PI’ LL’ÀNIMA DI MOTTI…
Commedia Brillante in Due Atti di
ORAZIO ABBATE
Periodo:‘800
Personaggi:
ANGELICA Sula– Vedova e donna desiderata; (anni 40)
CICCINA Parra – Dama di Compagnia e serva che parla troppo; (anni 50)
OVISIU Ovi –Elemosinante Sardo-; (anni 50)
VALINTINU Bòi –(Plèis per gli amici) –Mantenuto latin lover; (anni 45)
SARA Ovi – Sorella Sarda di Ovisiu; ( 35)
MARA Nieddu – Cugina Sarda di Ovisiu.- (25)
ARTESIU UQUALI – Fratello Gemello del Marito di Angelica.- (anni 43)
I° ATTO
OVISIU: Pi’ ll’ànimi di motti!
Pi’ ll’ànima di motti!
Facìti ‘a carità pi’ ll’ànima di motti!
Vui n’e vidìti ma Iddi vi vìtunu!
Facìti ‘a carità pi’ ll’ànima di motti!
Paci e Glòria pi’ tutti l’ànimi du’ Puggatoriu!
‘U paratìsu è assicuratu p’i motti ‘i chiddi chi mi fannu ‘a carità!
Pinzatici; facìtila ‘sta carità! non facìti ‘ncazzàri e’ vostri motti!
ANGELICA: Ciccina! Ghiama a ddu bon’òmu; fallu veniri ccà!
CICCINA: A Vvùi c’a jiamma difittusa; Limusinanti!...
OVISIU: A mia stati ghiamannu bedda? Cu’ mia parrati?
CICCINA: Si propriu cu’ Vui staiu parrannu “Bidduzzu”; viniti ccà!
OVISIU: Prontu! Ecculu Ovisiu! Pi’ ll’ànima di motti!
ANGELICA: Si! Propriu pi’ ll’ànima di motti ‘i chiddi <<Scuddàti e Ricuddàti ‘ill’Ànimi Trapassati chi no’ nzùnnu mai pinzati>>!
OVISIU: Oh Donna Angelica; Comu siti ddivòta e rispittusa di scumparùti!
ANGELICA: Tinìti bon’òmu; pigghiativi ‘sti ddu’ soddi pi’ ll’ànima di mè Trapassati!
OVISIU: ‘I vostru maritu vulìti diri, veru?
ANGELICA: Limusinanti!
Prima mi ghiamàstu pi’ nomi; ora puru a’ motti ‘i mè maritu!...
Dicìtimi dunqui, com’è chi sapìti ‘u mè nomi e puru chi sugnu ‘na povira veduva ‘ncunsulabili!
OVISIU: M’u dìssiru, m’u dìssiru! ‘A sacciu ‘sta storia; ‘a sacciu!
ANGELICA: ‘A sacciu ‘sta Storia, ‘a motti ‘i mè maritu?
Ma comu vi pimmittìti sciancatu?
Fozza invèci, parràmu; niscemu fora ‘sta verità sturiusa!
OVISIU: Cammativi Matònna, v’a cuntu, v’a cuntu!
Avìti a sapìri chi iò sugnu OVISÌU OVI; ‘i naziunalità SARDU e, pricisamènti, ‘i NUÒRU; pirò, mumintaniamenti, trapiantatu nta Sicilia,‘Taliana, ‘i Carlintìni, nto Catanìsi!
ANGELICA: Tantu piaciri! Sardu “trapiantatu” ‘i Nuòru!
E ora chi sacciu ‘i Natali ‘i pruvinienza e d’arrìvu; picchì non rispunnìti a mè dumanna?
OVISIU: Dunqui, riepilucannu: Sardu ‘i Nuòru, Carlintìni nto Catanìsi e, poi, avìti a ssapìri puru chi ‘na simàna sì e ‘na simàna nò, vaiu a travagghiari, nte calabrij!
ANGELICA: E cusì ‘i Vui ora sacciu:
vita, motti e.. mi mancunu sulu i miraculi!
OVISIU: Non schizzati cu’ cetti discussi Matònna, Iò a’ motti a rispettu, ma avìti a ssapìri puru chi sugnu puru “fortimenti” allergicu a Idda; Chista mi sebbi e Iò, senza uffìsa, ‘a muntùu, sulamenti pi’ dàrimi a manciari!
ANGELICA: Va beni, non schezzu chiù cu’ Chista; ma ora cuntinuati a diri chiddu chi stavàti dicennu!
OVISIU: Dunqui, dopu ‘sta primissa chi vvi fici; Iò cuntinuu dicennu chi mentri mi truvava nte calabrìj picchì era propriu ‘a simàna calabrisi e stava travagghiannu e sutànnu p’i ll’ànima di motti da’ pruvìncia ‘i catanzàru; sintìa du’ « traslocu » p’u campusantu ‘i vostru maritu, chi ss’a cugghìu dopu mancu “ ‘na simàna‘i matrimoniu ”!
(Rivolto verso il pubblico) ‘U stutòi a ddu poviru Cristu ‘sta speci ‘i Cavadda!
ANGELICA: Sugnu Stupùta! Veramenti Stupùta!
Non pinzava mancu luntanamenti c’u mè duluri putissi travissari ‘u strittu ‘i Missina arruvannu puru nte Calabrji!
OVISIU: Nte Calabrjì, e oltri, Cara Donna Angelica! Puru chiù sùpra ‘rrivòi!
Oramài siti famosa comu Elena ‘i Troia!
Vi ricuddàti ‘a storia ‘i dda fimmina Mugghieri ‘i nu Rè Grecu chi poi divìnni ‘na Figghia ‘i Troi…. ‘na Truiana?
CICCINA: Limosinànti? Chi è ‘sta cunfitenza c’a mè patruna!
Comu vi pimmittiti ‘i parràri cusi!
ANGELICA: Ma no; Ciccina! Càmmiti; làssulu stari!
N’o viti chi è nu poviru òmu disgraziatu e sfuttunatu!
Chiuttostu, Vui comu facìstu a ssapìri da’ mè disgrazia e pi’ giùnta, nta pruvincia ‘i catanzaru?
OVISIU: Eh Cara Donna Angelica Vui non stati tinennu cuntu du’ prugressu!
Ora cu’ ‘sti carrozzi, unni si ponnu ‘mpaiàri puru ottu cavaddi ,‘i notizji volunu e arrivunu unni si voli!
Oramai ‘a parola sigretu non esisti chiù! Tuttu si rappotta in giru!
‘N’avota p’annari da Missina a Milanu ci vuliunu almenu quattru misi; ora, basta sulu un misiceddu!
Carissima Donna Angelica si non si menti un frenu a ‘stù prugressu, sèmu tutti ‘rruvinati!
CICCINA: E ttònna cu’ ‘sta cunfitenza?
Quannu parrati c’a mè addulurata Patruna avìti a llivàri ‘i paroli “ Cara o Carissima ”; ‘u capistu c’a mè Signura non è “ Vostra soru ”?
OVISIU: ‘U sacciu! ‘U sacciu, datu chi mmè soru non havi ddu’ Palazzi, tanti Casi nte cuntràti, Tirrènu a non finìri, Centu Sebbi, Milli Crapi e…
ANGELICA: Mah! Mah! Ma sintìti a chistu!
Scutàti a ‘stu Limusinanti!
Mancu si fussi ‘u tinitùri di mè cunti!
Limusinanti? Comu facìti a sapìri tutti ‘sti cosi supra ‘i beni du’ mè defuntu
“ Pauluni ”; ‘i mè maritu?
OVISIU: N’avota ‘i vostru maritu; cara Donna Angelica! ‘U Signuri l’abbia in Gloria! Ora, i vostri; o mi sbagghiu?
ANGELICA: Ooooh! Cristianeddu i ddu’ soddi! Ovisiu Ovi, ‘i Nuòru! Ora sugnu iò chi ti dicu poca cunfitenza!
CICCINA: Ghiamu ‘i sebbi Patruna? ‘U fazzu ittari fora a llignati!
ANGELICA: Quasi quasi, a ‘st’arruganti, ddu’ lignati non ci facirìunu mali anzi, si mmiritirìa propriu!
OVISIU: Oh! Pi’ ll’ànima di motti; chiddi chi non si vitunu ma chi ci sunnu! Smittemula cu’ ‘sti lignati; non facèmu schezzi!
ANGELICA: (Prendendo in disparte a Ciccina) Matri Ciccina; si unu non
Sapirìa chi è n’omu ‘i strata, putirìa assumigghiari a ‘na bedda fomma ‘i masculu; Non trovi puru Tu?
CICCINA: Datu chi mmi spincìti a vaddallu megghiu patruna; a rricanusciri, chi pi’ essiri beddu, è beddu; ‘stu disgraziatu!
Piccatu pi’ ddu bastuni e ddu pèti ‘ffìnnùtu è stottu;
puru ‘a schina ni risintìu puvirazzu! Vidìti com’è ‘ngubbatu!
ANGELICA: E ccèttu, cu’ ddu’ iammi sarìa tutta ‘n’autra cosa; hai propriu ragiuni Ciccina! Rittu, sarìa, comu ‘n’asta ‘i bannera!
OVISIU: (Rivolto verso il pubblico e stirandosi la schiena e la gamba)
Aaaauiiiih!….Minchiùna chi duluri ntall’ossa!
Non cc’ià fazzu chiù a ttènilli stotti!
Poviru Ovisiu chi s’avi a fari pi’ campari e, soprattuttu, pi’ manciari!
ANGELICA: Limusinanti? Dicitimi ‘na cosa!
OVISIU: Scusati Donna Angelica, ma datu chi ‘stu Cristianu un nomi ll’havi, picchì n’o gghiamati c’u sò nomi?
D’ora in poi Iò vi dicu tuttu chiddu chi vulìti basta chi mi ghiamati c’u mè nomi: Ovisiu Ovi; o Ovi Ovisiu; o puru sulu Ovi o puru sulu Ovisiu!…
ANGELICA: Limusinanti? Allura vuliti essiri pi’ ddavèru ghiamatu ‘i ‘stà manèra? Ovisiu comu Ovidiu; dd’òmu da’ storia Grecu – Rrumàna!
OVISIU: Nò! Signura bedda; Ovisiu comu OVU ‘i iaddina!
A mmè patri ci piacìunu tantu a zzucàri chi, quannu nascìa iò, p’a cuntintizza, i vosi avìri puru a puttàta ‘i man… ‘i nomi e cugnomi!
ANGELICA: Capisciu; pi’ vostru patri, Vui e ll’òva, eravati ‘mputtanti ‘i stissi;
Ma dicitimi? Ancòra non m’avìti cuntatu ‘i Catanzaru Calabru!
Unnè chi sintistu parrari ‘i mia e da’ motti du’ mè “ poviru ” maritu Pauluni!
OVISIU: Du’ vostru « riccu » maritu vulìti diri !
ANGELICA: Smittitila ‘i fari l’impertinenti cu’ ‘st’aggittivi!
Rispunniti inveci! Cu’ è chi vi cuntòi puru ‘i patticulari di patticulari?
Forsi, pi’ ccàsu, occa mmè parenti in villiggiatura nta ddu postu?
CICCINA: Patruna, chistu non m’a cunta giusta! Stati attinziunata!
Mi sembra stuttignu puru nta lingua!
Anzi, mi veni puru ‘i pinzari chi p’arrivari unni voli arrivari, chistu si vinnirìa puru a sò liggittima matri carnali!
OVISIU: N’a scutàti a ‘sta maligna sebba signura Angelica!
Nenti ‘i tuttu chistu! Iò ‘n’onestu travagghiaturi Limusinanti sugnu:
Pi’ ll’ànima ‘i tutti ‘i motti…
ANGELICA: Si! Si! Scuddàti e ricuddàti, l’ànimi trapassati chi non sunnu mai pinzati!
OVISIU: Si! Propriu ‘i Chisti!
Donna Angelica! A mia non mi piaci cuttigghiari nte strati; ma senza vulìri, in manèra assulutamenti ‘nnuccènti, e propriu pi’ puru casu, scutàri chi ricchi “Si ”!
CICCINA: E cèttu; nn’avìti ddui ricchi e, staiu capennu chi vvi funzionunu puru boni!
OVISIU: C’a Grazia ‘i Diu e mmi cci catunu a pezzi a ccu non voli!
CICCINA: Si è pi’ ffari n’esempiu;
facèmu a vostra Soru s’a tinìti; si nò: ‘o parenti chiù prossimu in linia ritta!
