non ti po’ bagnari mancu si chiovi! Dicu giustu?

PEPPI
E certu! Vidi, vidi ca ‘ncuminci a capiri! E poi…, dintra, o cauddu è tutta nautra cosa, mancu paraguni c’è. Comu, avissi di chi essiri cuntenta ca (sdolcinato e facendole qualche carezza) ti fazzu macari cumpagnia, mugghiruzza bedda!

MUMMINA
Levati di cca, pezzu di macabbunnu ca si, e v’alliscia a to soru!

PEPPI
Chi sgarbataggini! Viditi a chista, oh! Ti pari ca ju sugnu allegru ca un haju travagghiu! Sai quantu mi custa tuttu chistu!

MUMMINA
Mischinu, quantu ti custa’, sintemu? Capaci c’avissimu a fari puru un prestitu a banca!

PEPPI
Babbìa si, o puru ti cridi chi pi mia è facili stari senza fari nenti! Dimmi ‘na cosa, però vogghiu ca mi dici a virità, tu, t’afirassi a stari senza fari nenti comu a mia?

MUMMINA
(Sbalordita) Ju… senza fari nenti? A stari comu a tia a passiari di ‘na stanza a navutra? E comu ci stassi cu quantu cosi ca haju di fari! a sulu pinsarici mi veni pirsinu di ‘mpazziri!

PEPPI
Eccu, vidi, vidi quantu è difficili stari senza fari nenti!

MUMMINA
(Rimane di stucco a guardarlo) Teh, teh teh, talìa a chistu! Camina, camina, ca si ‘na farsa si! Viditi, quantu a sapi longa! E… senti ‘nautra cosa, vistu ca ora, ju, du travagghiu fuvu allicinziata e non haju cchiù nenti di fari puru ju, e fineru macari ddi quattru sordi ca trasianu, comu facemu a jiri avanti cu: manciari, i robi di vestiri, i scarpi, i bulletti di pagari…

PEPPI
Alt, fermati! Chi già ho pinsato a tutto! Si è pi bulletti di pagari, il problema è risolto, no capisti allura! Ti finivu appena ora ora di diri (indicando la sedia dov’era salito prima) chi ho deciso di non pagare cchiù nudda tassa; allura tu si a veru surda! Riguardu ‘nveci a li robi di mettiri… voli diri chi ogni simana li giramu pi davanti e darreri.

MUMMINA
Oh, pezzu di pisci stocca ca si! Havi già ‘na picchidda d’anni, chi robi mi giru pi davanti e darreri! Mancu chissu ha vistu!

PEPPI
E non è megghiu, locca! Voli diri chi già sei struita e sai comu fari! Mentri riguardu al manciare, voli diri chi nni mittemu ‘na pocu di tempu… a dieta, (le gira attorno guardandole il sedere)…

MUMMINA
Ah si! Comu a trova subitu a soluzioni! (Peppi le gira attorno) E ora chi sta facennu ca mi giri ‘n tunnu? Chi guardi, non mi canusci cchiù? Vidi quantu sugnu bedda!

PEPPI
Bedda si! Pari a madonna delle sette grazie! Staju guardannu ‘nveci la corpulenza, la tu linia, e vju chi u troppu manciari ti sta facennu divintari un gran sorti di culu grossu chi pari chiddu di un camionista.

MUMMINA
(Guardandosi, sbalordita, il sedere) Puru! Ma viditi chi fantasia sviluppata ca teni! Allura… haju u… cosa cca, di… (facendo il verso di guidare) cammionista! Sintiti quantu misteri ca canusci! Macari chiddu di camionista!

PEPPI
E certu, i camionisti stannu sempri assittati e… ci ‘ngrossa!

MUMMINA
Havi sempri la risposta pronta… supra a chiddu ca ci cunveni, ma non è ca si ‘nsigna unu di sti misteri e va travagghia, no! O puru si pirsuadissi a darimi la risposta di comu fari ora, pi jiri avanti!

PEPPI
E ‘nsisti oh! Ma non è chi puru idda mi duna a risposta siddu s’arrola!

MUMMINA
E cuntinua ancora cu sta camurrìa d’arrolamentu!

GISELLA
(Entrando dall’altra stanza col telefonino in mano) Bon jour a vous!

PEPPI
Cca è a straniera! Di chista non rinesciu quasi mai acchiappari ‘na parola… dicu una, di chiddu ca dici!

GISELLA
(Guardando la mamma e prendendo il cellulare) Vous voulez fait une photo?

MUMMINA
Faccilla a iddu, e cia manni o Papa, quantu ci fa ‘na bedda binidizioni, po’ essiri ca ci arrimodda u cidiveddu.

GISELLA
Capisco, non è giornata; toujours le mème choses! Sempre le stesse cose: disputer, disputer, disputer!

PEPPI
Ma quali sputar e sputar figghia! Chi a chissu ancora non ci avemu arrivatu!

GISELLA
Io non mi riferivo a sputare!  Ma a disputare, dispute, battibecchi… Quanto è brutto non riuscire a capirsi! Non conoscere le lingue!

PEPPI
Senti, figghia mia, già canusciu chidda di to matri e m’assuvrecchia! E poi, comu finiu! ‘Nveci di parrari u voi, parra aratru! Non pensi chi fussi megghiu ca ti staria a casa allura, ‘nveci di cuntinuari a spendiri sordi pi mantiniriti a scola e ‘nsignariti ‘na lingua chi no nni fa capiri cchiù chiddu ca dici!

GISELLA
(Quasi rimproverandolo) Arrête papa! (A Mummina con alcune moine) Sai, mamy, oggi mi servirebbe comprare... un qualcosa che… ne pas savoir come spiegarmi per mieux comprendre, meilleur… meglio insomma.

MUMMINA
Senti, non ti sfurnciari propriu a matri, e non c’è mancu bisognu ca ti sforzi di farinni capiri bonu chiddu ca ti servi, picchì, propriu oggi, non avemu mancu un centesimu pi fari un euru.

GISELLA
(A suo padre) Neanche tu, ne plus… aiutarmi?

PEPPI
Chi dici, u puzzu? Senti, figghia mia, ma non pò parrari comu a tutti l’autri?

GISELLA
Io studio lingue, papy!

PEPPI
A lingua si! A lingua era megghiu l’avissi studiatu to matri ti dissi, di quantu l’havi bedda longa!

MUMMINA
‘Mmucca, spiramu a Diu!

PEPPI
Eccu! Vidi, vidi chi lingua sciòta! chi ti dicìa. E dimmi… avanti, soccu, soccu è chi avissimu a capiri bonu…, cu tuttu stu parrari a mala minnita ca fai? Chi hai, chi cosa hai bisognu d’accattariti?

GISELLA
Brigit…

PEPPI
(Non capisce e guarda sua moglie meravigliato) Uhm!  E ci torna! Arreri ‘ncuminciamu cu sta parrata a schifiu! E chi è  stu… brigì, quarchi nautra marca di telefoninu, di sicaretti…

MUMMINA
(Ironica, al marito) Bri-git, senza accentu, voli diri Brigit, l’amica so francisi. Quannu voli iddu i capisci i cosi.

PEPPI
Ah, (sbaglia ancora pronuncia) Brigì! Cu sti nomi difficili ca si ‘nventanu! Ora, ogni figghiu ca nasci, anzi, prima ancora ca nasci, u primu pinseri di vuiavutri moderni, qual’è?

GISELLA
Je ne comprends pas. Non capire.

PEPPI
Haju a ‘mprissioni ca si tu ‘nveci a capiri sulu chiddu ca ti cunveni. Ti vulia diri chi u primu pinseri di giovani moderni comu a tia, quannu aspettanu chi (facendo il gesto di gravidanza) ci havi a nasciri un picciriddu, non è chiddu di pripararici comu si facìa ‘na vota: u corredinu, i quasitteddi di lana, o macari arredarici a stanzetta, no! E’ chiddu di curriri nno compiutèr (errori voluti) e jiri a circari i nomi cchiù difficili ca ci su! Nomi di persuni famosi, nomi d’attori… chi mancu canuscinu! E chiddi du patri e da matri ca vi misiru ‘o munu, non cuntanu cchiù! Viditi unni semu arrivati! Brigì!

MUMMINA
Ma comu non ti ssidìa! Chi eni bonu… Peppi?

PEPPI
Allura chi è, Brigì?

GISELLA
(Quasi in tono di rimprovero) Brigit, papy, Brigit! En France è un nome commun! Era il nom di una antica Dea Irlandese.

PEPPI
E va beni, non v’aggitati tutti dui. E chi fici, chi fici Priscilla… vuliva diri Brigì?