OVISIU: Matri, chi lingua vipirifira e vilinifira!
Dunqui Carissima Donna Angelica, avìti a ssapìri chi quannu arruvai a catanzaru c’èra, mancu a fallu apposta; ‘a festa ‘i San Ciuvanni!
CICCINA: A mè patruna ci putìti cuntari chi non sapìu nenti da’ festa!…
Vui eravati già prontu c’u piattinu davanti ‘o putticatu da’ chesa almenu, ‘na
simàna prima; e mmi staiu tinennu nto mèi, pi’ non diri ddu’ misi prima!
E chiddu chi sbraitau ddà; iò m’u pozzu puru ‘mmagginari:
“ facìtimi a carità Pi’ ll’ànima ‘i san Ciuvànni ”!
“ San Ciuvànni vi vadda, facìtimi ‘a carità ”!
‘A carità pi’ San Ciuvànni si vulìti ‘ssaggiari poi ‘n‘anticchia ‘i paratisu!
OVISIU: Pi’ ll’anìma di motti Ciccina? Ma chi è cc’èru puru Vui a Catanzaru pi’ ccasu?
CICCINA: Cuntinuati; Lazzaruni ‘mbrogghia populu!
OVISIU: Dunqui! Ntra ‘i tanti bancarelli chini ‘i càlia, Nuciddi, favi ‘nfunnati, castagni sicchi, e Piscistoccu e bbaccalaru siccu; c’era puru ‘u carrettu cassunatu e canoru ‘i ddu famosu Cantastorji Sicilianu “ Arazzìu Nustranu ” ‘U Catanisi! ‘U canuscìti veru?
Chiddu chi canta ‘ccumpagnannusi c’a chitarra!
ANGELICA: E ccu’ n’o canusci a “ ‘stu cristianu ”; ‘O Rè di sciniggiati disignati; a chiddu chi non si fa mai l’affari sòi ma sempri chiddi ill’autri!
Oh Matri ‘ddulurata! ‘Spetta ‘spetta;
chi mi vulìti fari critiri chi ‘stu cristianu in cusì pocu tempu, riniscìu a sciniggiari puru ‘a motti ‘i mè maritu pauluni?
OVISIU: Propriu Cusì Cara Donna Angelica; Ci riniscìu!
Ora ‘a vostra incunsulabili tragedia muttuaria sittimanali è di dominiu pubblicu! ‘A bedda Angelica e ‘u so’ sfuttunatu maritu ‘i lettu cavaddiunu ggià ‘nta liggenda!
ANGELICA: Oh Maaaaatri! Ovisieeeddu!
Chi s’invintòi ‘stu disgraziatu; ‘stu cunta disgrazji di Arazzìu Nustranu!
Sbrighiti; parra! Stunnilljimi e ccùntimi tutti ‘i paroli!
OVISIU: Veramènti chiù chi cuntari; sarìa chiù giustu diri cantari, datu chi chistu fù ‘u sviluppu!!
ANGELICA: e allùra canta! Chi stai spittannu puru Tù a carrozza cu’ ottu cavaddi?
OVISIU:Donna Angelica?
Vi scuddastu chi Iò, ‘i Cugnomi fazzu Ovi e nò Nustranu?
Iò sempri dd’elemosinanti ‘i prima sugnu e sempri ‘u stissu piattinu usu; nò ‘a chitarra! Pi’ cciò, si propriu vulìti chi cantu, pozzu ciccari ‘i pruvari a stunnilliari occa strofa; ma ‘u primu chi rrìti quannu stonu, è megghiu mi si pripara ‘na dintèra nova o mi scumpari davanti all’occhi mei!
CICCINA:Limusinanti? Picchì non ci cecchi ‘a ‘ntunatùra all’animi di tò motti, capaci chi t’a prestunu e cusì non fai malificura!
OVISIU: Tinitila pi’ Vui ‘sta bedda idea cusì, quannu annati a bilàri o Festivalli canoru di Crapi, vincìti ‘i sicuru!
ANGELICA: Lassa peddiri a mè dama ‘i Cumpagnia Ovisiu!
Canta inveci! Non ddivacamu!
OVISIU: Comu vulìti Vui Matònna!
PARTENZA DI BASE MUSICALE
Filìci ‘u matrimoniu, divinni un funirali…
Nto lettu a Pauluni, poi: cci vinni un bruttu mali!
Simàna non passòi poi, ‘i nozzi nta ‘stù munnu…
Chi ssò mugghièri Angelica: ‘u mannòi all’autru munnu!
‘St’addulurata fimmina, chi cianci a testa stotta …
Ristòi c’u’ ‘nsaccu ‘i soddi: “ ma apetta lassa ‘a potta ”!
Facìtivi avanti Vui, Signuri e Pritindenti….
c’ancòra tanta canni a chista resta p’ogni denti!
ANGELICA: Basta Ovisiu Ovi! Non vogghiu sentiri chiù nenti!
Disgraziatu Iddu e ssò Patri comu m’hi sviggugnoi!
Nta bucca ‘i tutti mi misi!
Ora capisciu picchì da ogni patti da’ Sicilia e dda’ Calabria m’arriunu carrittati ‘i cunduglianzi! Ora capisciu picchì, inzèmi ‘e ciuri ‘i motti, m’arriunu puru gran mazzi ‘i rosi russi ‘nfucati com’o focu!
Matri! Cu’ havi chiù ‘u curaggiu ‘i prisintarisi fora!
Cu’ quali facci pozzu nèsciri fora ora, sviggugnata comu sugnu!
OVISIU: Ma nò Donna Angelica; curaggiu!
‘Sta stunnilliata a fini di cunti, è ‘n’omaggiu a’ vostra biddizza!
E poi Vui chi nni putìu sapìri chi vostru maritu era malatu ‘i cori!
Fatalità muttuaria fù!
ANGELICA:Avìti ragiùni bon’òmu! Tragicu distìnu fù chiddu chi si ricugghìu ‘u mè poviru Pauluni! Pirò, si sapirìu quantu mi manca ora!
Oooh! Si sulu v’u putirìu luntanamenti ‘mmagginari!
OVISIU: Minchiuna si ‘mmummaginu cara Donna Angelica!
M’ummaginu! M’ummaginu stati tranquilla!
Capisciu chi mancu ‘na simàna duròi ‘a lotta cu’ vostru….
CICCINA: Giuvinottu? Annatici alleggiu c’ustimmaginazioni!
Mi sembra chi vvi stati spincennu troppu; non vi sembra puru a Vui?
OVISIU: Pi’ ll’ànima di motti! Veramenti a mia non mi sembra!
Pirò, si Vui dicìti cusì, voli diri….
CICCINA: Voli diri, chi pi’ ll’animi ‘i ddi motti chi non lassati mai in paci, è propriu cusì, comu dicu Iò!
ANGELICA: Smittitila; razza di jiatti sabbaggi, chi mi fa mali ‘a testa!
OVISIU: Sintìsti Ciccina? ‘A testa ci facisti dòliri a’ tò Patruna!
Smettila ‘i parrari ora; finiscila; basta!
CICCINA: Chi facci ‘i catta vitrata chi havi ‘stu disgraziatu!
OVISIU: Ah! Allùra non capisti? ‘A stati vitennu Matònna chi è Idda?
ANGELICA: Basta cusì ora!
Ciccina scuròi! Vai subutu a priparari trì letti!
CICCINA: Picchì trì, non semu ddui nta ‘sta casa?
Iò e Vùi, non facèmu ddui? O m’i scuddài ‘a matimatica summatoria!
ANGELICA: Ma Ciccina chi ll’hai ‘i petra ‘stu cori?
Chi voi lassari ‘stu poviru ‘nfilici di Ovisiu fora da’ potta?
All’acqua e ‘o ventu? All’intimpiriazzi?
OVISIU: Ciccinedda! Pi’ ll’ànima puru di to’ motti; smettila!
Cunzammìllu ‘stu lettu; fammìlla ‘sta carità!
CICCINA: Iò s’u fazzu; ‘u fazzu sulu picchì m’u uddinòi ‘a mè Patruna;
non cettu picchì m’u dicistu Vui!
OVISIU: E va beni Ciccinedda basta c’u fai; cu’ t’u dissi dissi, non havi ‘mputtanza!
CICCINA: Patruna, staiu annannu a mèntiri ‘na cupètta e nu cuscinu nto scabuzzinu di scupi!
ANGELICA: Ciccina! Picchì nto sgabuzzinu?
Non avemu ‘a stanza ill’òspiti?
CICCINA: E allura?
ANGELICA: Tu ddà, a cunzari ‘u lettu!
CICCINA: ‘A stanza ill’Òspiti a ‘n’ilimusinanti? Sintìa bonu?
OVISIU: Bonu sintisti Ciccinedda! ÒSPITI dissi a to’ Patruna!
Stanza ill’Òspiti p’a precisioni; ‘i ‘stu Òspiti, chi sarìa Iò!
Oh! E ora chi sentisti bonu, teni puru prisenti c’u matirazzu avi a ghiessiri ‘i lana, picchì cu’ Ti stà parrannu è dilicatu ntall’ossa e non si vulirìa buscari nu raffridduri canciannu lettu!
CICCINA: E ccèttu! Vi putirìu pigghiari puru ‘na brunchiti ‘smatica “ ‘o stomucu ” datu chi sta casa havi ‘a disgrazia d’avìri ‘u cummogghiu di canali ‘i supra; chiddu chi pi’ vostra canuscenza istruzionifira sculastica si ghiama “ tettu ”, e chi non cunzenti a’ vostra testa, purtroppu, di essiri quaddiata di
stiddi comu è abituata a fari ogni notti quann’è nto vostru “ Palazzu all’apettu ” ghiamatu in natura: ‘sta “ Cuppulazza ‘i celu ”!
E poi, Patruna; vulìti mèntiri a confrontu, ‘u matirazzu ‘i lana chi cci dati Vui cu’ nu beddu e doppiu cartuni d’imballaggiu ittàtu supra ‘a schina, chi si trova ‘stu disgraziatu peti peti?
O puru ci vulìti livàri ‘u piacìri du’ rrumureddu sirali ill’acquazzina chi sbattennu supra ‘u cattuni ci cuncilia a Chistu puru ‘u sonnu?
Non c’è propriu paracuni veru Sacru Ospiti? Milli voti megghiu ‘u cattuni veru? Dicitaccillu a mè patruna, chi non staiu ‘mbrugghiannu!
ANGELICA: Ciccina smettila! Potta riquaddu e chiù sfuttunati!
No’ essiri “ pirvinuta ” versu chisti; chi cuppa nn’hannu si nasceru morti ‘i fami e senza menza lira! Sicuramenti si putiunu scegliri…
OVISIU: Sciglìumu tutti ‘i stari nta ‘sta casa cu’ Vui Matònna Angelica e naturalmenti staiu parrannu a nomi di tutt’i motti ‘i fami “ Masculi ”!
ANGELICA: Ovisiu, comu siti Galantusu Lusingatori di Veduvi Addulurati e Incunsulabili; mi stati facennu russicari tutta, d’intra!
OVISIU: Eccu picchì non si viti nenti ‘i fora Matònna; ‘U meritu di mè paroli cara Donna Angelica è tuttu vostru! Tuttu meritu da’ vostra ‘bbunnanzia eeeeh da’ vostra biddizza”!
ANGELICA: Basta Ovisiu si nò mi pigghiu ‘i cunfusioni!
OVISIU: Pigghiativi Donna Angelica, pigghiativi non Vi prioccupati;
tantu, “ pi’ qualsiasi cosa ”, c’è ssempri Ovisieddu stinnutu nta stanza ill’Ospiti!
CICCINA: Fozza! Tutti a dòmmiri inveci! Annamu a ripusari ognunu nto so lettu!
OVISIU: Muta Tu chi non cumanni nenti; è veru chi non cumanna nenti Matònna?
ANGELICA: ‘St’avota ‘a fazzu cumannari picchì havi ragiuni!
Fozza, riggittamuni tutti ‘u ciriveddu e a dòmmiri pi’ ddaveru!
OVISIU: (Rivolto verso il pubblico) Mi cci sarìa ‘na vota chi ‘sta sebba ‘i malauguriu smuvennu ‘i peti o ‘a lingua; non fà dannu!
Buttanazza da’ miseria, non mi resta autru ‘i fari c’annari a dòmmiri puru iò!
IL GIORNO DOPO ALL’ALBA
OVISIU: Minchiuna chi dummuta ‘i lussu chi mi fici!