GISELLA
(Si indispone ancora perché suo padre continua a non capire) Oggi compie gli anni e… devo pur farglielo un cadeau…  

PEPPI
(Non capisce, e meravigliato…) Un catu… pi lavari ‘n terra dici? Un secchiu vo diri! Picchì havi sempri a casa lorda?

GISELLA
Ma no! Un cadeau! Volevo dire… un regalo insomma! Quando si è l’aureta in medicina non gliene ho fatto nemmeno! Ora che fa gli anni neanche! Da leur si usa molto, faire così!
MUMMINA
Ah, ancora sintìa! E non ciù po’ fari capiri chi cca, (errore voluto) da neur non si usa faire ‘nveci? Non vidi chi crisi ca c’è, figghia!

GISELLA
Ma mamy! La festa è nella maison di Brigit! Qu'est-ce ils peuvent la maman di Brigit… pensare le moin amis…

PEPPI
Autri misi! Picch’ ‘n Francia si fisteggia ogni misi u compleannu?

GISELLA
No, mese! Amis, amici, glielo stanno facendo tutti, un… regaluccio!

MUMMINA
Ah, si, e si l’autri amis si jettanu d’un pizzu da muntagna, o a mari cu ‘na petra ‘o coddu, tu chi fa, ti ci jietti macari? E poi non ti prioccupari chi la maman di Brigit è una donna pia chi ca va macari a chiesa tutti li matini, e idda u capisci bonu u mutivu di quannu ‘nta ‘na casa, sordi non ci nnè.

PEPPI
Eh, unni semu arrivati! ‘o mari semu arrivati! Veni cca, lassila perdiri a to matri cu i petri ‘o coddu e o pizzu da muntagna; (sdolcinato) tuttu chissu era figghia mia! Viditi quantu tragedi pi un regalucciu, quantu suicidi! Aspetta, aspetta (cerca nelle tasche), ora ca ricordu, ‘nna una di sti sacchetta avissi aviri quarchi surdittu… (e trova un euro) Eccu cca, teni, pigghia; accattaci ‘na bedda rosa.

GISELLA
(Guarda sbalordita e delusa, quella moneta) Une rosa, papy!

PEPPI
E chi nni sacciu! Pigghiaci… un garofanu, ‘na margherita… Tu u po’ sapiri i gusti chi havi a to amica… Brigì.

GISELLA
(Rinprovera suo padre correggendolo per l’ennesima volta) Brigit, Brigit! (Si rivolge alla mamma sbalordita) Mamy, ma… dice vèrittable papy?

MUMMINA
Non guardari a mia, chi si propria u vo sapiri, cu ssu euru, to patri abbunnò a manu, picchì ju ci avissi accattatu u pani pi manciari oggi, cu ssi sordi; ma u capisci, figghia mia, ca ju fuvu allicinziata, e chi d’ora ‘n poi non avemu cchiù propria comu jiri avanti! To patri non voli travagghiari picchì dici ca u putissi ‘nvestiri ‘na machina, ci putissi ‘nchianari un trenu di supra… ‘na disgrazia ‘nzumma, o un infortuniu sul lavoro; a mia, di ddu misiru travagghieddu c’havia, mi licinziaru puru d’un tuttu chi havi du jorna…

GISELLA
(A suo padre) Come, come! Allora per questo tu non lavori, perché hai peur che ti succeda quelche schose…

PEPPI
E certu, allura picchì! Aaaahhh! Finarmenti tu u capisti figghia mia! Ti cridivi chi ju era lagnuser?

MUMMINA
…No picca!

GISELLA
Je ne peux pas crederci!

MUMMINA
Cridicci, cridicci, a matri, chi chissa è a virità.
GISELLA
(A suo padre) E adesso, che maman non travaille plus, comment on va faire ad andare avanti?

PEPPI
Iu, ‘na menza idea ci l’avissi… spirannu d’aviri caputu bonu chiddu ca dicisti.

MUMMINA
(Alla figliola) Iu, quannu ‘ncumincia cu i so idei, nun pinsari ca sugnu tantu cuntenta.

GISELLA
Ah, si! E sentiamo quelle est ceste… idèe!

PEPPI
Pi prima cosa, anzi pi primissima cosa, ‘ncuminciamu a livari tuttu u suvrecchiu…

MUMMINA
Eccu ddocu, chi ti dicia!

GISELLA
(Sbalordita) Uhm! Quale sarebbe solution?

PEPPI
…Compiuter, internell, telefonini, a machina, tutti si trucchi ca ti metti di supra chi pari ‘na bambula di cira... e macari u fonu di sciucari i capiddi; voli diri chi quannu nesci u suli ti lavi, così ha tempu d’asciucaritilli… prima non faciamu tutti così!

GISELLA
(Guardando sbalordita, la mamma) Che cosa? Impossible!

MUMMINA
Non guardari a mia ti dissi, ca rimediu mancu ju ‘nn’haju! Certu, si non… c’è sordi, comu facemu a manteniri tutti sti cosi!

GISELLA
Ed io come faccio con le mes amis? Non posso andare in giro come una misérable.

MUMMINA
Voli diri ca: o ti voti spissu i robbi pi davanti e d’arreri comu fazzu ju, o ti sta dintra puru tu comu a to patri, e nni guardamu nna facci tutti tri, da matina a sira. E vidi chi ridiri!

GISELLA
E… l’Universitè? (Guarda, preoccupata, i genitori) Non è che… con questo, debba pure… ritirarmi dagli studi? Come, mancano poche matières!

MUMMINA
Voli diri ca ricumincerai a studiari le matières quannu ripigghiamu a travagghieres… anzi, (precisando) quannu ripigghiu, picchì s’aspetti ca havi a travagghieres to patri, di l’Università ti po’ stuiari definitivamenti u mussu.

PEPPI
Ma chi sta dicennu? Chi ci vo fari agghiuttiri a to figghia, ca non vogghiu travagghiari pi davveru? (Bussano).

MUMMINA
Gisella, va grapi. (Va ad aprire ed entra Rusina, una vecchietta saggia e che si sostiene al bastone).

RUSINA
Salutamu a tutti.
MUMMINA
Oh, donna Rusinedda bedda! Quali piaciri, vidilla ‘nta me casa! A quali motivu haju di ringraziari pi sta visita? Gisella, pigghia ‘na seggia a donna Rusina. Ta ricordi, veru? (Silenzio da parte di Gisella… non ricorda).

RUSINA
Vidi si ma ricordu ju! Quantu voti ti tinni ‘n brazza! E quantu avutri voti appi di diriti a “razioni” (Gisella non capisce)

GISELLA
Uhm?

MUMMINA
“A razioni, era ‘na sorti di preghiera china di paroli strani e difficili chi si usavanu diri ‘na vota pi fari passari tanti mali… spissu puru malocchi. (A Rusina) Ma… non si usa cchiù fari sti cosi, veru donna Rusinedda?

RUSINA
A ura di bisognu, figghia mia, si usa quarsiasi cosa, a sapiri chi puru “l’ateu, ‘n puntu di morti macari a Diu fa la corti”; eh, u bisognu ci sarà sempri! A tia a dicia pi tagghiariti i vermi da panza pi quannu ti pigghiavi di scantu. Ancora, ancora paura teni di cani ca dunanu muzzicuna?

GISELLA
(Riesce a ricordare) Ma si che ricordo! E come! …ero piccolina. No, ora non più, non più, donna Rosina; adesso, più che dei cani, ho paura dei morsi (Guardando papà e mamma) delle persone!

RUSINA
Ah, ma vju ca ti facisti ‘na ragazza saggia! Brava, Brava Gisella. I muzzicuna di cristiani, cchiù chi a carni, sfardanu l’anima! E cu a scola, comu finì cu a scola?

MUMMINA
A l’Università, a l’Università va a criatura, a brevi avissi di laurearisi, e finarmenti avemu ‘na dottoressa ‘mmenzu a (alludendo al marito) sti scecchi! (dispiaciuta) Sulu chi ora… purtroppu, di studiari… (guarda il marito).

RUSINA
Ah, picchì… ci scummettu chi è iddu ca non voli cchiù ca studia?

PEPPI
(Sbalordito) Ju? Ma chi vo fari cridiri a dunna Rusina. Pi mia po’ studiari quantu voli! Po’ puru divintari Papa si idda voli, donna Rusinedda!

RUSINA
Ora tu… Papa, si, ‘na fimmina!

PEPPI
E chi voli diri! Non vidi a chiesa comu si va aggiornannu! Po’ puru essiri chi appressu a stu Papa Franciscu, chi è ‘na pirsuna bona e di larghi viduti, …spirannu ca nun ci succedi nudda cosa, e vossia mi capisci chi vogghiu diri, ‘ncumincianu a nesciri ‘o chianu Papi fimmini… Papessi!