E poi, sarà statu pi’ ddu matirazzu ‘i lana cusì moddu chi mmi spunnòi ‘u stomucu, ma haiu puru ‘na fami?
Pirò Ovisiu; bravu! Lettu moddu; Spunnamentu ‘i Stomucu e Fami!
Bona ‘sta battuta! E’ megghiu ma tegnu stritta nta mè testa non si sa mai chi mmi putirìa giuvari ‘n’autra vota!
È ora, vitèmu si mmi pozzu ‘ìnchiri ‘a panza! ( a voce alta)
C’è nessunu rusbigghiatu nta ‘sta casa oltri ‘i mìa!
Ooooh! Cu’ tutti staiu parrannu!
Si c’è occatunu chi mi senti e pricatu ‘i rispunniri?
CICCINA: Mutu disgraziatissimu òmu! Statti mutu!
Chi cci Vòi rumpiri ‘u sonnu all’abba, a mè patruna?
OVISIU: Veramenti, sintìa ‘a campana da’ chesa e sunnu l’ottu!
Si sapirìu quantu cristiani si iazzunu c’u scuru p’annari mi si buscunu ‘na pagnotta ‘i pani senza cumpanaticu da puttari a casa, Vi ittirìu mani e capiddi Ciccina!
CICCINA: Ccà si c’è occatunu da ittàri fora non sunnu i capiddi ma siti Vui, e pricisamenti da quannu ‘ntrasistu ‘i dda potta; mi mmi rumpìa ‘a manu ‘i quannu v’a jiapìa!
OVISIU: Ciccina! Siti propriu ‘na fimmina scuntrusa: nata, crisciuta e pasciuta! Mancu ‘i motti vi pòtunu a Vùi!
CICCINA: Sicuramenti i vostri muttazzi: Nò!
ANGELICA: Ma chi è ‘sta cunfusioni? Ancora Vui ddui, veru?
C’avìti ancòra chi v’inzuttati!
Nta ‘sta casa, prima, si putìa ancòra dommiri!
OVISIU: Iò nenti fici; ‘nnuccenti sugnu Donna Angelica!
Pi’ ll’ànima di motti chi gghiamu a testimoni si non mi criditi!
CICCINA: Si! ‘I tò matri e ‘i tò soru, l’ànimi!
ANGELICA: Ciccina a’ducazioni unni stà ‘i casa!
Non sbagghiari a parrari e pripara ‘a culazioni chiuttostu!
OVISIU: E puru abbundanti! Veru Angelicuzza c’avi a ghiessiri abbundanti?
CICCINA: Si po’ fari! Voli diri c’u paccu du’ vilenu di sùrici, ancòra sanu sanu, v’u ‘mpastu tuttu a Vui!
ANGELICA: Ciccina smettila!
Signor OVI chi vvi dugnu pi’ manciari:
Ova bugghiùti? o mammillata c’u pani!
OVISIU: Pi’ ll’ànima di motti! Non si putiriunu avìri inzèmi Matònna cusì si fannu cumpagnia?
CICCINA: Chi mortu di fami e chi facci ‘i sola!
ANGELICA: E Cusì Sia, poviru svinturatu!
OVISIU: AMEN! E allura manciamu?
ANGELICA: Ciccina vai a priparari e sfamari ‘stu “sdirilittu” ntall’autra stanza e mi raccumannu; senza mi vvi sciariàti st’avota!
OVISIU: Matònna? Ma comu facìti a truvari tutti ‘sti vucabuli ‘i ghiamamentu, supra ‘i mia! Stati attenta chi Vi fazzu ‘u riepilucu e Vui scutati chi ricchi e tampunatimi si mmi nni scoddu occatunu pi’ strata; dunqui:
Limusinanti, Disgraziatu, sfuttunatu, ‘nfilici, mortu di fami, Poviru Svinturatu, dirilittu…
Ma inzòmma chi è? Spittavu propriu a mia nta ‘sta casa mi vi dugnu l’ispirazioni? Chi sugnu ‘u vostru diziunariu da’ lingua ‘Taliana supra ‘e disgraziati?
È mai possibili chi tutti ‘i paroli chiù strunzusi vi stannu vinennu a galla propriu ora chi cci sugnu Iò?
BUSSANO ALLA PORTA
CICCINA: Tuppiliunu ‘a potta!
OVISIU: Si è veru! Tuppuliunu ‘a potta!
ANGELICA: Beni, datu chi sintistu in ddui, cu’ è c’a và a gghiapiri?
Vi vulìti fari ‘u toccu prima chi mani?
OVISIU: A ijapi ‘a potta Ciccina! A ttìa tocca! Iò, Ospiti sugnu!
CICCINA: Oooh! Razza di Ovi? Ma chi ti muntasti ‘a testa?
Sulu Donna Angelica mi po’ diri chiddu c’a fari o non a fari; non Tù!
ANGELICA: Lassulu peddiri Ciccinedda; Òmu ‘i strata è chistu!
Ijapi ‘a potta chiuttostu!
OVISIU: Si Ciccina, sbrighiti! Ijapila ‘sta potta; ddu poviru Cristu fora
‘Sta ffitènnu pi’ quantu tempu ‘u stai facennu ‘spittari!
CICCINA: Vulìti vìtiri comu vi rumpu l’autra jiamma? Vulìti fari ‘a prova?
OVISIU: Nò grazi; mi basta già chidda chi haiu!
ANGELICA: ‘A vulèmu finìri cu’ ‘sti battuti? ‘A vulèmu ijapiri ‘sta potta finammenti?
OVISIU: Ciccinedda; vadda chi non ti càtunu ‘i mani si gghiapi; datti ‘na mossa!
CICCINA: Uuuh! Malanov…Disgraz… Cu’ è? Cu’ è arreti ‘a potta; vinìti avanti; prisintativi!
VALINTINU: (Entrando in scena e baciando la mano a Ciccina)
Gintili Cammarera!
CICCINA: Dama ‘i cumpagnìa precu! Già sbagghiastu a parrari mancu ‘ntrasistu da’ potta?
VALINTINU: Scusatimi Dama ‘i “ Campagna ”, raru Ciuri Primavirili!
Vulìti essiri cusì ggintìli ‘i dàrimi ‘u privilegiu ‘i èssiri annunciatu ‘i Vui a’ vostra Patruna: a Matònna Angelica!
CICCINA: (Rivolta verso il pubblico) Finalmenti un galontòmu e, soprattuttu: chi òmu! Tutta scunfusiunata mi sentu!
Cettu ‘ccillènza, Cavalieri e Dutturi; ma dicìtimi, a ccu’ cc’ìa mmuntuari!
Inzomma chi razza siti?
VALINTINU: Sugnu Valintinu Bòi !
Sbrogghiacatti, Valintinu Bòi !
Pi’ ll’amici, e ll’amiche dill’ amici: PLEIS!
E pì cciò Vui, simpaticuna comu siti, mi putìti già ghiamari :
PLEIS Bòi Valintinu !
CICCINA: (Rivolta verso il pubblico) Matri! Nu veru PLEIS!
Nu veru Sbrogghiacatti; e chi rràzza ‘i SBROGGHIACATTI!
Patruna! Donna Angelica; haiu l’immenzu privilegiu mi Vi prisentu a ‘stu Sbrogghiacatti prufissiunali chi sarà sicuramenti ‘u megghiu supra a’ piazza;
OVISIU: Si! Sopratuttu quannu è ssittatu ‘o barri cintrali da’ piazza !
CICCINA: Mutu Vui; ‘ngnurantuni!
Patruna, eccu ‘u Dutturi VALINTINU BÒI; nonchè PLEIS pi’ ll’amici e puru pill’amica dill’amici!
ANGELICA: Precu Caru Sbrogghiacatti, vinìti avanti!
Iò Sugnu Donna Angelica Sula!
Sula, in tutti i senzi, sia ‘i cugnomi chi di fattu, datu chi sugnu puru ‘na povira, scunsuluta, addulurata è inconsulabili veduva!
OVISIU: Scummittèmu ‘na lira chi trovu ‘n’autru “ epitaffiu ” supra ‘i Vui?
Iò dirìa puru “ ‘nfucata ” e “ Raggiata ”!
Sunnu ddui? E allura bbuscài ddu’ liri! Precu Signori Muddàri! Venghino, venghino! Sbrogghiacatti! Non Ti scantari; chi Donna Angelica, puru si è raggiata, non Ti muzzica! Poi vèniri tranquillamente avanti!
ANGELICA: Ma chi stati ‘ncucchiannu Vui? Comu Vi pimmittiti ‘i parrari cusì?
VALINTINU: Cu è ‘stu stracciuni?
E comu si pimmètti mi mmi rivolgi a parola?
OVISIU: V’‘iffinnìa! Facèmu nu duellu a coppa ‘i bastuni?
ANGELICA: Sbrogghiacatti! No’ scutàti a ‘stu strammatu! Scusatulu!
Anzi scusatimi a mia, datu chi chistu si trova nta mè casa!
È giustu chi ssapiti chi staiu dannu ‘spitalità a ‘stu svinturatu, pi’ fari ‘n’opira ‘i beni all’ànima di mè motti!
VALINTINU: ( facendo il baciamano) Ora Capiscìu tuttu!
Caru, incantevoli, Splindusu e raru ciuri…
OVISIU: Primavirili!
VALINTINU: Alpinu! Raru ciuri “ Alpinu ”!
OVISIU: Era megghiu ‘u Ciuri ‘i Ciccina!
VALINTINU: Matònna! Ma siti sicura ‘i chiddu chi stati facennu cu’ chistu facennulu stari nta vostra casa?
ANGELICA: Sbrogghiacatti?
Ma chi vulìti mi rumpu ‘u votu chi cci fici e’ mè motti?
VALINTINU: Non mi pimmittirìa mai Matònna!
OVISIU: E allura, Sbrogghiabbrogghi, smettila ‘i rrumpìri ‘i cu…
‘i casciuni ‘i sutta da scrivania du’ mè stutiu!
VALINTINU: Cu’ ttìa facèmu ‘i cunti dopu, a’ nisciùta!
OVISIU: Cuminciu a mmulàri ‘u bastùni allura; cusì haiu chiù tempu mi ci fazzu megghiu ‘u filu e’ ruppa!
ANGELICA: Lassatulu peddiri Sbrogghiacatti; chistu sparra sulu!
Facìti finta chi non esisti; ‘ngnuratulu!
OVISIU: ‘U Capistu ora finammenti? ‘Ngnuràtimi; ‘ngnurànti!
VALINTINU: Gran figghiu di…e va beni Matònna Angelica; voli diri c’u fazzu pi’ Vui e puru pi’ ll’ànima di mè motti!
OVISIU: Quali Motti? Vui nu truvateddu eru;
no’ nn’avìu parenti chi poi divintaru vostri motti!
Vui, ‘i sicuru, Discindenza muttuaria non nn’‘avìti ‘i pricari!
VALINTINU: ‘A nisciuta, ‘a nisciuta! Ni vitèmu a nisciuta disgraziatu! Dunqui Donna Angelica; dopu ‘sta tristi divuacazioni cu’ ‘stu mottu ‘i fami è
giustu chi iò mi prisentu megghiu!
OVISIU: Cettu ora chi divuacòi e puru si spuggòi, e chiù liggeru puru nta testa e si ricodda megghiu comu si chiama!
ANGELICA: Furisteru; ora basta Va beni?
OVISIU: Cettu Matònna! ‘U Furisteru diventa mutu; Prumissa!
VALINTINU: Donna Angelica Iò vi ripetu chi sognu ‘u Sbrogghiacatti Valintinu Bòi; natu naturalmenti c’u cognomi ‘i mè Patri Bòi; e concipitu e ddaddatu finu a “ rannuzzu ” da’ mè Matri Bonanima chi era ‘a Signura vacca Gilsumina!
Inoltri vi dicu puru chi tegnu ‘nu Stutiu prufissiunali chi è canusciutu nta tutta a Naziunali ‘Taliana grazij a sètti ginirazioni e mmenzu ‘i Bòi!
OVISIU: (facendo il verso del bue)
Muuuuuh! ‘Nta ‘stu studiu “ Stadda ” ‘a canni ma soprattuttu ‘i conna prufissiunali, sugnu sicuru chi sicuramenti non mancunu!
ANGELICA: Mutu disgraziatissimu; ‘u prumittisti!
OVISIU: Scusàti Matònna ma ‘sta battuta n’a potti tratteniri, era troppu, troppu bedda; mi scappòi!
VALINTINU: (Rivolto verso il pubblico)
Nenti sentu! N’o sentu propriu a ddu scunchiututu sciancatu!
Chistu non esisti! Non c’è!
ANGELICA: Ma dìcitimi Sbrogghiacatti! Picchì dicìstu Setti e mmenzu?
VALINTINU: Setti; i ginirazioni passati; e ‘a menza chi è ancòra ‘a mè ginirazioni e chi rappresenta ‘u prisenti e ‘u futuru chi haiu davanti!
Ed è propriu pi’ chistu, p’u futuru, cara Donna Angelica chi sugnu ccà e’ vostri peti, picchì vogghiu ‘ngrandiri ‘u mè volumi d’affari in quantu, avennu saputu da’ vostra disgrazia, vogghiu mentiri a vostra disposizioni a’ mè
prufissiunali cumpitenza di Sbrogghiacatti e Amministraturi di vostri sustanziusi sustanzi; cusì Vui, putìti stari tranquilla e non vi scirividdati
minimamenti ‘u ciriveddu!
OVISIU: Si Matònna, putìti stari tranquilla chi si sciriveddìa Iddu, comu vv’avi a fùttiri megghiu ‘i soddi! Iddu, ‘u Sbrogghiacatti!
VALINTINU: Pizzenti malalingua bastasi e maliducatu!
OVISIU: Si, comu a Vui; ma cu’ ‘na sula sustanziali “diffirinzedda” chi Vui siti puru: un Latru vinnituri ‘i fumu!
ANGELICA: Basta; Ovisiu Ovi!
‘Nta mè casa l’Ospiti è sacru comu a Vui;
chi vulìti mi mmi nni pentu e cuminciu a ittari fora propriu c’u parròi pi’ ùttimu!
OVISIU: ‘A lingua piddìa Matònna! V’u giuru!
ANGELICA: Vogghiu vitiri si st’avota: è veru!
VALINTINU: Cara Donna angelica, dopu ‘sta difesa alla mia pirsuna, Vui mi putiti tranquillamente ghiamari comu all’amici mei chiù fitàti e chiù cunfitinziali: Vi precu; ghiamatimi PLEIS!
ANGELICA: Ma chi voli diri ‘stu PLEIS!
OVISIU: V’u dicu iò Matònna?
ANGELICA: Ma Vui non avìvu piddutu ‘a lingua?
OVISIU: Di frunti e’ cosi stotti, basta m’a ceccu e ‘a trovu subutu; pi’ cciò, avennula truvata, Vi dicu c’u significatu ‘i ‘sta parola è, PLEIS ddu punti: << Pi’ L’affari (naturalmenti sòi) E… I… Soddi >>!
Autru chi Sbrogghiacatti! ‘U vitìti ddocu comu tuttu ‘nquatra Matònna?
Puru nto numignulu Chistu è un miscitìa, scafulìa e scattìa sacchetti!
VALINTINU: Ora Basta! Non pozzu chiù supputtari oltri!
‘U mè onuri m’imponi ‘i lavari st’uffisi o mè nomi, cugnomi e puru ‘u mè nomignulu c’u tantu, ma tantu sangu, e naturalmenti tuttu du’ vostru culuri e tuttu vostru!
Limusinanti? Sciabbula o pistola?
OVISIU: Nenti ‘i tuttu chistu Don Chisciottu; o Bastuni ruppùsu o bastuni lisciu; o ti poi mentiri supr’a ‘a schina ‘i runzinanti e tti nni vai ‘o trottu picchì non si nni fa nènti!
CICCINA: Ma chi niscistu tutti pacci?
Sbrogghiacatti! ma non vititi quantu è stottu ‘stu cristianu? Non vi fà pena?
Non stati vitennu chi sulu ‘a lingua havi sana?
OVISIU: Ciccina; Vui pinzati all’affari vostri ch’e mei ci penzu Iò!
Iò, difinzuri in ginirali, no’nn’haiu bisognu; figurativi si avirìa bisognu mi mmi difinniti Vui: <<‘na fìmmina>>!
Si ‘stu Ceccapitocchi è ddu casatu di Bòi, cumpresi ‘i conna; non vi scuddati chi iò sugnu du’ casatu di vucàli dill’Ò rutunnuli chiddi ‘ccuppiati ntra nomi e cognomi: Ovisiu Ovi; e in chiù, comu a chiddi ‘i mè patri chi cci stricàunu puru ‘nterra, puru ‘i <<‘nn’autru pisanti ‘ccuppiamentu>> e pi’ cciò, haiu tutti ‘i qualità mi mmi difennu sulu in quantu non mi manca nenti e chiddu chi haiu: tròvasi ‘o postu giustu!
VALINTINU: Ciccina! chi vi mintiti puru Vui ora?
Lassati pèddiri; non sintìti comu sparra?
CICCINA: Dama ‘i Cumpagnìa precu; chi è ‘sta Ciccina!
C’u vv’a desi ‘sta cunfitenza!
VALINTINU: Santa Pruvvidenzia; datimi ‘a pacenzia!
Sarà ‘sta casa ma a mmìa, ccà, mi sembrunu tutti strammati frischi!
CICCINA:E pi’cciò si Vui vv’inclutìti ntall’elencu ‘i chiddi sani, sicuramenti stati sbagghiannu; datu chi ssiti ‘u chiù strammatu ‘i tutti!
OVISIU: Brava Ciccina, cusì mi piacìti!
CICCINA: ‘A lagga puru Vui, non vogghiu ‘i vostri ‘ntirissati cumplimenti!
ANGELICA: Ma inzomma basta ora; ‘sta casa divintòi un manicomiu!
Sbrogghiacatti? Chi vòli diri PLEIS pi’ Vui, inveci?
VALINTINU: Donna Angelica voli diri chistu: PLEIS, ddu punti:
OVISIU: Copia, copia! Còpijmi puru i ddu punti!
VALINTINU: Pì… L’amuri E… Ininarrabili… Strusciamenti!
OVISIU: Si; ‘u strusciamentu e puru ‘u’ntrusciamentu ‘i ficutu quannu unu ti viti, ti ‘stà vicinu o ti parra!
VALINTINU: Tù Non sì’ normali! Si svariatu ‘i testa!
troppu ti bruciunu A ttìa i mè paroli e critu ‘i sapìri puru ‘u mutivu!
OVISIU: Spara, ccà sugnu! Spara puru ‘sti minchiati!
VALINTINU: Ah! Non ci criti c’u sacciu?
Vòi vitiri, chi è comu staiu pinzannu?
OVISIU: Da quannu in quannu ‘i Sbrogghiacatti comu a Vui penzunu, senza poi fari dannu!
VALINTINU:E ssì! Haiu propriu ragiuni;
Tu ti mmùzzichi troppu pi’ mè gusti!
E cettu! Picchì ‘a virità quannu si veni a ssapìri brucia, fà mali!
ANGELICA: Ma ‘i quali virità stati parrannu: Pleis!
VALINTINU: ‘I Chidda chi potta ‘stu disgraziatu a essiri follimenti ‘nnamuratu ‘i Vui Donna Angelica!
Propriu cusì: ‘nnamuratu stracottu; e puru, si propriu vulìti sapìri ‘a virità finu ‘o funnu: follimenti Gilusu ‘i Vui!
Limusinanti, è ora nègulu o puru cunfessulu; si hai curaggiu!
ANGELICA: Ma chi stati dicennu Sbrogghiacatti?
Comu Vi pimmittiti?
Puru Vui funnìstu ‘i ciriveddu?
VALINTINU: Lassatulu rispunniri Matònna, cusì ‘sta virità chi iò dissi; finalmenti veni a galla e si scummogghia!
OVISIU: Vòi a virità Sbrogghiacatti; e vva beni pi’ ll’ànima di motti:
virità sìa!
VALINTINU: Viditi chi è comu vi dissi iò!
Stati sintennu com’è ‘ncazzatu niru!
OVISIU: E comu dici tu << ‘sta gran coppul…>> ;
‘stu gran cuppulicchiu chi ttegnu supr’a testa!
Tirannu a ‘nduvinari; n’a sula cosa ‘nzittasti, e si propriu ‘u voi sapìri è chidda chi sugnu veramenti ‘nnamuratu, anzi prufunnamenti ‘nnamuratu!
VALINTINU: Senti senti! <<Scutàmu>> << scutàti!>>
OVISIU: Si! ‘nnamuratu cottu; ma nò ‘i Donna Angelica la quali non mi sarìa mai pimmittutu!
ANGELICA: E Picchi nò’? Si unu non dumanna mai, comu fà a ssapìri poi ‘a risposta! Tu ‘a facìvi e poi vitèmu chi rispunnia ‘u distinu! Caru Ovisiu, ricodditi sempri e nun ti scuddari mai, chi strata da’ pruvvitenza sunnu ‘nfiniti?
OVISIU: Si ‘u saggiu chi sunnu ‘nfiniti; ma saggiu puru chi ‘sti strati, unni camina nta nu latu ‘a pruvvidenza di ricchi, e ntall’autru ‘a pruvvidenza di Limusinanti malanova chi mmi hannu, pari c’u fannu apposta; ma non s’incontrunu mai!
E’ pi’ chistu chi mè’ pinzèri d’omu sintimintali,sunnu chiù a misura di Ovisiu!
E sunnu tutti pi’‘na sula fimmina, chidda di cui iò sugnu nò gilusu; ma gilusissimu! Figurativi chi m’incazzu puru quannu ‘u ‘suli si posa supra ‘a sò buccuzza e mm’a cumincia a baciari senza dumannarimi ‘u pimmissu!
O puru ill’aria, i dda disgraziata; chi quannu chista rispira si pimmètti, prima ‘i ‘ntrasiri nto so pettu, ‘i tuccari puru ‘u so’ mussu!
Non parramu poi…
ANGELICA: Basta Ovisiu Ovi! Putèmu sapìri finammenti cu’ caddu è ‘stu spittaculu ‘i fimmina chi tti fa ‘stu dirumpènti effettu sintimintali ?
Tira fora ‘u nomi e tagghiamula ccà!
OVISIU: Va beni, Cunfèssu (rivolto verso Ciccina e puntando il bastone)
è ‘sta cristiana! Tu CICCINEDDA mia! Tu CICCINUZZA bedda!
CICCINA: Stati parrannu ‘i mia?
OVISIU: Si Ciccina Parra, propriu ‘i Tìa; alla quali ccà, davanti a tutti, e nta ‘stu mumentu: dumannu ufficialmenti la tò manùzza! Mi vòi spusari bidduzza? Dimmi di “ Sì ” e, a ppàttiri ‘i subbutu: non ti nni fazzu a pèntiri!
VALINTINU: Minchiùnazza chi coppu ‘i scena! E cu’ si ‘spittava ‘na sparata ‘i chista e ‘stu finali!
ANGELICA: ‘A mè Dama ‘i Cumpagnia? Chista sì chi è ‘na soppresa!
Ciccina? Chi stai facennu cusì ‘mbambulata!
Non rispunni Tu ? Non dici nenti supra a ‘sta dichiarazioni matrimuniali?
CICCINA: E chi a rìspunniri, mi manca ‘a vuci!
ANGELICA: Quannu a parrari non parri picchì ti manca a vuci; quannu t’a stari muta inveci: ‘i buci si sentunu ‘i nta strata!!
CICCINA: Capìtimi Patruna! Sugnu senza paroli picchì ‘sta cosa mi scumbussulòi! Iò ‘u sapìa chi non putìa aspirari a nu principi azzurru comu nte fàvuli ma, chi n’Ilimusinanti ciccava ‘a mè manu chistu è veramenti troppu,
non ‘nduvinava mancu s’avìa ‘na fantasia chiù fantasiusa da’ stissa fantasia!
OVISIU: (Supplicando) Chi vòi diri Ciccinedda! Chi vonnu diri ‘Sti paroli; vonnu diri Nò!
CICCINA: Ovisiu non t’affenniri, picchì ddi paroli chi dicisti prima supr’a mmìa, non ll’avìa mai sintutu ‘i nissunu e anzi non ti mmucciu c’ancòra mi rizzunu ‘i capiddi e puru ‘a mè canni si rimenti a frjiri si ci penza! Pirò…
OVISIU: E allùra Ciccinedda! Datu chi si rizza e frjiunu tutt’i cosi; chi stai ‘spittannu! Ovisiu Ovi ‘a filicità ti prumetti, nò manciàri e soddi, ma filicità, tanta filicità e, pi’ ll’ànima di motti, puru tutti ‘i megghiu posti ‘i Nuòru ti prumettu chi ti fazzu visitari e vìtiri!