RUSINA
‘Na fimminedda Papa; u penzi tu ‘na fimminedda Papessa comu dici, ‘mmenzu a tutti di gran diavuli du Vaticanu, e cu tutti di ‘nteressi di sordi ca circulanu! Finiscila Peppi, comu si vidi chi ha sempri vogghia di schirzari! Genti allegra, Diu l’aiuta! Ah, a propositu di alligria ca un ci trasi nenti! U sintistivu ‘nveci, chiddu ca ci successi a Giuvanni… (non capiscono e si guardano) u maritu di Cuncittina mussu pizzutu! Un mumentu fa, avia appena arrivatu ‘o canteri unni travagghia…, non si stacca un sicchiuni di (indicando in alto) dda javutu da gru eeeeee… zamt! (Peppe ha ancora un sussulto) ci cadi di supra! Puvirazzu, fici ‘na fini…

PEPPI
(Toccandosi, alla moglie) A oj è proriu a jurnata, attrova u cori unni l’haju rrivatu! Senti, senti bonu stu discursu! E tu vo ca ju…

GISELLA
Smettila adesso papà, con questa storia degli incidenti! Anche mangiando, può capitare che un boccone vada di traverso, e allora che fai, non mangi più!

MUMMINA
Si è pi chissu, scantu non ci ‘nn’è, picchì iddu mancia, e comu si mancia! Pari un funnacu, donna Rusinedda! Diggeri pirsinu li petri! E’ u travagghiu ca un po’ digeriri!

RUSINA
(A Peppi) Picchì… non travagghi?

MUMMINA
(Ironica) No, nun po’, dici chi u travagghiu ci po’ cumprumettiri a saluti e…

GISELLA
E a me gli studi!

MUMMINA
Capiu ora u mutivu du picchì a criatura nun po’ cchiù cuntinuari a studiari e quindi lauriarisi?

PEPPI
Non ci dassi cuntu a iddi. U sapi chi è, donna Rusinedda bedda, chi a mia mi piaci rispittari l’idea di chiddu ca dicia me patri.

RUSINA
Ah, supra a chissu ha ragiuni, picchì s’havi sempri a pigghiari cunsigghiu di chiddi cchiù granni. E chi dicia, chi dicia a bonarmuzza di to patri?

MUMMINA
Cu no canusci l’accatta caru, ma cu canusci fa storii ‘o prezzu a muzzicuna! (Al marito) E cuntaccillu, cuntaccillu bonu a donna Rusina, chiddu ca dicia to patri… nautru beddu lagnusazzu! Malatìa di famigghia ca si tramanna. Ah, l’avissi saputu ‘n tempu chiddu ca eri! Ma chi fuvu orba fuvu! E ora ca ci dicìa si o parrinu a l’artari!
PEPPI
Senti, non parramu di ddu jornu e di u parrinu… chi ‘nsisti sempri a maritari, picchì iddu mugghieri no ‘nn’havi, ma si ‘nzama ‘nn’avissi avutu a una comu a tia, avissi cunsigghiatu a tutti di ristari schetti, avutru chi maritari e maritari!

RUSINA
Cuntami, cuntami chi ti dicia to patri.

PEPPI
Mi dicia sempri: Peppi, figghiu miu, ‘nna vita s’havi a travagghiari, sulu quannu c’è bisognu, e… sempri giustu quantu basta, picchì u suprecchiu rumpi sempri u cuperchiu, e leva macari travagghiu a avutri.

MUMMINA
Tu non travagghi mancu pu strittu e nicissariu! Figuramunni di livari travagghiu a l’avutri! Mu vo diri quali è stu… suprecchiu?

PEPPI
Ah, si, vo propria ca tu elencu u suprecchiu!

MUMMINA
Si, ma stoccati u coddu e parra! (A Rusina) Ora, prima ca si ci tira a risposta di mmucca, ci nni voli!

RUSINA
(Dando un occhiata alla stanza) Veramenti, a vuliri propriu diri a virità, di suprecchiu, ‘nta sta casa, un mi pari ca ci sia gran ché…

PEPPI
Vossia non vidi nenti picchì u suprecchiu sta sempri… ammucciatu, comu certuni chi pi strata vannu vistuti comu pizzenti e poi si scopri chi hannu grossi cunti ‘nte libretti a posta, o a banca! O comu avutri pirsuni pii chi vannu a chiesa a sfurnarisi u pettu e poi fora da chiesa si scippanu pirsinu i capiddi una cu lavitra, vastasi e maladucati! (Rusina non capisce) Chi è, non capisci! Ciù spiegu megghiu ‘n paroli semplici. U sapi, per esempiu, quantu sordi si paganu ‘o misi ‘nta sta casa, di nutularii e cosi chi vossia non vidi? Telefunu… chi pari un centralinu, e comu si non bastassi, puru u telefoninu! Poi c’è internel… ddu schifia ca servi pi navigari…, così dici me figghia,
navigari, ca pi quantu pagamu di navigazioni, ‘nn’avissimu fatti di viaggi p’America, o unni Patri Piu chi ci avissi alluminatu u cidiveddu a tutti, o pi l’Arabia esaurita ca s’avissi persu sinu lu cuntu!

MUMMINA
Arabia esaurita si; esaurita ju staju divintannu, ca cummattu cu tia!

PEPPI
Poi ci sunnu: a pittura pi l’ugna, u culuru pi cigghia, u ‘ntonacu pa facci, u…

MUMMINA
Uuuuu chi? Ma chi ci vo fari agghiuttiri a donna Rusinedda, ca stamu sempri ju e to figghia parati davanti o specchiu chi ‘nn’allustramu da matina a sira! O ssittati sempri cu telefunu ‘n manu! U matarazzu avissi a parrari! Lagnusazzu e putruni ca non si avutru! A mia, a mia ha ringraziari si ti trovi cu ssi cavusi misi e chi cercanu di fariti cumpariri omu… o megghiu masculu, picchì pi divintari omu ci nni voli di strata pi tia! Grannissimu puddicinedda ca non si avutru!

GISELLA
(Seduta intenta a leggere, esplode sentendo quei discorsi) Basta, non ne posso più! Sempre questi discorsi in questa casa! Je n'en peux plus, je n’en plus! (Esce per l’altra stanza).

PEPPI
(Guardandola uscire) Chi dissi, ca senti sempri puzza? Ci scummettu chi certi voti mancu idda sapi chiddu ca dici!

RUSINA
Criatura, nn’havi tortu si è costretta a sentiri sempri sti litanii?

MUMMINA
A viri qual’è a me vita, donna Rusinedda bedda, chidda di cummattiri cu un maritu chi di travagghiu no nni voli, e cu ‘na figghia ca voli studiari e non c’è a pussibilità di putilla aiutari pi quantu finissi di laurearisi. Ma… forsi è megghiu lassalli perdiri sti cosi, un la vogghiu annuiari; mi dicissi ‘nveci, pi quali mutivu vinni a oj. M’havi a scusari si a tiramu dintra a sti discursa chi a vossia non ci apparteninu.

RUSINA
Però, Peppi, ti putissi sbrazzari un pocu e aiutari a famigghia chi havi di bisognu.
PEPPI
Ju ci provu a circallu u travagghiu, sulu chi iddu… si ‘mmuccia!

RUSINA
Non ti pigghiari pena figghia, chi chisti su discursa ca si fannu ‘nni tanti famigghi. Ju havia vinutu ‘nveci pi diriti (guardinga, se Peppi possa sentire) chi u parrinu… patri Vicenzu… tu u sai chi quannu ‘ncumicia a quaddiari u tempu, iddu metti manu du purpitu a dari numira!

MUMMINA
E certu, a iddu ci piaci puru mpuzzarisi ‘nto ciascu du vinu!

PEPPI
Donna Rusina, non servi chi parra pianu, chi tuttu u paisi sapi comu stannu i cosi cu stu parrinu chi non vali mancu un sordu, però nnu tinemu; nni lamintamu comu facemu cu i politici, però non avemu mancu a forza di mannalli a casa, o megghiu a zappari! Però ci haju di diri chi è un beddu misteri fari u parrinu! A pinsaricci ‘n tempu sapi chi l’avissi fattu macari ju! Ah, chi avissi statu bellu: cantu e riposu, cantu e riposu, e poi non avissi mancu canusciutu: ne IMU, ne ICI, ne chistu, ne chiddu; ah! Nautra cosa cchiù ‘mpurtanti! non suda; si chiovi non havi paura di bagnarisi, vivi di rennita… vattii, cumunioni, matrimonii, crisimi… pirsinu cu i funirali ci trasinu sordi, duna a busta dicennu di mettiri n’offerta… però u minimu è non menu di vinti euri, nni voli cchiù donna Rusinedda! E poi, di lu purpitu po’ puru pirmittirisi di diri chiddu ca voli! Tantu è parrinu!

MUMMINA
Cu iddu si misi! E allura ‘nn’havi ora di chi farisi cuntari! Basta chi non ci parra di travagghiu. E mi dicissi, donna Rusinedda, chi ci nisciu da vucca a patri Vicenzu sta vota? Nun è chi sa pigghiò ancora cu Sinnacu!?

RUSINA
(Peppi starà sempre attento, non facendosi notare, a tutto quello che si diranno le due) Ma quannu, Peggiu! Peggiu, figghia mia! Cu tutti! Sa pigghia cu tutti, ora ca misi manu a quaddiari u tempu! Pensa chi ci pigghiò di banniàri du purpitu i piccati di tutti chiddi ca si cunfessanu! E sapiti quantu cosi ci nisceru da bucca duranti a missa cantata di san Caloriu! Cosi di mittirisi i manu a li capiddi! Avutru chi Sinnacu e Amministrazioni Comunali! Avissivu duvutu sentiri di ddu purpitu! Di dda bucca ci niscianu ciumi di paroli di tuttu chiddu ca si cunfissò a genti un mumentu prima di ‘ncuminciari a missa! Chiddu ca fici chistu, chiddu fici l’avutru…, c’è già cu dici ca di cunfissarisi cu iddu no nni voliti sentiri cchiù nenti, mancu s’avissiru arrivari all’estrema unzioni u vonnu cchiù a stu parrinu! Prifirisci irisinni ‘o ‘nfernu a genti, chi cuntari i propri piccati a patri Vicenzu!
MUMMINA
Allura fici bonu chi m’alluntanavu da chiesa!

RUSINA
Da chiesa, ma no di… (sottovoce) Oristanu! Così dissi u parrinu. (Guarda Peppi e si ferma mettendosi la mano sulla bocca, mentre Mummina si gira abbassando la testa).

PEPPI
E picchì vi firmastivu? E cosa ca un pozzu sentiri? E cu è stu… Oristanu? E chi ci trasi cu me mugghieri?

RUSINA
(In imbarazzo) Ma quali Oristianu e Oristianu! Chi capisti! Ju… ‘ntinnìa diri… (trova una accomodante soluzione) sacristanu, eccu si, sacristanu!

PEPPI
Mummina, chi è stu discursu du sacristanu?

MUMMINA
(Imbarazzata) E’ chi… è chi…

PEPPI
E’ chi… ‘nzoccu?

RUSINA
(Cerca di districarsi per bene uscire da quell’imbroglio) Peppi, to mugghieri voli diri… echi, nel sensu di diri chi puru si idda s’alluntanò da chiesa, senti l’ecu di chiddu chi bannìa u parrinu du purpitu! Ecu! … mentri echi voli diri cchiù di unu, cioè tanti cosi… capisti ora?

PEPPI
Ju capivu sulu chi sentu puzza di bruciatu, e vistu chi  pi ora nun haju nenti di fari, vogghiu jri a parrari cu stu… sacristanu, o Oristanu, quantu videmu di capiri megghiu sti… echi! A salutu donna Rusidda (esce un po’ adirato).

MUMMINA
(Preoccupata) Unni u sacristanu si nn’andò! E ora? Chi havi di diricci ddu binidittu cristianu du sacristanu? E… si capiu veru di Oristanu! (Si accerta che sia già andato il marito e, a bassa voce in modo che non senta la figlia) E… chi dissi, chi dissi di tantu gravi di mia?

RUSINA
‘Na chiesa accussì china nun l’havia mai vistu, figghia! Ci nni foru… non sulu pi tia! Ma pi tutti! Granni, nichi, schetti maritati!
Quannu u parrinu ‘ncuminciò a fari dda specia di cumiziu, cuegghiè ridia… di l’autri, ma ridiri! poi, a manu a manu chi a cosa misi a tuccari a tutti, ci fu un silenziu chi mancu ‘o cimiteru! mi parsi di essiri sula cu mia stissa. ‘Na pocu si nni janu niscennu da chiesa, zittu tu e zittu ju, cu a cuda ‘mmenzu i jammi comu cani bastuniati; pensa chi poi macari ju mi nni niscivu da troppu vriogna, mentri iddu cuntinuava a scatasciari li piccati di tutti. Sta vota ju dicu chi a chiesa non ci tornerà cchiù nuddu, a ponnu chiudiri! (Preoccupata e curiosa nello stesso tempo) Ma… dimmi ‘na cosa, veru è tuttu chiddu ca dissi u parrinu di tia e Oristanu, e chi spetti puru un figghiu d’iddu?

MUMMINA
(Sconvolta e preoccupata, le poggia la mano sulla bocca, guardando se potesse entrare la figlia o il marito) Vossia si zitti, chi dici! E ora, comu fazzu? Ma cu mi porta! Cu mi porta!

RUSINA
(Sbalordita) Allura… veru è!
MUMMINA
Si me maritu veni a sapiri sti cosi… non succedi l’opira!

RUSINA
Allura… tuttu chiddu ca dici u parrinu du purpitu… nun è picchì, comu dici a genti, a iddu… piaci appuzzarisi ‘nto ciascu du vinu!

MUMMINA
Si, donna Rusina, è u vinu chi a jddu u fa sparrari e (evidenziando) cummetiri certi cosi…

RUSINA
Picchì u dici ‘nta stu modu cummettiri certi cosi? Chi sunnu sti cosi ca po’ cummetiri di tantu gravi e poi pintirisinni?

MUMMINA
Sunnu cosi ca fannu vutari u stomacu puru ‘o Patretenu! Ma iddu poi rinesci a jittari sempri a curpa o vinu, dicennu chi u vinu è ‘na bevanda satanica chi spinci a fari sempri mali, anchi chiddu di mettiri gravida puru na figghiuledda e spinciri la famigghia a cridiri chi fu u spiritu santu, comu successi a Maruzza di donna Gnesa.

RUSINA
Chi vriogna! Però un capiscu bonu chiddu ca vo diri, u vinu è ‘na bevanda satanica, ma quannu mai sa ‘ntisu diri ‘na cosa di chista, (misteriosa) ma… tu chi nni sai di soccu cummina u parrinu? (Mummina abbassa la testa).

MUMMINA
Donna Rusina canciamu discursu e videmu comu mi po’ jutari a risolveri a cosa cu me maritu.

RUSINA
E… senti, tu non ciù pò diri a iddu, chi u figghiu chi spittati è u so… di to maritu ‘nzumma, prima chi stu discursu u veni a sentiri di l’autri!

MUMMINA
E comu ciù dicu, donna Rusina! Ah, si putissi! Havi ‘na pocu d’anni chi divintò sterili a causa di ‘na malatìa ca ci pigghiò l’organi genitali… ddi cosi, ‘nzumma, vossia mi capisci; comu fazzu ora a dirici ‘na simili cosa! Iddu parra di arrularisi contru u nemicu; si sapissi chi u veru nnimicu l’havi ‘n casa… sentu un pricipiu di bastunati! (Bussano e Mummina fa un sussulto di paura e si nasconde dietro Rosina) Bedda matri, iddu è, me maritu! (Bussano ancora).

RUSINA
E va japri, locca! Si fussi to maritu, non havi a chiavi, avissi avutu mutivu di bussari!

MUMMINA
(Si avvia impaurita ad aprire) Cu è doccu?
CUMMARI SARA
(Ha un paio di occhiali col fondo di bottiglia a causa della vista) Ju sugnu, Sara, japriti cummari, ca haju di dirivi ‘na cosa.

MUMMINA
Cummari Sara! E chi voli?

RUSINA
Ju mi nni vaju, non vogghiu sapiri avutru, già basta e m’assuvrecchia tuttu chiddu ca sacciu…

MUMMINA
Vossia aspetta, chi me cummari sicuramenti havi sulu di dirimi chi ci giuva quarchi cosa, stavutra havi sempri ‘na camurrìa ca ci ammanca; ‘na vota l’ogghiu, ‘na vota acitu, nautra vota u zuccaru… (bussano ancora). Vegnu, vegnu! (Apre la porta ed entra una signora con in testa dei bigodini, occhiali con i vetri fondi in quanto non vede bene e parlerà muovendosi da infastidire…) Trasiti, trasiti.

CUMMARI SARA
Salutamu cummaredda. Chi vi capitò? Aviti ‘na facci! (Curiosona. Si ferma ad osservare da vicino Rosina) E vui, cu siti? Cu siti vui?

MUMMINA
Chista è donna Rusinedda, chidda ca tagghia i vermi e dici i razioni.