ANGELICA: Aspetta cu’ ‘sta filici visitata Nuarìsi Ovisiu, sintèmu prima
‘stu pirò ‘i Ciccina, Lassala parrari!
VALINTINU: Minchiùna chi “ suspanza ” sembra nu giallu, tinciutu ‘i russu comu ‘u sangu!
CICCINA: Pirò, e naturalmenti senza uffisa caru Ovisiu, ma Tù ti vaddasti ‘o specchiu prima mi ti sdirrupi a ciccari ‘a mè manu? ‘Non ti sembra puru a Tìa chi si ‘n’anticchitta difittuseddu?
Iò, s’u Signuri mi dugna ‘a sotta ‘i spusarimi, vogghiu figghi sani attonnu ‘i mia, genti chi curri e ssauta ammaceri ‘i muru e pi’ cciò, ancora senza uffisa, No figghi stotti comu a ttìa!
OVISIU: Ciccina? Chi vulisti diri allura chi si fussi sanizzu non ci sariunu poblemi? Chi è sulu ‘na quistioni ‘i <<rifirenzi fisicàli>> l’impetimentu?
CICCINA: E chi àutru, si non chistu, Ovisieddu!
S’avirrivi l’autri cosi a postu comu ‘a tò facci, e puru ‘a tò lingua: non ci sarìunu problemi!
Malanova mi havi ‘a sòtti Ovisieddu, comu ti ll’a fari capìri ‘na bona vota;
“ e ‘a jiamma e ‘u ìmmu chi ffrèca a ttìa e ‘mpitisci ‘i diri sì a mmìa ”!
OVISIU: Benissimu! Si è sulu pi’ stu motivu, allura voli diri chi Iò sugnu a postu e tuttu si pò’ giustari!
VALINTINU: Puvirazzu a testa piddìu! Quasi quasi ora mi dispiaci!
ANGELICA: Lassatulu parrari, mi sà chi ‘stu giallu russu ancòra non finìu!
Sugnu pronta a scummettiri chi cc’è prontu ‘u coppu ‘i scena finali!
Ovisiu chi vulìsti diri cu’ ‘stu tuttu è a postu!
OVISIU: Matònna! Voli diri chi dopu tanti prichèri all’ànima di motti Chisti, propriu nta ‘sta casa, mi ficiru finalmenti ‘u miraculu chi havi tantu chi cci dumannu!
ANGELICA: Matri Ovisiu, parra! Qual’è ‘stu miraculu!
OVISIU: (buttando il bastone e mettendosi dritto) Chistu Donna Angelica!
Ridivintai normali in ogni patti!
ANGELICA: Matri di Diu!
È rittu comu ‘na cannila! Nenti chiù jiamma stotta e immu;
E chi personaggiu taurinu mascularu, chi facci lagga, chi frunti spaziusa!
Chi si fici beddu! Chi…
CICCINA: Patruna annamuci allèggiu! Ovisiu Ovi vinni nta ‘sta casa pi’ grazji ‘i Ciccina; pi’ cciò ‘u miraculu è tuttu meritu sòi è tuttu: ‘u mèi!
Non sacciu si mmi stai spiecannu e si vvui stati capènnu!!
ANGELICA: Ti spiecasti Ciccina non ti scantari, e iò capìa bonu puru tutt’i cosi, pi’ cciò non essiri scostumata: non t’u toccu a ‘stu miraculatu!
VALINTINU: Pirò, chi stranu miraculu, ‘stu miraculu, non vi sembra puru a Vui Matònna? Impruvvisu, comu quannu ‘u Signuri tramutòi l’acqua nto vinu!
OVISIU: Sì è propriu veru; avìti propriu ragiuni Sbrogghiacatti; pinzannuci bonu anzi, assumigghia comu ‘o miraculu du’ vostru PLEIS chi, miraculusamenti passòi da: in Pi’ L’affari E I SODDI a: Pì L’amuri E Ininarrabili Strusciamenti; non Vi pari puru a Vui Sbrogghiacatti?
VALINTINU: Ch’è simpaticu ‘stu Cristianu! Chiù ‘u canusciu, chiù mi sembra bravazzu!
OVISIU: Allura Ciccina, ora chi sugnu <<fisicuticamenti>> a postu, chi nni dici ‘i diri davanti e’ tistimoni tistè ccà prisenti, ddu famosu sì chi tti ciccài prima?
CICCINA: Ovisiu! tinennu cuntu da’ “ russizza ” du miraculu dicu chi sarìa nu sprecu, non accettari ‘sta cumminazioni sintimintali!
e pòi, non ti mmùcciu chi, datu chi l’appititu veni manciannu, sugnu puru curiusa ‘i vìtiri ‘u “Villaggiu ‘i Nuòru”!
VALINTINU: Ah l’amuri! L’amuri! Comu “ scianca ” e “ sdillabbra ” ‘u cori! Comu ‘u strazza cu’ tutti ddi frecci chi tira!
È ‘na malatìa “‘sta malata” veru Donna Angelica?
ANGELICA: Veru! Propriu veru!
Comu siti sprufunnatu ntall’animu caru Sbrogghiacatti!
VALINTINU: Non sona megghiu caru Valintinu, Matònna?
ANGELICA: Comu vulìti Vui: Valintineddu Caru!
‘Sti vostri paroli Sacri, Sacrusanti e Veri, mi sciancàru d’intra e, puru si sugnu ‘na povira viduvedda frischera e a costu ‘i simbrari liggiredda nto comportamentu aziunariu da ‘stu mumentu in poi iò vi ghiamirò in manèra assai, ma assai amichevuli, sulu pi’ nomi!
OVISIU: Senti senti! E bravu a Valintinu!
A ‘ntrasiri a ‘ntrasiri com’u scuzzuni; riniscìu a ‘rrivari unni vulìa ‘rruvari!
CICCINA: Ma picchì? Unni vulia ‘rruvari Chistu, Ovisiu!
OVISIU: Cara Ciccinedda, Tu mi sà chi n’a canusci dda canzuni cu’ ll’àli:
CICCINA: E quali sarìa, ‘sta canzuni cu’ ll’àli Ovisiu?
OVISIU: Ah n’a canusci propriu allura!
Scuta; chi tti nni fazzu sèntiri n’anticchia:
(cantando)
Di paroli ‘i dissi apposta
Valintinu c’a facci chiù tosta;
ma era ddà chi vulìa bulàri
Valintinu c’u so’ parrari!
Comu un ghiattu chi fà Mau Mau
‘stu Cristianu vicinu arruvau;
ma ancòra non trova ‘u finali;
p‘a sò manu e ‘a sò testa cu’ ll’àli!
CICCINA: Ovisieddu: è megghiu mi vaddàmu ‘o nostru ‘i nidu, chi a chiddu ill’autri! Chi nni dici si pinzamu ‘o nostru sbulazziamentu e non e sbulazziati ‘i dda speci ‘i bracilittuni senza sali!
OVISIU: Santi paroli Ciccina! Santi paroli!
II° ATTO
VOCE FUORI DAL PALCOSCENICO DI SARA OVI
SARA: Pi’ ll’ànima di vivi!
Facìti ‘a carita pi’ ll’ànima di vivi!
Sabbativi l’anima oggi pi’ dumani!
Facìti ‘a carita pi’ ll’ànima di vivi!
Dati occa cosa a Sara Ovi, p’a vostra anima!
OVISIU: Sara Ovi? Mè Soru? ‘A mè Suricedda;
Vi precu Matònna: facitila ‘ntrasiri!
ANGELICA: Ciccina, macari si mmi schifìu n’anticchia di surici, falla ‘ntrasiri a ‘sta suricedda sfuttunata!
CICCINA: ( A voce alta accanto alla porta del palcoscenico)
Elimusinanti fimmina! Sara Ovi! Vinìti ccà!
SARA: Pronta! Pi’ ll’ànima di vivi!
Ccà sugnu; pricheri e binidizioni p’i ‘sta casa!
CICCINA: Pi’ San Climènti prutitturi ‘i tutti i pizzenti; Chista mi ricodda propriu a ttìa Ovisiu!
OVISIU: Ciccina: chi parrài in Marucchinu prima? Mè Soru è!
‘A tò’ futura cugnata!
CICCINA: Schizzava Ovisieddu, non t’incazzari!
SARA: Filici iunnata e saluti a tutt….(Vedendo di colpo il fratello)
Ovisiu! Ovisieddu! Frati meu! Ti truvài finammènti!
Vi ringraziu animi di mè vivi e di’ sò motti chi facistu ‘u miraculu!
OVISIU: Ma picchì mi ciccavi ‘a Soru!
SARA: Picchì tutta Nuòru ti stà ciccannu ‘u frati!
OVISIU: Oh Matri bedda chi fici ‘i cusì mali?
Picchì mi stannu ciccannu tutti Saritta? Parra ‘a Soru!
E datu chi tti trovi nto parrari, dimmi puru picchì stai dumannannu l’ilimosina puru Tu! Chi stai murennu ‘i fami forsi?
Chi fini fici tò Maritu, Mastru Pizzica? Parra, non mi lassari supra ‘e spini!
SARA: Nò ‘u fraticeddu; non ti punciri chi spini; stai tranquillu inveci e lèviti puru ‘i dda supra!
Iò staiu facennu ‘a limusinanti picchi, cusì travistuta, potti ‘ntrasiri e nesciri nta ogni casa pi’ ciccariti ! Finu a quannu, comu stai vitennu, grazia all’ànima di motti e di vivi ‘i prima: Ti truvai!
VALINTINU: Ma voi vìtiri chi ‘sta casa è pi’ ddavèru miraculata?
ANGELICA: (A voce alta) Sara Ovi! Suricedda di Ovisiu!
‘A mè curiosità è comu l’acqua ‘i ‘na quaddara chi bugghiennu supra ‘o focu si sta ittannu ‘i fora? Mi voi diri picchì stavi ciccannu a ttò Frati e qual’è ‘u motivu ‘i ‘sta ricecca puru ‘i tutti i Nuarisi?
SARA: Picchì mè frati divintòi ‘u chiù…
CICCINA: ‘U chiù…
VALINTINU: Curaggiu; ancora ‘na spinta, chi nesci!
ANGELICA: Si! Cusì vitèmu si è masculu o fimmina!
CICCINA: ‘U chiù…
OVISIU: Sara? N’infartu mi pigghiòi?
SARA: Ovisiu divintasti (In un fiato e di corsa)’U chiù riccu, ex limusinanti ‘i Nuòru, Sassari, Cagliari…
OVISIU: ( Inserendosi di corsa) Petra Ianca, Petra Nira, Petra Gialla Oristanu e puru tutta ‘a saddègna cumpresi ‘i scogghi a mari!
Sara? Semu ntall’ottucentu! Anzi, pi’ èssiri precisi, nto Milliottucentudi-
ciassetti; T’u scuddasti?
Nta ‘stu seculu ancòra a schitìna pi’ ffari trìtici, non l’hannu ‘nvintata e mancu ‘u supirienalottu!
SARA: Ma chi babbarji stai dicennu ‘u frati? Chi sunnu ‘sti paroli?
Si sunnu giucati pi’ vinciri nuciddi Ti stai sbagghiannu picchì Iò staiu parrannu non di nuciddi e mancu i nuci, ma di soddi, ‘i tanti soddi, chiddi chi Tù eriditasti trì misi fa!
OVISIU: Soddi? Eridità?
Ma s’u nostru parenti scapulu chiù prossimu è ‘u Ziu Casciolu chi, si non mi ricoddu mali, l’uttima vota c’u visti avìa appena appena ‘a fozza e ‘u ciatu pi’ rispirari;
Non mi diri chi chistu murìu e mi lassòi tuttu ‘u beni ‘i Diu chi visti nta so casa? Tutti dd’agghi e ddi cipuddi ch’impinnìunu du’ sularu?
SARA: Ovisiu! Nenti ‘i tuttu chistu! Stai sbagghiannu!
Cecca i fari ‘u seriu si tti rinesci e fammi cuntinuari a parrari!
OVISIU: Cuntinua Donna Misteru!
SARA: ‘U ziu Casciolu è ancòra vivu, macàri si è sempri stinnicchiatu comu un lignu nto lettu! Vivu, sanu, vèggitu e puru parlantinu!
OVISIU: Ma allura Sara, mi voi diri cu’ malanova è ‘stu binifatturi?
SARA: Ti ricoddi ‘i ddu’ tò amicu ‘i carusanza; di Oddu STENNIMANU?