CUMMARI SARA
Ah, donna Rusinedda, donna Rusinedda siti? Haju ‘ntisu parrari tantu di vossia; e… mi dicissi, mi dicissi, chi vinni a tagghiari i vermi, i vermi a… cumpari Peppi? A cumpari Peppi vinni a tagghiari i vermi?

RUSINA
Ju, veramenti…
CUMMARI SARA
E iddu, iddu nun c’è u cumpari?

MUMMINA
Mi stati facennu cufunniri tutta! Non v’afirati a essiri cchiù carma ‘nto parrari e ‘nno muvirivi?

CUMMARI SARA
E’ natura, natura è a mia! Vi dumandavu du cumpari… chi è, nun c’è, nun c’è?

MUMMINA
Nisciu chi havi picca…

CUMMARI SARA
E certu, u curaggiu non ci apporta di stari (evidenziando) dintra, non ci apporta u curaggiu, dopu chiddu ca banniò di vui patri Vicenzu du (evidenziando) purpitu!

MUMMINA
(La invita ad abbassare la voce e guarda se stesse entrando la figlia) E bonu, bonu cummari, non vi ci mittiti puru vui!

CUMMARI SARA
Chi vriognia! Arrivavu chi a missa stava finennu, e a genti niscia da chiesa sdignata, sdignata niscia! tutti chi si lamintavanu di patri Vicenzu pi tuttu chiddu c’abbanniava du purpitu, du purpitu, si du purpitu! Appena misi pedi dintra a chiesa, visti… pi chiddu ca potti vidiri, cummari…, cu sti occhi chi vannu pirdennu tirrenu, tirrenu vannu pirdennu! Visti u parrinu chi gridava dicennu brutti cosi non sulu di vui, chi non rivavu a sentiri, ma macari du cumpari, e comu gridava! Gna bonu, bonu gridava u parrinu!

MUMMINA
(Sbalordita guarda Rusina) Gridava… di me… maritu, dicistivu?

CUMMARI SARA
Certu, du cumpari, allura di cu! Di cu!

MUMMINA
E… di mia, di mia, propriu nenti sintistivu diri?

CUMMARI SARA
Non vu dissi chi già, di vui havia dittu di tuttu e di cchiù u parrinu… così dicianu ddi quattru cristiani chi ancora erinu dda a sentiri. Sulu supra du cumpari mi finivu di sentiri u cumiziu di patri Vicenzu, si, propriu così, u cumiziu, e gridava comu fussi ‘n’assatanatu! ‘n’assatanatu, si ‘n’assatanatu! “Vinni a cadiri ‘nto paisi di jancileddi!” Ripitìa spissu.

RUSINA
A pinsarici bonu, tantu tortu no ‘nn’havi.

MUMMINA
Ma mancu iddu è un santu, donna Rusinedda; u paisi è nicu e (sillabato) canuscemu fatti e fa-tta-re-ddi di tu-tti! Puru di patri Vicenzu ca sta cumminannu tutta sta vriogna senza nuddu mutivu!

RUSINA
Così dicinu, u dicistivu macari vui, chi quannu u tempu metti a fari caudu, a iddu ci pigghia ‘nto cidiveddu sta malatìa di vanniari du purpitu chiddu ca ci sfirria ‘nta testa.

CUMMARI SARA
Donna Rusina, cchiù chi u cauddu, a curpa è tuttu du vinu ca si bivi macari prima di diri a missa!

RUSINA
E allura chi voli diri chi prima ca u parrinu acchiana ‘nno purputu ci avemu di fari a prova du palloncinu comu fannu i carabbineri o a polizia?

MUMMINA
E chi è giustu chi propriu iddu si metti a cunsumari famigghi? Non è megghiu chi quannu ci veninu li quaranàti ‘n testa si nfila u culu a moddu ‘nta l’acqua frisca… m’aviti a scusari, ma chistu porta puru a sbagghiari a parrari! A mia, cchiù chi parrinu, mi pari un diavulu cu a tonaca misa! Picchì non fa parrari du purpitu a ‘na pocu di nuautri (evidenziato) fimmini, e vossia u vidi comu ci passa ssa malatìa di ‘mbiviri, du cavuddu ca ci acchiana ‘n testa e di diri chiddu ca voli!

CUMMARI SARA
(Meravigliata) Cummari, picchì…, puru vui… puru vui… cu parrinu… (Rusina si fa il segno della croce, indignata).

MUMMINA
(Come se fosse stata scoperata in flagranza) Ju… (Rusina si mette la mano in bocca sbalordita, e lei si riprende e bruscamente…) Puru vui… chi! Ma chi diciti!

RUSINA
Sintiti, ju mi nni vaju, servi chi vi lassu cchiù… a vostru aggiu. Haju tanti cosi chi mi spettanu di fari a casa. Salutamu (esce).

MUMMINA
(A comare Sara) E… dicitimi, dicitimi, sintistivu bona? Chi dissi, chi dissi di me maritu?

CUMMARI SARA
(Impacciata) Veramenti… cummari, ju… mi vriognu, eccu si! Mi vriognu vu dicu.

MUMMINA
(Accompagna alla porta Rusidda) Vi vriugnati vu! Cu ssa facci di sbattila ‘nto spicu di ‘na cantunera! Avanti finitila e dicitimi, cummari, a chi non c’è nuddu! (Preoccupata) Basta ca i cosi non i ripititi du voti e non jittati vuci chi dda banna c’è me figghia chi po’ sentiri.

CUMMARI SARA
Vuliti propriu ca vu dicu? Ca vu dicu vuliti?

MUMMINA
Eh, quantu siti longa, cummari! e parrati!

CUMMARI SARA
Dissi chi… Oristanu…

MUMMINA
(Sbalordita, non capisce) Allura parrava di mia, nautra vota!

CUMMARI SARA
Ancora, cummari! Di vui, vi dissi chi non rrivavu a sentiri nenti, nenti arrivavu a sentiri, picchì patri Vicenzu havia già finutu di parrari… di vui!

MUMMINA
(Più confusa che persuasa) Siccomu vu dicistivu, Oristanu…

CUMMARI SARA
Picchì, non l’havia di diri Oristanu, non l’havia di diri?

MUMMINA
(Sempre gurdinga per paura che possa entrare la figlia) Si, ma ju vulia sentiri chiddu ca dicia u parrinu di me maritu!

CUMMARI SARA
Ancora! Mi stati facennu cunfunniri tutta! Tutta mi stati facennu cunfunniri! Vuliti, o no, sentiri di vostru maritu?

MUMMINA
(Continua a non capire) Si, si certu! Parrati. Prumettu di non japriri cchiù a bucca.

CUMMARI SARA
Ooooh! Riguardu a Oristanu, cummari, dissi sempri u parrinu, chi… a so mugghieri… ci cunfissò… (Glielo spiega quasi sillabato) a mugghieri di Oristanu cunfissò o parrinu… idda ciù confissò o parrinu… (Mummina sembra essere assente) mi siguiti cummari?

MUMMINA
Si, si! A mughieri di Oristanu ci cunfissò o parrinu… chi? (guardinga se potesse entrare sua figlia) A vui, a vui sentu; ci cunfissò o parrininu… ‘nzoccu?

CUMMARI SARA
Vuliti propriu chi vu dicu, cummari? Allura vu dicu!

MUMMINA
E chi, torna accuminciamu d’accapu! E comu si vogghiu!

CUMMARI SARA
Chi… (Fa segno sulla propria pancia di aspettare un bambino)  idda, so mugghieri… capistivu, o ancora no?

MUMMINA
Veramenti… no!

CUMMARI SARA
(Ironica) Ah no! A oj mi pari chi vui aviti a testa attrovacci a cu! (Con persuasione) Cummari, a mugghieri di Oristanu, spetta un figghiu di vostru maritu! Di vostru maritu aspetta… un (di nuovo gesto di gravidanza) figghiu! U capistu, o vi l’haju a diri cantannu!

MUMMINA
(Prende a ridere come una pazza al punto di non riuscire a parlare, mentre Sara la guarda impietrita e meravigliata) I scianchi mi facistivu rumpiri cummari!

CUMMARI SARA
(Sbalordita) Vi rumpistivu i scianchi di ridiri picchì a mugghieri di Oristanu spetta un figghiu di… vostru maritu? Pi chissu vi rumpistivu i cianchi diciti? E si spittava du gemelli allura chi faciavu! Ma viditi ch’è cuntenta! E comu ridi ancora! Riditi, si! Non vi facia così emancipata!

MUMMINA
(Sempre ridendo) Vui, scanciastivu sicuramenti ciciri pi favi. A mugghieri di… Oristanu, spetta un figghiu… cu me maritu? e ora chi ci arriva! (Si blocca pensierosa) Allura… me maritu, non ghju pi parrari cu sacristanu! E certu! ‘ntisi diri Oristanu e…

CUMMARI SARA
(La guarda stupita, non capisce) Vi sinti bona, cummari? Bona vi sintiti?

MUMMINA
(Sempre in preda all’immaginazione) Scantannusi chi u parrinu… avissi dittu di iddu… Partiu pi jiri a parrari… cu a signura!

CUMMARI SARA
Ah, picchì puru vostru maritu, cu a mugghieri di… Oristanu… Viditi unni semu arrivati! Allo scambio delle coppie! Vi ricordu ca ju non vulia diri nenti, nenti vi vulia diri; vui fustivu a ‘nsistiri! (La vede quasi assente) Vi pigghiu un pocu d’acqua cu zuccaru?

MUMMINA
(Da sconfitta si veste da vittoriosa) Ma veniri havi, u signurinu! (Preoccupata) E comu fa a signura a spittari un figghiu di iddu, si… subiu l’interventu di… (facendo gesto di tagliare i testicoli e la comare rimane impietrita e, sbalordita, si mette la mano davanti la bocca fscendosi il segno della croce).


Fine primo atto


SECONDO ATTO

(Medesima scena. Peppi seduto sul divano, intento a leggere un giornale di annunci)


MUMMINA
Ti dissi, lassalu perdiri ssu giurnali! Tu tornu a dicu ancora: Allura no nni sa nenti dici, du discursu da… signura? E so maritu nenti ti dissi so maritu ca ci jisti a parrari?

PEPPI
Ancora cu sta signura! Ma comu ti l’ahju a diri chi no nni sacciu nenti di nenti e chi mancu a canusciu! Comu, so maritu mi desi a manu dicennu chi avissi piaciri di strinciri amicizia cu nuiavutri! e tu pensi chi si fussi veru tuttu chiddu ca dici tu, m’avissi dittu… chissu!

MUMMINA
(Contenta e premurosa) Così, così ti dissi so maritu, chi voli fari amicizia cu nuiautri?

PEPPI
Certu! Propria così.

MUMMINA
(Pensierosa) Allura… cu sapi si ti pigghiassi comu operaiu unni a so ditta.

PEPPI
(Sbalordito) E tu… comu fai a sapiri chi… Oristanu, havi… ‘na ditta?

MUMMINA
(Imbarazzata) U sintii diri… aspetta, aspetta… sai chi non mi ricordu cu era! Forsi… a cummari Sara! Si, propriu idda, a cummari! E… senti ‘na cosa, si è veru chi è così, pruvamu a dumannaricci si nni fa stu favuri, vistu chi semu ‘mmenzu ‘na strata…

PEPPI
E comu! ancora avemu di fari amicizia e già pensi di dumannarici un favuri!

MUMMINA
E’ mai possibili chi cu tia, quannu si parra di travagghiu hai pronti tutti li scusi di stu munnu! E poi, si ti dissi chi havi piaciri chi  ni veni a trova, nun pensi chi è comu si nni canuscissimu di… tantu tempu!

PEPPI
Comu di tantu… tempu, si dici chi havi piaciri di strinciri l’amicizia ora! Ma ti senti bona a mugghieri?

MUMMINA
(Contentissima) ‘Nca certu! (Cerca di frenare quella sua gioia). Vulia diri… certu nel senzu ca nni putissi dari ‘na manu pu discursu du travagghiu!

PEPPI
E va beni, facemu comu vò! Però ciù dici tu!

MUMMINA
Ju… dici? E comu, si mancu u canusciu!

PEPPI
Voli diri chi comu veni tu prisentu (bussano). E cu po’ essiri?

MUMMINA
Chi mi guardi! Va jiapri, chi u videmu subitu cu è.

PEPPI
(Va ad aprire ed entra un ragazzo con un mazzo di fiori) E tu cu si? Chi ci fa cu stu mazzu di ciuri a me casa?

RAGAZZO
Salutamu, è chista a casa di Peppi Curina?

PEPPI
Si, ju sugnu.

RAGAZZO
Mi dissiru di purtari sti ciuri a stu indirizzu.

PEPPI E MUMMINA
(Sbalorditi si additano entrambi) Ma… a oj…!

MUMMINA
Facemu l’anni tutti dui!

PEPPI
Gna veru è! Mi l’havia scurdatu!

MUMMINA
Puru to figghia su scurdò! Però o compleannu di l’amica so ci pinzò! (Pensierosa) Aspetta, aspetta!… non è chi a criatura nni ‘nvintò a storia du compleannu di l’amica pi rigalarinni sti ciuri e vuliva i soldi pi jiri a pagari ‘o ciuràru!

PEPPI
No, non po’ essiri; a mia mi parsi ca dicià veru di dda schifia di comu si chiama di… Brigì!

MUMMINA
(Diventando entrambi seri) Così… dici? E allura… sti… ciuri… cu i mannò?

PEPPI
(Al ragazzo) Senti ‘na cosa, cu ti cumannò di purtari sti ciuri? Era masculu, o fimmina? Cu era?

RAGAZZO
U sapi ca fici bonu a dirimillu! Mi stava scurdannu a daricci u bigliettu chi si staccò pi strata mentri vini acca (prende il biglietto dalla tasca del camicione blu e lo consegna a Peppi). Vossia teni, sicuramente ‘nto biglietto ci sarà scrittu a pirsuna ca i manna.

MUMMINA
(Prende due caramelle e li da al ragazzo) Teni, pigghia, fatti a vucca duci.

RAGAZZO
(Ci rimane male e quasi le risponde in malo modo) U sapi chi è rugnusa, signura; chissu mi meritu! E mi augura puru di farimi a bucca duci! E dopu non mi cadunu puru i denti! Viditi, signuri me! Mancu pigghia ‘na carta di deci euru e ma duna!

PEPPI
Deci… chi? Senti beddu miu, vattini di unni vinisti, avanti chi ti fazzu cadiri ju a oj si quattru denti, e senza mancu bisognu di jiri nno dintista e macu di manciari carameli! Via, sciò!

RAGAZZO
(Scappa via malaugurando quel regalo) Viditi a stavutru! Spiramu ca vi siccanu subitu ssi sciuri! Rugnusi e piducchiusi ca siti!

PEPPI
(Lo sgrida sulla soglia della porta) Lassa chi passu da putìa, ca ciù dicu ju o to patruni quantu si bastasunazzu!

VOCE FUORI SCENA
(La voce del ragazzo che va via) Rugnusi, rugnusi! rugnusi e piducchiusi!

MUMMINA
Leggi, leggi bonu ssu bigliettu, e lassilu perdiri a ddu picciottu; quantu videmu cu è ca manna ssi ciuri!

PEPPI
(Apre il biglietto e legge) Ma viditi chi sorti di educazioni ca c’è ora! ‘Na carta di deci euri! Prima ‘nn accuntintavamu cu ’na chiappa di ficu sicchi, o du favi calìati, mentri ora… vonnu a carta di deci euri!

MUMMINA
E bonu, bonu, non ci pinsari cchiù e leggi ssu bigliettu ti dissi.

PEPPI
“A te, dolce creatura, che sei in attesa di questo piccolo grande dono… frutto divino”.

PEPPI E MUMMINA
(Insieme meravigliati) Dolce amore! Piccolo grande dono! …frutto divino. E chi voli diri?

MUMMINA E PEPPI
(Additandosi irosi) Non è chi tu…!

PEPPI
Ju, ju chi? Ju no spettu nuddu donu, e mancu sacciu cu è stu… frutto divino; tu, chittostu!

MUMMINA
Cchiù tostu chi! Ju, l’unico donu chi spettu, è chiddu chi rivassi u travagghiu pi tia!

PEPPI
Pi mia! Tu u sai ca ju e riali non ci tegnu! E poi non c’è misu chi u mannaru a mia stu mazzu di ciuri; c’è scrittu: “alla famiglia Curina”. Ju sugnu sempri cchiù cunvintu chi pu menzu c’è nostra figghia (bussano). E cu pò essiri?

MUMMINA
Ju dicu chi su Oristanu e… a signura.

PEPPI
(Va ad aprire; sono Oristanu e Beatrice sua moglie) Iddi, iddi su! (Li invita ad entrare) Pregu, s’accumudassiru, trasiti!

ORISTANU
(Oraziu si conosce con Mummina, come Peppi con Beatrice, ma nessuna delle due coppie sa che hanno in comune la stessa tresca amorosa) Bona sira signura.