OVISIU: Minchiuna si mi ricoddu ‘i Stennimanu!
Si pò’ diri chi criscemmu inzèmi e quantu ni cumminammu ora chi mmi cci fai pinzari! Mi ricoddu ‘i dda vota quannu ci apremmu nta nuttata, l’ovili du’ vecchiu Barbagiu e cci futtemmu ‘a so megghiu crapa chi poi ficimu ‘o funnu chi cipuddi!! Oh chi spittaculu ‘i ducizza, squagghiava sula nta bucca!
Si ci penzu: puru ora mi veni ‘i ruttari!
SARA: Menu mali chi poi vi divitistu, picchì scutannu ‘stu vostru eroicu modu ‘i fari e si tantu mi dà tantu, a ‘st’ura avìa un frati ‘o bagnu pinali ‘i Nuòru!
OVISIU: E sì cara Sara! purtroppu ‘i nostri strati, poi si divìsiru;
ni sciariammu pi’ cuppa <<d’ intirissati ‘ncumprinziuni >>!
Quant’ anni passaru ‘i ddà vota cara Sara, almenu quaranta!
A sapìri chi Chistu era ubbitusu, tuttu iddu vulìa; all’autri attonnu a Iddu, mancu ‘i scocci c’iavìunu ristari!
Non parramu si erunu soddi poi; appena ‘i vitìa divintava comu ‘na tigri raggiata, macàri si poi, pi’ quant’era tirchiusu, non si ccattava mancu ‘u pani pi’ manciari!
CICCINA: Succeti sempri e’ chiù sfuttunati st’atteggiamentu, non hannu nenti; ma quannu vitinu chi ponnu avìri, prima ‘mmuzzucunu a ccu’ cci stà attonnu pi’ pigghiallu, e poi macàri si stannu murennu ‘i fami, mmucciunu tutt’i cosi pi’ quannu veni ’u malutempu!
ANGELICA: Ma chiù malutempu ‘i mòriri i fami, chi cc’è!
OVISIU: ‘U scantu ‘i sapìri chi non c’è nnènti ‘i mmucciatu e si pò’ mòriri pi’ ddavèru ‘i fami!
ANGELICA: E iò chi pinzava chi pi’ essiri tirchiusi s’avìa a gghiessiri pi’ fozza ricchi!
OVISIU: Tutti ponnu sbagghiari Matònna;
nenti sùpira ‘a tirchiusa misirabilità ‘i cu’ nò havi nenti!
E pi’ farivi n’esempiu vi dicu puru chi ‘stu Cristianu Oddu Stennimanu, basta ‘i non nèsciri soddi si cuntintava ‘i campari d’aria e chistu, naturalmenti, picchì no’ nni putìa fari a menu datu chi oltri a ‘ntrasìri sula da’ bucca e du’ nasu era puru gratis, si nò, sicuramenti, canuscennu l’individuu: canciàva aria;
ANGELICA: Ovisiu? Chi mmi vulìti fari critiri chi Stennimanu e campava e stava addritta, manciannu sulamenti aria?
OVISIU: Nò Matònna! All’aria, cc’iaggiungiva puru ‘u cumpanaticu; ci caricava ‘i supra e in cuntinuazioni, buttigghiuni e buttigghiuni d’acqua frisca ‘i ‘na minera chi si trovava ‘a fossa ‘o lupu, vicinu ‘e muntagni da’ barbagia!
ANGELICA: Chi stranu cristianu c’avìa a ghiessiri ‘stu cristianu!
OVISIU: Dicennu stranu Matònna, e comu si cci facistu un complimentu e putirìa significari c’ancòra, ancòra, chistu si putìa sabbari!
Ma invecì nò: era propriu irricupirabili; picchì Chistu <<‘U Galattèu>> non sapìa mancu unni stava ‘i casa!
VALINTINU: E comu ‘u putìa sapìri, i casi du’ paisi ‘i Galàti sunnu accantu ‘o Mari jioniu da’ Sicilia Orientali;
ANGELICA: Sbrogghiacatti? Ma Vui non’avirriu a ghiessiri puru Dutturi cu’ tantu ‘i titulu cattiddraticu?
VALINTINU: Picchì? Sbagghiai Paisi, forsi Matònna?
ANGELICA: Lassamu pèddiri và, chi è mmegghiu!
Cuntinuati Ovisiu!
OVISIU: A fini, pirò, tuttu ha nu limiti! No’ nni potti chiù ‘i tanta ubbitusaria! E quannu Chistu cuminciò puru mi mmi futti ddi quattru clienti c’avìa annannu nte stissi posti unni iò stinnia ‘i mani e chi Iddu, a mmucciuni ‘i mia, avìa vistu e sapìa; allura non ci visti chiù ill’occhi e ccu’ nu scattu da jiattu a ccu’ ci tiràru ‘a cuda, ‘u mannai in manèra cumpleta e ccu’ tuttu ‘u cori, veramenti <<a ffàncu…>> a ddu paisi!
VALINTINU: Cusì si fà! Quannu unu tira tantu ‘a codda comu fici ‘stu cristianu, era privitibili chi prima o poi chista s’avìa spilazzìari e a fini si rrumpìa!
Ovisiu ammettilu! Fù cusì chi nta tò testa si spilazzioi ‘u ciriveddu e si rrumpìu a nirvina!
OVISIU: ‘St’avota vi’ll’appuggiari propriu Sbrogghiacatti, propriu cusì!
‘St’avota aviti ragiuni, “ fù propriu cusì chi mi spilazziai e mmi rrumpìa tuttu ‘u cudduni chi tinìa ‘a pacenzia ”!
Dunqui, pi’ cuntinuari, dopu chi passòi ‘na simana da quannu mannài <<ddà>> a ddu postu, a dda pirsuna;
a menti fridda e quannu mi sburiòi a ‘ncazzatura; pinzài, pi’ livari l’acqua e i
mali pinzèri omicidiali chi mmi viniunu in continuazioni nta testa ogni vota chi vitìa a ddu disgraziatu, ‘i tagghiari ‘u cudduni ‘mbilicàli du’ bbiddìcu chi mmi tinìa ‘ttaccatu a’ mè terra, e annari a stari pi’ sempri, <<ntall’estiru ‘Talianu>>!
SARA: Ora sì, chi finammenti, sacciu a verità su comu piddìa all’estiru a mmè frati!
OVISIU: Si ‘a Soru; ora sai ‘u veru motivu picchì mi trasfirìa nta Sicilia e nte Calabrij Cuntinintali; fù ‘na scigliuta ‘i dispirazioni chiù chi di travagghiu!
Ma, ora chi ssài, a Soru, mi Voi diri picchì mi parrasti ‘i ddu disgraziatu? Picchì mi facìsti ricuddari a chistu, a Oddu!
SARA: T’u fici ricuddari picchì ‘u Tò binifatturi lassaturi tistamintariu di sò soddi: è iddu!
OVISIU: Sara! Ma chi stai dicennu?
SARA: Propriu chiddu chi dissi!
‘Stu poviru, si fà pi’ diri, Cristu, murennu: ti fici universali erèti ‘i tutti ‘i sò sustanzi! “ Apri i ricchi Ovisiu ”: << ‘i ‘na muntagna ‘i soddi >>!
E quannu dicu muntagna: n’o dicu in sensu ficuratu – disignatu – astrattu; ma, datu chi stai all’estiru Sicilianu e mmi Ti fazzu capìri bonu: “ll’hai prisenti l’Etna”? ‘Sta muntagna ‘i soddi è pricisa pricisa a ‘stu jietta focu, sia in lagghìzza chi jiautìzza!
A pinzari Ovisiu, chi cci vòsiru ddu’ cancilleri du’ Tribunali e ddu’ misi, ddu’ ijonna, e vintiddù uri ‘i tempu, pi’ cuntari tutti ddi soddi a pezzi ‘i menza liritta o ‘na lira!
T’a ficurari chi puru ‘a sò stanza ‘i lettu, era china china finu ‘o sularu tantu chi, ‘stu poviru disgraziatu, f’u custrinciutu a dòmmiri nta cucina, vicinu ‘o fucularu!
OVISIU: “ Puvirazzu ”, tutti ddi soddi ‘u <<sfrattaru>> da’ sò stanza ‘i lettu, custrincennulu a dommiri nta cucina! Chi disgrazia chi cc’iammattìu; e poi dicunu chi soddi dugnunu ‘a filicità; mancu dòmmiri ‘u fannu a unu!
Pi’ ll’ànima di motti chi storia travagghiata! Quasi quasi ancòra non ci critu;
Iò chi diventu riccu e spanzatu comu all’etna grazii a nu poviru limusinanti!
SARA: Riccu, si ti dugni ‘na mossa Ovisiu!
OVISIU: Chi voi diri ‘a Soru?
SARA: Sicunnu tia picchì iò havi ddu misi chi giru cantuneri ‘i casi Paisani mi ti ceccu!
OVISIU: Pi’ ll’ànima di motti, picchì ‘a Soru!
SARA: Picchì, pi’ ll’ànima di vivi, di chiddi chi rapprisentunu l’Autorita Giudiziaria Tribunalesca; si Tù entro sei misi dall’apittura tistamintaria non ti prisenti davanti e’ carabbineri e pi’ cciò a Liggi, ti salutu a tò bedda eredità; ‘u sai unni vannu a finiri i tò soddi?
OVISIU: Unni a soru? Unni vannu a ffinìri i mè soddi?
SARA: Vannu a Uddùni, nto Sassarisi, ‘o ‘spiziu ill’uffaneddi di Limusinanti!
OVISIU: Pi’ ll’ànima ‘i tutti l’animi!
CICCINA: Oh! Non facèmu schezzi a cugnata!
Quantu manca p’a scatènza di sei misi!
SARA: Ovisiu? Cu è ‘sta strammata chi mmi chiama cugnata!
OVISIU: Nenti a Soru! Poi t’i spiecu!
Ora, è mmegghiu parrari ‘i cosi serij!
CICCINA: Chi vulìsti diri? Chi Iò non sugnu ‘na cosa seria, forsi?
OVISIU: Ma si! Si! Non ti quaddiari Ciccina!
Mi pari chi t’intiressa puru a ttìa ‘dda muntagna ‘i soddi ‘i cui si parra? O nò!
E allura, chi fazzu? Penzu sulu a ttìa e lassu pèddiri ‘i soddi?
CICCINA: Ma nò Ovisieddu! Chi ddìci! Fai finta chi non dissi nenti!
Cuntinua, cuntinua puru a parrari c’a tò’ Suricedda;
e piddunatimi tutt’i ddui<<l’INTRUmmittamentu>> chi vvi fici pèddiri sulu tempu!
ANGELICA : Ma vaddatili e scutatili a ‘sti cristiani;chi quatru ‘i Palemmu!
CICCINA: Ma no’ era ‘i Parigi ‘stu quatru?
ANGELICA: Ccà, nta Sicilia, ‘stu quatru è Palimmitanu: va bèni?
Hai occa cosa in cuntrariu Dama ‘i Cumpagnia? Non ti sta beni forsi?
OVISIU: Ciccina; ‘ttacca ‘a <<Scecca>> unni voli ‘a <<Patruna>>!
CICCINA: Nò Patruna; a mmìa stà benissimu! Cumpresa, ‘a Scecca ‘ttaccata chi dici Ovisiu!
ANGELICA: Vidìti Signor Bòi quantu dannu fannu ‘i soddi; soprattuttu quannu vannu a finiri nte mani di chiddi chi no’nn’hannu mai avutu!
VALINTINU: Comu avìti ragiuni Cara Donna Angelica; Signuri si nasci, non si diventa pi’ strata!
ANGELICA: E vui nascistu veru Sbrogghiacatti?
VALINTINU: Chi havi dubbi Matònna?
Non si viti da’ mè ficura masculina grecu-latina? Non si viti forsi du’ mè purtamentu statuariu?
CICCINA: Si, comu nò; cettu chi si viti!
Siti propriu comu ‘na statua ‘i Micu Lanciulu!
OVISIU: Si, ‘i Micu; ‘i Micu Fusceddu! ‘U fuggiaru sgorbiu ‘i Olbia!
SARA: Ovisiu? ‘U tempu stà scurrennu! E si iddu scurri, scurri a dannu tòi! Cu’ oggi, già passaru cincu misi!
OVISIU: Minchiuna! E megghiu cùrriri allura Sara!
SARA: Ovisiu? Ora basta!
Iò havi cincu misi chi curru! Non cc’ià fazzu chiù!