PEPPI
Bona sira signura Biatrici (le due coppie si mettono lontane una dall’altra, e le donne indicano, contente, al proprio partner la gravidanza in corso, passandosi la mano sul grembo, sotto lo sguardo sbalordito dei due uomini, mentre i due mimano meravigliati la loro non appartenenza a quella gestazione in corso delle due donne).

BIATRICI
Ma comu! Tu… (Peppi fa segno che non c’entra) e allura…

MUMMINA
Ma comu! Tu… (anche Oristanu, come Peppi, fa segno che non c’entra niente) E allura…

BIATRICI E MUMMINA
E allura comu potti succediri?

PEPPI E ORISTANU
Succediri… chi?

BEATRICE
(Non sa come giustificarsi) No, nenti, vulia diri ca… (s’accorge dei fiori e trova la soluzione) comu potti succediri chi sti ciuri su propriu i stissi di chiddi ca ricivemu nuiautri, quarchi ura fa!

PEPPI
E ci scummettu chi vi purtò un figghiolu ca vulìa na carta di deci euru!

ORISTANU
Si, propriu accussì! E vui comu faciti a sapiri chistu? chi voli diri stu misteru?

MUMMINA
Signura Biatrici, vuiavutri è sicuru ca non ci trasiti nenti!

BIATRICI
Ju sugnu sicura, pi comu sugnu sicura chi mancu vuiavutri ci trasiti nenti.

PEPPI E ORISTANU
E allura stu… donu divinu cu u manno?

PEPPI
E ju pinsava ca ci putiva trasiri nostra figghia…

BIATRICI
Vostra… cu?

MUMMINA
No, nenti, iddu vulia diri chi nostra figghia… forsi è megghiu u lassamu perdiri stu discursu. Assittativi chi fazzu un beddu cafè… o vuliti nautra cosa?

ORISTANU
No, Mummina… (Peppi e Beatrice si guardano meravigliati) Oh, mi scusassi signura! Ju… non sacciu di unni mi vinni sta… cunfidenza di chiamalla pi nomu.

PEPPI
Non ci facissi casu Oristanu, chi voli ca sia u tu o u lei.

MUMMINA
Si, certu! Chi voi ca sia… vidi, vidi ca mi vinni facili puru a mia! U fazzu allura stu cafè? (Entra Gisella).

GISELLA
Bonjour messieurs.

ORISTANU
La signorina… è straniera? Piacere, Oristano.

GISELLA
Oristano! Ce nom m'est familier! Peut-être… église avoir sentir     (forse in chiesa ho sentito) …père Vincent!
PEPPI
(A Mummina scandalizzata per aver capito) Chi dissi, chi dissi?

MUMMINA
Ma quali patri Vicenzu e patri Vicenzu! Chi dici tu navutra! Chi ti scappa di ‘mmucca!

GISELLA
A moi rien! A père Vincent!

MUMMINA
(Cerca di farle cambiare discorso) Senti, ma tu non avivi di jiri unni a to compagna pu compleannu?

GISELLA
Certes!

PEPPI
Senti chi fai, pigghiati ddu mazzu di ciuri e ciù port; si cuntenta?

GISELLA
Très beau! Li hai comprati pour moi?

PEPPI
Ti piacinu?

GISELLA
Tant, tant, tant! (Prende il mazzo di fiori ed esce contenta e cantando) Hourra l’amour, hourra l’amour! Bon soir messieurs!

MUMMINA
E senza mancu sapiri cu nni mannò, ficimu cuntenta a nostra figghia! (Guarda il biglietto e lo rilegge) Frutto divino, comu vulissi significari miraculu divinu… e certu, pa criaturu fu comu un miraculu! Cu quali sordi u putiamu accattari du gran mazzu di ciuri! Pari chi u Patri Eternu u sapìa chi a criatura avia di jiri o compleannu!

BEATRICI
Anchi si accussì fussi, resta sempri u misteru du nostru mazzu di ciuri! (Bussano).

MUMMINA
E cu è a st’ura?

BIATRICI
Sintiti, nuiautri ni nni jamu ca ju è rrivari a chiesa… a mumentu c’è u rusariu; voli diri chi pu cafè non manca tempu.

MUMMINA
(Bussano ancora) Ma quannu mai, stati commiri quantu vjiu cu è (va ad aprire; è comare Sara). Oh, cummari! Haju genti, è urgenti chiddu c’aviti di dirimi?

CUMMARI SARA
(Si fa strada ed entra, si accorge di Oristano) Salutamu… (si avvicina di molto ad Oristano) Ma vui, vui non siti u signuri Oristanu? E chista (guardando sua moglie), cu è chista cumminata così? A vui, a vui apparteni?

MUMMINA
Chista è donna Biatrici, a mugghieri du signuri Oristanu.

CUMMARI SARA
Allura… patri Vicenzu… nun è pi nenti veru chiddu ca dissi du purpitu di vuiavutri, chi…

ORISTANU E PEPPI
Dissi di nuiautri… ‘nzoccu?

CUMMARI SARA
(Le due donne le fanno segno di stare zitta) Chi iddi… (a Oristanu e Peppi fa segno di gravidanza delle due) aspettanu… (le due cadono a terra svenute).

PEPPI
Me mugghieri… (fa anch’egli segno di gravidanza) spetta! E di cui?

ORISTANU
Puru a mia spetta di… (anche lui fa segno di gravidanza) e di cui, si ju fui operatu…

Peppi
Puru vui allura non putiti aviri figghi? E comu potti succediri tuttu chistu?

ORISTANU E PEPPI
Cu su i patri di… nostri figghi?

CUMMARI SARA
Viditi chi beddu quiz a oj! Si, ma fuiti e chiamati u dutturi! (Entrano Gisella e Brigit).

BRIGIT
Boniour! (S’accorgono dell’accaduto) Chose etre succés?

GISELLA
Maman, maman! (A suo padre) pourquoi essere a terra?

BRIGIT
Aller in voiture a prendre bourse pour controler (esce a passo svelto).
PEPPI
Chi nni sacciu, figghia mia; a cummara Sara fici così (rifà il gesto di gravidanza), e tutti dui caderu ‘n terra comu du pira!

GISELLA
Pourquoi, maman… (fa il gesto pure lei di gravidanza) e come, se toi ne pas povoir fils!

ORISTANU
Macare moi nix potere avere figli!

CUMMARI SARA
Signurina bedda, haju ‘na strana ‘mprissiioni chi cca c’è a manu du Spiritu Santu!

GISELLA
La smetta poir lei, madame Sara!

CUMMARI SARA
(Offesa e risentita) A cui, a mia madame! Signurina, vidissi chi ju, sempre ‘na pirsuna seria haju statu, non ‘ncuminciamu ora…

PEPPI
Cummari Sara, madame voli diri signora! Vui non siti signora?

CUMMARI SARA
E certu ca sugnu signora! Ju ‘ntisi Madame e chi sà chi mi parìa! (Rientra Brigit con la borsa).

BRIGIT
Attendre le controlè (inizia a controllare Mummina). Coeur apposé.

PEPPI
Chi dissi, chi dissi?
GISELLA
Il cuore è apposto.

PEPPI
(Le tira fuori la lingua con un attrezzo che aveva in borsa) Quantu videmu chi nni pensa da lingua.

BRIGIT
La langue aussi.

PEPPI
Accussì comu?

GISELLA
Dice che la lingua è pure apposto.

PEPPI
Umh! Dicci ca cuntrolla bonu.

GISELLA
Arret papa, smettila!

BRIGIT
(Controlla la pancia con lo stetoscopio e guarda Gisella rimanendo perplessa) Je ne comprend pas! Un moment (va a controllare la pancia anche a Beatrice) Et allez!

ORISTANU
Chi è, gravi è a cosa, (a Gisella) signurina?

CUMMARI SARA
Non è chi ssa cosa di… et allez comu dici a so amica è ‘nfittiva!

GISELLA
Et allez, vuol dire e vai! Nel termine di esclamazione di successo.

PEPPI
E quali stu successo, figghia mia?

BRIGIT
Elles… sont… toutes les deux… enceintes! (Peppi e Oristanu che ascoltavano attentamente, cadono a terra svenuti).

CUMMARI SARA
Accussì! E ora?

BRIGIT
Pourquoi? Ils doivent être heureux! Contenti!

CUMMARI SARA
Ca comu fannu a essiri cuntenti, sapennu ca un ponnu aviri figghi! Signurina Gisella, ciù dicissi all’amica so chi loro due, figli non potere averne nix.

GISELLA
E com’è possible!?

BRIGIT
Qu'est-ce possible?

GISELLA
(A Brigit) Est-ce sécuritaire?

BRIGIT
Indéréglable!

CUMMARI SARA
Ma non putiti parrari comu a nuiautri, tutti dui?
GISELLA
Je ne comprend pas! Mio padre non potere avere figli, e nemmeno lui… come spiegare tutto questo?