Si pimmètti, ora chi ti trovai, mi vurrìa ripusari n’anticchia l’ossa di’ jiammi!
A fini di cunti i soddi sunnu ‘i Tòi pi’ cciò, curri Tù ora n’anticchia ‘u frati, smovili Tù sti Tò ijammuzzi miraculati!
CICCINA: Mè cugnata havi ragiuni! Dopu ‘u miraculu poi caminari, e puru bonu ora! Pi’ cciò, falla ripusari a ‘sta svinturata ‘i tò Soru; vegnu iò cu’ ttìa! T’accumpagnu iò!
SARA: Cettu! Non mi si peddi p’i strata!
Ovisiu, ribadisciu; cu’ è ‘sta strammata chi mi gghiama “cugnata”!
OVISIU: Ma non ti dici nenti ‘sta parola, a Soru? Non ti basta?
SARA: Ma picchì? Ti spusasti cu’ Chista forsi?
CICCINA: E chi ci sarìa ‘i stranu? A mmìa non mi manca e non mancava nenti, da’ nascita! Non ci fù bisognu ‘i miraculusa misiricoddia mi mmi drizza l’ossa a mmìa! Tuttu a postu Haiu; e comu si viti: puru “ tuttu ” ‘o sò postu, chi è ‘u postu giustu!
OVISIU: Veru Ciccinedda, Nenti ti manca! Tuttu hai!
Tuttu ‘o postu giustu teni!
CICCINA: Cettu! Puru l’ossu da’ testa, chiddu chi renni strammati e chi è ‘o sò beddu postu!
‘U stissu non si po’ diri, du’ ciriveddu “ spustatu ” ‘i ‘na “ Cugnata ” ‘i ricenti canuscenza!
SARA: Ovisiu? A sintìsti a Chista comu mi stà ‘ffinnennu?
OVISIU: No’ ‘ffenniri Ciccinedda! Non cci nnè bisognu!
Schezza mè Soru, schezza! Veru ‘a Soru chi schezzi?
SARA: Comu schizzòi Idda! ‘U stissu staiu schizzannu iò: pricisu pricisu!
ANGELICA: Basta cusì ora; razza ‘i futuri riccuni!
VALINTINU: Si! Smittitila! Mi sa ch’i butti si stannu pigghiannu d’acìtu!
ANGELICA: Chi Signurili, dilicatu paracuni, Valintinu!
Comu i Cavuli chi Brocculi giummati misi assèmi chi hannu ‘a stissa fogghia: ma sunnu divessi nto giummu!
Ma da unu chi nasciù ‘i ‘stà manèra Signurili chi cci si po’ ‘spittari si non ‘sta ricchizza vucabularia parulara, veru Valintinu?
Veru chi Vui nascistu già cusì?
VALINTINU: (mettendosi di traverso e alzando le braccia a gonfiare i muscoli) Viti profilu Grecu-Latinu e Purtamentu Siculu Arabu,cara Donna Angelica!
ANGELICA: Vitu vitu e chiù staiu vitènnu ma soprattuttu scutannu; chiù mi staiu cunvincennu chi è comu penzu iò!
VALINTINU: Ma picchì? a chi stati pinzannu Matònna!
ANGELICA: Dopu v’u dicu!
Ovisiu, ritunnamu a vui e puri e’ cugnati!
Tra ddu’ ijatti fimmina chi ssi stannu pi’ ccaddari e megghiu unu mi s’a fà a’ lagga e mmi si fà l’affari sòi! ‘A capisti l’antifuna?
Comu si dici: ntra cugnati e cugnatini nò mèntiri ‘i manin.. eeeh a lingua!
Chiuttostu, datu chi ti stai puttannu a Ciccina cu’ ttìa; chi nni penzi si finu a quannu non ritonni ‘i Nuòru Iò mi pigghiassi comu Dama i Cumpagnìa a ttò’ Soru! Cu’ ‘sti tempi chi currunu un postu ‘i travagghiu è un postu ‘i travagghiu! E si poi ‘a muntagna eriditaria si sduscia e diventa gghianùra? Chi succitirìa a Ciccina, dopu; chi si nni và a ciccari l’elimosina cu’ ttìa?
CICCINA: Pi’ ll’ànima di motti, non ci vogghiu mancu pinzari!
ANGELICA: E allura facìti comu Vi dicu Iò! Nta sta casa resta Tò cugnata Sara e cu’ Idda, ntall’attisa du’ tò ritonnu, puru ‘u tò postu ‘i travagghiu!
SARA: Puru Vui Vi mintiti ora cu’ ‘sta cugnata? ‘U futuru ‘i ‘na cugnata e nte mani du’ Signuri, e ssi prima chista non passa da’ sò casa e davanti ‘o parrinu all’altari, pi mmìa chista è, è resta, ‘na fimmina comu all’autri!
ANGELICA: Cettu Sarina, cettu! Non ti quaddiari!
(Rivolta verso il pubblico) Malanova mi haiu Iò sula, sugnu bona a dari i cunsigghi all’autri e poi mi cci sbattu c’u pettu propriu Iò!
Angelica: a ttìa t’avirrìunu a cascari ‘i “ manini ” cusì ‘nzigni ‘na bona vota e tti fài l’affari tòi!
Allura Ovisieddu chi nni penzi ill’offètta chi cci fici a ttò Soru?
OVISIU: Si cci dati puru vittu, alloggiu e puru nu beddu matirazzu moddu pi’ dommiri e sempri, non nnu scuddàmu, si Idda è daccoddu; figurativi Iò!
SARA: Si inveci ‘i unu i matirazzi sunnu ddui, accettu!
ANGELICA: Parrau ‘a principissa, ‘a principissa du’ piseddu; chidda chi senza cincu matirazzi nto lettu si rrumpìa ‘a schina dummennu!
CICCINA: Ma Ovisiu? Unni a truvasti a ‘sta Soru!
VALINTINU: A cuntentiti Sara! Gia è ‘na futtuna dommiri nt’on lettu, è pi’ ggiunta puru cu’ nu beddu matirazzu incùtu c’a lana ‘i ‘na vera pasculanti pecura!
ANGELICA: Naturalmenti, caru Signor Valentinu Bòi Pleis Vui ‘u sapìti perfettamenti comu si dommi nta stu tipu ‘i lettu datu, chi l’avìti sempri avutu, Veru?
VALINTINU: Matrimuniali, cara Donna Angelica, matrimuniali a ttrì piazzi! Iò non sugnu cuntentu si non mi ruzzulìu lettu, lettu, prima ‘i dommiri!
ANGELICA: Allura a vùi non vi pozzu ospitari, datu chi nta ‘sta casa c’è nu sulu lettu matrimoniali ed è puru : ‘u mèi !
VALINTINU: E chi ci fà donna Angelica, iò non sugnu schizzinusu; puru in ddui Iò: m’adattu; non vi priuccupati! Voli diri chi nta ruzzuliata: nni strincèmu ‘na picca!
ANGELICA: Valintinu Bòi! Ora comu ora, o vi cuntintati d’un llittìnu; o priparativi a truvari ‘na sistimazioni stratali balcunifira o pontifira ‘i sutta!
VALINTINU: Accettu! Sicuramenti Accettu! Macàri cu’ nu matirazzeddu sulu ‘i lana!
SARA: A propositu ‘i matirazzi ‘i lana?
Ma prima? quannu rispunnìa Iò; chi capistu tutti?
Iò parrai ‘i ddu matirazzi, pi’ diri chi s’aviunu a cunzari ddu letti, unu pi’ mmìa e unu pi’ mmè cucina “ Mara ” chi, puvirazza mi sta spittannu fora senza mi Iò v’avìa dittu nenti!!
Sapìti, Iò non pinzava chi putìa pèddiri tuttu ‘stu tempu e chi c’era puru ‘stu finali lavurativu, e siccomu Idda è n’anticchia timitedda chi strani, macàri si poi è risulùta cu’ chiddi chi canusci, ci dissi ‘i non ntràsiri e ‘i ‘spittarimi fora, cusì non si viggugnava!
ANGELICA: Ma povira disgraziata, lassata sula nto menzu ‘i ‘na strata! Ma Dicìtimi: si ‘stà cucina era cusì timitusa; picchì vosi vèniri cu’ Vvùi?
SARA: Vosi vèniri cu’ mmìa picchì, sta riciccannu puru idda…
ANGELICA: Vitèmu s’induvinu? A ssò frati!
SARA: Nò! A nu gran fitintuni disgraziatu chi ssi mmiritirìa ‘a testa scippata du’ coddu ora, pi’ subbutu!
VALINTINU: “ Carricamu ” eccu pronta st’autra storia! Scutamu puru ‘st’autra strappalacrimi disgrazia!
Donna Angelica; mi pigghirìa ‘a facci a mmòffi Iò sulu!
Cu’ tanti mumenti giusti e sulitarij chi c’erunu, sciglìa propriu chistu pi’ veniri nta vostra casa; propriu quannu c’era ‘u radunu annuali dill’Ilimusinanti! Pacènza! Voli diri chi era distinu cusì!
ANGELICA: Cettu Valintinu Bòi; s’u distinu vosi cusì, voli diri chi havi ‘u sò’ motivu!
OVISIU: Cettu i sò’ moti ‘i fari e i ‘ngranaggi unni macinunu i nostri ‘mpidugghi sunnu “ intramuntabili ” e non hannu tramontu, sulu l’abba!
ANGELICA: Imprescutabili Ovisiu!… “ Imprescutabili ”!
OVISIU: Pi’ ll’ànima di motti, datu chi sugnu nta vostra casa Matònna,
non pozzu fari a menu ‘i diri comu dicìti Vui!
ANGELICA: ‘U sintistu a ‘Stu cristianu, Bòi? Mi dugna ragiuni picchì è nta mè casa e non picchì è comu dicu Iò c’annài ‘a scola!
VALINTINU: ‘Gnuranti è Matònna; ‘gnuranti è chistu! Non cunveni mancu spricari ciatu!
Invèci, carissima, comu dicìstu beni ddu coppu ‘i Bòi, prima, quannu mi gghiamastu! Mi facìstu scuddari p’un mumentu i guai da’ mè vita!
ANGELICA: Guai? Ma quali guai? Unu chi havi i soddi: guai no’ nn’àvi!
E Vui, chi siti un Signuri nasciutu e pasciutu, nn’avìti tanti “ soddi ” veru?
VALINTINU: Cettu Matònna! Ma Iò mi rifirivu e’ guai ‘i cori; e’ fricciati d’amuri; e’ spasimi viscirali chi prima ‘i ntrasiri nta ‘sta casa non avìa e non patìa!
ANGELICA: Ma Valintinu, non vi staiu capènnu, chi c’entra a mè casa, ‘sprimitivi megghiu, pi’ favuri!
VALINTINU: Matònna, prima ‘i vìtiri a Vui, Iò non avìa truvatu ancòra ‘a fimmina giusta da’ mè vita! E siccomu capisciu c’a vostra simpatia n’a pozzu ccattari chi soddi: Spasimu suffrennu e suffriènnu!
ANGELICA: Ma Valintinu; Vui mi stati turbannu!
Chisti non sunnu discussi chi ssi ponnu fari nto pubblicu;
pi’ favori, smittitila e riggittativi ‘u suttapanza!
SARA: Vitèmu e sintèmu quannu a smittiti cu’ ‘sti làstimi sintimintali Vui ddui! Picchì non facìti ‘ntrasiri a mmè’ cucina Mara chiuttostu;
‘sta puvirazza havi ‘na fittiata d’uri chi è fora all’acqua e ‘u ventu!
Non vi sembra puru a Vùi, chi è “ ttroppa ” ‘st’attìsa!
ANGELICA: Sara non ti quaddiari; Ciccina iàpici ‘a potta a ‘sta cucìna!
CICCINA: (Rivolta verso il pubblico) Finu a oggi ijapu potti; da dumani mi fazzu ijapiri puru iò!
(Aprendo la porta del palco) Cu è ddòcu? Cucina ‘i Sara vinìti avanti!
unni siti? Limusinanti fimmina cu’ Vui staiu parrannu! Viniti ccà; ‘ntrasiti!
Matri! ‘Na picca ‘ntrunata mi sembra Chista!
SARA: Nò, è sulu ‘na picca timitusa, non vi ll’avìa dittu?
MARA: ( entrando in scena) Cu mia ll’avìti Signura?
CICCINA: No! Cu’ vostra Soru chi v’assumigghia!
MARA: Ma iò veramenti, Soru no’ nn’haiu!