BRIGIT
Umh! Peut être le saint esprit (indicando in alto).

CUMMARI SARA
Vuliti viriri chi u capiu macari a francisina chi potti essiri pi davveru u Spiritu Santu! Signurina unni è misu acitu quantu videmu di falli ripigghiari a tutti e così li signuri (le donne) ‘nn’ajutanu a sbrugghiari sta matassa.

GISELLA
E mio padre, come fa mio padre ad accettare simile cosa?

CUMMARI SARA
Macari o signor Oristano pensu ca ci verrà difficili. Si, ma chiddu ca dicu ju, allura di cu su sti figghi chi hannu di veniri ‘o munnu?

BRIGIT
Quel grand mystère est la vie! (Prende dalla borsa una boccettina e la fa annusare ai quattro che andranno rinvenendo).

CUMMARI SARA
Ju haju ‘na gran privisioni di bastunati!

CUMMARI SARA
Sapiti chi fazzu, signurina Gisella, comu vannu rinvinennu mi vaiu purtannu a tutti dda ddintra, videmu prima di tuttu di capiri comu stannu i cosi.

MUMMINA
Peppi, Peppi, unni si?
CUMMARI SARA
E cca c’è a prima. Peppi, si! Aspetta a chiamallu! (Aiuta ad alzarla e la porta li dentro).

ORISTANU
Chi mi sentu curiusu! Ma unni mi trovu?

CUMMARI SARA
Veni, venui cu mia ca tu spiegu dda banna (porta anche lui dall’altro lato).

PEPPI
Matri chi sonnu! (S’accorge di sua figlia) Tu cca si, figghia mia! Però un fauri ti dumannu, parra comu a mia, picchì haju a testa troppu cunfusa.

GISELLA
Ca va bien… volevo dire va bene!

PEPPI
Si sapissi chi mi ‘nzunnavu! Pensa, havia divintatu papà dun picciriddu ca non m’apparteni! Quantu cosi strani a oj! Puru chidda di ciuri…

GISELLA
I fiori! I fiori cosa? Quelli che mi avete fatto regalare a lei? Le ho detto che glieli avete regalati pure voi ed è voluta venire a ringraziarvi di persona, tanto le sono piaciuti… (a Brigit) vero brigit che ti sono piaciuti i fiori?

BRIGIT
Un monde! Merci beaucoup!

BEATRICI
Unni sugnu? Chi mi sentu strana.

CUMMARI SARA
Cca è l’utra santuzza. Viniti viniti puru vui cu mia ca vi portu ‘n paradisu. Aiutami Brigit ca chissta pisanti è! (la conducono dall’altro lato).

GISELLA
E che cosa c’entrano quei fiori, con tutto questo?

PEPPI
Picchì i stissi ciuri arrivaru puru a iddi, a Oristanu e a so mugghieri! E cu stissu biglittinu!

GISELLA
(Dispiaciuta) Allora… i fiori… non erano…

PEPPI
Ma nuautri ti desimu cu tuttu u cori. Dici ca ci piaceru a Brigit! Oh, non ci fari capiri nenti a idda! U sai chi certi voti, un capiri è megghiu di un sapiri!

GISELLA
E… questi fiori di chi sono? Chi li ha mandati? Almeno questo dobbiamo capirlo! O no?

PEPPI
Si si, certu, puru ju u vulissi capiri.

GISELLA
Scusa, chi li ha portati non ve lo ha detto? Ci sarà pure stato un bigliettino!

PEPPI
Si, c’era u biglittinu, ma non riniscemu a capiri cu è chi u mannò. (Lo prene dalla tasca) Teni, leggi, po’ essiri chi tu ci capisci megghiu.

GISELLA
“A te, dolce creatura, che sei in attesa di questo piccolo grande dono… frutto divino”. (Sbalordita) Non capisco…

PEPPI
Vidi, vidi chi è comu ti dicia ju! (Entra Brigit).

BRIGIT
(Indicando da dov’è uscita) Ils commencent à se rétablir, sentirsi meglio. Se que tu lis?

GISELLA
Più leggo e più non capisco…

BRIGIT
Tu me fais leggere? “A te, dolce creatura… (A Gisella) chi dolce, tu? E chi piccolo dono? quello che deve arrivare a tua maman e autre madam? che… (Fa segno con le mani di aspettare un bimbo).

PEPPI
Aspetta, aspetta! Allura i ciuri, cu fu i mannò a me mugghieri e a Biatrici picchì aspettanu di parturiri! E chistu chi ‘nteressu havi di chiddi ca hannu a nasciri? Nun è chi iddu… è… (Vanno rientrando tutti, un po’ stravolti e imbambolati).

MUMMINA
Chi mi sentu cunfusa, chi fu, chi successi?

PEPPI
Veramenti è di tia ca u vulissi sapiri chiddu ca successi, chi è stu discursu du stu “piccolo dono?”

ORISTANU
E’ già! (A Biatrici) Puru a tia u dumannu!

MUMMINA E BIATRICI
(La diranno un po’ per una) Si leggi bonu c’è puru scrittu “donu divinu”, chi voli diri chi è un rialu ca vosi fari lu Spiritu Santu a vuiavutri attraversu di Iddu! Vinni a sapiri chi figghi no nni putiti aviri e ci pinsò… Iddu a fari… u miraculu! Pi nenti c’è scrittu divinu!

CUMMARI SARA
Misi a sentiri ciavuru di maluttempu (fa segno di bastonate).

BRIGIT
Ma no scritto divin, mais de vin, pas unis!

BRIGIT
(Rilegge il biglietto) Si, è vero, non è divino, ma di vino, separato.

CUMMARI SARA
Nun è ca ‘nta tuttu stu discursu ci trasi…

PEPPI E ORISTANU
Ci trasi… cuntinuati, cu è ca ci trasi?

CUMMARI SARA
Ju pensu, anchi si pari… stranu… veru donna Mummina?

PEPPI
Parra tu navutra! Soccu è ca pari stranu?

MUMMINA
Ma quali pari stranu e paristranu! Cummari sara vulia diri… Sacristanu, si propriu così, sacristanu!

ORISTANU
Allura chi voli diri, chi macari tu jivi a chiesa pu… sacristanu?

BIATRICI
(Abbassa la testa dispiaciuta) Ju… veramenti…

ORISTANU
Ah si! Così è? (Si toglie la cinghia e insegue la moglie attorno al tavolo, mentre le ragazze cercano di fermarlo).

GISELLA
La smetta signor Oristano! Lei non può!

BRIGIT
Elle ne peut pas! Arret, arret!

ORISTANU
Livativi di cca, prima chi non vi dugnu puru a vuiavutru dui! Fermati, fermati, fimmina nutuli!

PEPPI
(Si toglie anch’egli la cinghia, stava per andare dalla moglie, ma…) No, a tia haju tempu di daritilli, aspetta ca vaju prima ‘nno sacristanu! (Batte la cinghia sul tavolo ed esce furioso).

BIATRICI
(Gira attorno al tavolo gridando aiuto) Ajutu, ajutu!

ORISTANU
Ora chiami ajutu, fimmina cunzuma casatu! Lassa ca finisciu cu tia, chi poi u va trovu puru ju all’amicu to sacristanu! (Biatrici scappa per l’altra stanza inseguita da Oristanu con la cinghia in mano e le due ragazze che vogliono sedare la lite. Si abbassano le luci, Mummina rimane a terra immobile e, comare Sara sotto l’occhio di bue, reciterà in versi la morale di quanto accaduto).

CUMMARI SARA
Spissu di la vita si recita la so farsa
‘ntrisa sulu di ‘na tinta causa persa.
Semu sulu numira tirati di la sorti
chi assigna a ognunu, debuli o forti,
chiddu ca di tutti, nuddu sapemu
sinu a lu jornu ca l’occhi chiudemu.
Nuddu a stu munnu po’ diri, “amici,
sugnu di la terra l’omu cchiù filici”,
sulu lu pazzu pussedi stu donu
picchì non teni cidiveddu bonu.
A tutti vi dicu e cu lena e cu vuci
chi ogni famigghia teni a so cruci,
chi veni a tutti difficili jisalla
ancora cchiù assai chidda i purtalla.
Tanti su li provi a cui semu chiamati
sulu picca a rispunniri su priparati.
Ripetiri fazzu ‘n sina ca scura
dicennu a tutti qualè a giusta misura:
ci voli curaggiu a sapiri suppurtari,
basta l’affettu e ‘na jiunta d’amuri,
basta ‘n anticchia di ducizza du cori
pi campari ‘nta paci sinu ca si mori.

TELA

Tonnarella, lì 13/03/2019