CICCINA: E ‘ntrasìti, ‘ntrasìti ‘ntrunata ‘a miseria!
MARA: Ma iò veramenti non sentu truniari!
Ad ogni modu, pozzu ‘ntrasiri pi’ ddavèru?
OVISIU: Nò; ‘ntrasi pi’ schezzu ora chi ‘ntrasìsti!
Minchiuna Sara? Ma chista <<è >> o ‘a << fà>> ‘a Babba!
SARA: Puvirazza, ‘i disavvinturi da’ vita e, <<cincu figghi ‘i campari>>, ci scunfusiunaru ‘a testa: piddunatila!
VALINTINU: (girandosi di spalle e abbassando la testa - Rivolto verso il pubblico) Matri ‘i tutti ‘i ‘mpidugghi chi cci fà Chista ccà!
ANGELICA: Cucìna da’ Soru di Ovisiu e ddi Iddu stissu; Prisintativi:
nomi, cugnomi, paternità e maternità!
MARA: Iò Mara Nieddu sugnu, du’ paisi d’Orgòsulu comu nascita e, ora, pirmanenti staziunata stabili a Nuòru, vicinu e’ mè cucìni cca prisenti!
Mè Matri, Nieddu ‘i cugnòmi, sicuramenti mi fici c’u mmè patri chi pirò, Iò mai lu visti e nenti sacciu; tranni…
ANGELICA: Eh, eh, ‘a vitìsti chi c’era un tranni Ciccina!
MARA: Tranni, è chistu è sicuru, chi era un viaggiaturi inzèmi a tanti autri!
ANGELICA: Un picuraru; eccu cu’ era! Era sicuramenti un picuraru chi inzèmi a tanti autri picurari e a pèti, spustaunu pecuri ccà e ddà, pi’ muntagni?
MARA: No! Ranni Signura, sbagghiastu! Sacciu puru chi si spustaunu ciumari ciumari inzèmi cu’ tanti carruzzuni tirati ‘i cavaddi!
ANGELICA: Ancora non sapìa figghia!
Quantu ciatu spricatu pi’ diri ‘a parola “ Zinghiri ”!
Tò patri era nu Zìnguru, Mara! un viaggiatori du’ munnu; unu spiritu liburu; inzomma, un << Figghiu ‘i bona matri ‘i passaggiu >>!
Sintisti puru Vui Sbroghiacatti? ‘U stati Vitènnu quantu dannu fa l’ignuranza quannu non c’è né scola, né vucabulariu!
VALINTINU: (A testa bassa) Avìti ragiuni, Matònna, comu sempri!
OVISIU: LLìcca, llìcca; pezzu ‘i ruffianu chi non si autru!
ANGELICA: Ma c’avìti Bòi? Picchì stati tinennu ‘sta testa cusì bascia! Chi vi vinni, ‘n’attaccu ‘i civvicali nto coddu forsi?
VALINTINU: (Alzando piano piano la testa) Nenti Matònna Angelica, non vi preoccupati pi’ mia; un coppu ‘i pinzirusa pisantizza è ‘a mèi! Mi pigghia quannu menu mi ll’aspettu!
ANGELICA: E vi vinni all’impruvvisu e ‘i bòtta ‘sta pisantizza?
Mi sembra ‘na strana malatìa ‘a vostra; non è chi mi stati mmucciannu occa cosa pi’ casu?
MARA: Pi’ ll’ànima di motti “ ‘i mè cucìnu Ovisiu ”!
No ranni signura, non vi stà mmucciannu occa cosa, <<ma cincu cosi>> e, pricisamenti <<cincu figghi>>; i figghi ‘i ‘stu Zinguru comu era so matri e mmè patri, ‘i figghi ‘i ‘stu disgraziatu!
VALINTINU: Mara Nieddu! Annamuci a lleggiu cu’ ‘sti mè’ cincu figghi!
Iò pigghiu bonu, sulu pi’ ddù figghi!
L’autri, mia cara “ Sciòllira ”; a talìa cu’ ccù’ ‘i facìsti!
SARA: ‘U Truvòi! ‘U truvòi! Mè cucìna Mara ‘u truvòi ‘o riciccatu, fitintuni senza cuscenza!
VALINTINU: Stati attenta a comu parrati puru Vui, non vi pimmettu…
OVISIU: (Con voce Arrabbiata) “Riciccatu”;
mè Soru po’ parrari comu voli e quantu voli! Pigghiu bonu Iò pi’ Idda!
‘U capisti? Parra Sara! Cunta ‘sta storia!
Cu’ è veramenti ‘stu Sbrogghiacatti al seculu: <<figghiu ‘i ijarusa>>;
ANGELICA: Si! Si! Cuntatila tutta ‘sta storia chi puru a mia m’intiressa!
SARA: Ma datu c’avèmu ‘a futtuna mi è prisenti l’intirissata? Non è megghiu m’a cunta Idda in pirsuna ‘sta sò’ sturiusa passata vita?
VALINTINU: Minchiuna chi futtuna c’avìti!
CICCINA: Mutu Tu! Valintinu Bòi; chiddu chi pi’ ll’amici fà Pleis!
VALINTINU: Pi’ ll’amici e puru pi’ ll’amiche dill’amici; ma non pi’ Vùi!
CICCINA: Tantu piacìri! Quasi quasi mi mentu a ciànciri e mi stricu puru ‘nterra strazzannumi i robbi!
Oh gra figghiu ‘i Butt…. ‘i ‘na matri chi non canuscìa, ringrazia a Diu chi non sugnu dda puviredda ‘i Mara picchi, si nò, a ‘st’ura,‘i pitrati nta tò’ testa non si putiunu cuntari e fitìunu pi’ quantu ti nni tirava!
VALINTINU: Cu’ Vui non c’era piriculu Ciccina picchì, a Vui, non vi tuccava mancu c’un ghìtitu e chistu puru: si eru l’unica fimmina du’ munnu e Iò stava murennu ‘i << siti >>!
CICCINA: Figurativi Iò; c’a unu comu a Vui n’o tucchiria mancu cu’ ‘na canna ‘i trì metri!
Vui siti sulu ‘na povira bestia senza onuri capàci sulu ‘i lassari figghi peti peti e i pigghiari in giru ddi poviri fimmini bacchittuni comu a Mara!
MARA: Chi voli diri Bacchittuni Signura Ciccina chi è nu cumplimentu?
CICCINA: Lassa pèddiri Mara, poi t’u spiecu, quannu divintamu parenti puru cu’ ttìa! Invèci, ora chi Iò mi sfucai, picchì non ti sfochi parrannu puru Tu Mara; Fozza, non ti scantari, picchì si chistu si pimmètti ‘i diri contru sulu menza parola, pi’ ll’ànima di motti e comu è veru Diu, ci lassu curriri nta testa ddu bastuni ruppusu du’ mè Ovisieddu! Tantu, oramai non ti giuva chiù a ttìa, veru Ovisiu c’u pozzu puru rùmpiri ?
OVISIU: In quattru pezzi e puru nta sò’ testa, basta mi c’è ‘a paci!
MARA: (Piangendo) ‘Stu disgraziatu mi havi sempri fricatu!
Mi dicìa sempri chi mi vulìa troppu beni! Chi prima ‘i vìtiri a mmìa e ‘ntrasiri nta mè casa non avìa e non patìa peni d’amuri o spasimi viscirali!
ANGELICA: ‘Sti uttimi paroli mi ricoddunu occa cosa; veru Valintinu o comu caddu ti gghiami?
VALINTINU: Haiu un mumentu ‘i scuddatina Matònna, piddunatimi!
Ma propriu non mi ricoddu chiù nnènti ‘i chiddu chi dissi nta ‘sta ijunnata!
ANGELICA: E cettu, capisciu! Comu si po’ ricuddari “ nu Zinguru ” ‘i paroli chi dissi oggi “ nu gran Signuri ”!
MARA: (Continuando a piangere) Ogni ‘stati, nto misi d’agostu, ‘stu disgraziatu vinìa a truvarimi, e ogni vota mi dicìa ‘i stissi paroli in ginocchiu,
chi mmi fricàunu ‘u cori: “ Piddunimi, n’o fazzu chiù; Ti giuru chi st’avòta
non ti lassu chiù sula! ” “ ‘stu mè cumpurtamentu fà biliari ‘u primu a mmìa ” “ Quannu Ti vitu p’u duluri mi pigghia sùbutu nu llammìcu ‘o stomucu e ‘na fami chi mmi scippa ‘i paddazzi ill’occhi ”!
ANGELICA: E Vui chi cci rispunnìu‘a ‘sta facci ‘i sola?
MARA: E’ iò, comu ‘na scema: pani, fummaggiu, pasta ‘o funnu; e puru
“ dda cosa ” chi mmi fici ‘rruvari a fari cinchina chi figghi!
VALINTINU: Canta Canta! Iò, sempri pi’ “ ddui ” pigghiu bònu, a vogghia m’imbrogghi!
ANGELICA: Ora vitèmu si chista ‘mbrogghia! Pi’ intantu vui Vi stati mutu e ‘a lassati cuntinuari a parrari!
Chi è? Non Vi stà piacennu forsi chiddu chi dici?
VALINTINU: E ccà ‘stà scutannu? Idda s’a canta; e Idda s’a sona!
Nenti staiu sintennu Iò!
ANGELICA: Megghiu cusì! Voli diri chi scutu Iò pi’ tutti ddui!
MARA: Grazij nobili Signura! A propositu prima sintìa chi a ‘stu cristianu ‘u ghiamastu Valintinu Bòi e chi è ‘puru nu sbrogghiacatti!
ANGELICA: E allura?
MARA: Ma chi Vi dissi tutti ‘sti fissarij nta ‘na vota!
Ma quali Bòi e quali sbrogghiacatti! ‘Stu figghiu ‘i sicuru di occa Matri, si
ghiama, comu mi dissiru i Carabinèri ‘i Nuòru, Catinu Massaru, ‘u figghiu ‘i Massaru Cuccu dittu “‘U Porcu” e “d’anonima matri ‘i passaggiu”, e avi sempri campatu o megghiu “manciatu” e spaddi ill’autri, in patticulari di “Fimmini”,tramiti fantasiusi, raggirevuli ‘mbrogghi!
OVISIU: Ma vaddàti chi cristianu! Cosa ‘i fari “Raggirivùlari” puru “ddi cosi ‘i sutta”!
E poi, carissima Cucina, a quantu sintìa prima; Chistu non si limitòi sulu ‘o manciari picchì, si cuntinuava cusì, dopu ‘a cinchìna, ti facìa puru tòmbula!
CICCINA: Si unu cci cuntirìa ‘sta storia a Arazziu Nustranu ddu famosu cantastorij, annavirìa a ffinìri chi, in quattru e quattrottu, si truvirìa nte so tabilluni ‘llustrati!
Chistu nesci pacciu pi’ ‘sti tragedij paisani unni ci sunnu <<Matri ‘bbannunati e figghi ‘i patri strabbituti>>!
MARA: Nò! Pi’ faùri! Ci manchirìunu puru ‘I tabilluni disignati ‘i ‘stu cristianu! A mè cundizioni già ‘a canusci tutta Nuòru, ci manchirìa puru c’annàssi ntall’estiru ‘Talianu!
ANGELICA: Ed eccu chi nte discussi si ritunnòi n’autra vota a parrari ‘i ‘stu disgraziatu! ‘I chiddu chi mmi sviggugnòi nte piazzi! ‘I Chistu; chi fà dannu puru, quannu ancòra non c’èntra!
Ad ogni modu, ora capìa propriu tuttu caru: Valentinu, Bòi, Pleis, Catinu, Massaru, Cuccu e pi’ finìri Porcu! Capìa ‘u mortu ‘i fami chi ssiti sempri statu; ed è pi’ cchistu chi ora fazzu ‘na cosa; “CICCINA”: vai ‘i cussa a gghiamari a Fozza Pubblica Carabinèra; ‘stu Zìnguru havi bisognu ‘i ‘na lizioni “ Dura e Duratura ” e mi sa chi sugnu propriu Iò chi cc’ia fazzu dari e ricuddari datu, c’u Cumannanti di carabinèri friquintannu ‘a mè casa, ‘u canusciu bonu!
MARA: Nò Donna Angelica! ‘Spittàti! Facìtulu pi’ ll’ànima di vivi si no’ vulìti fari pi’ carità!
SARA: Ma chi tti pigghia ‘a cucina? Picchi non ll’avirìa a ffari?
MARA: Picchì ‘sta speci ‘i… ‘stu Zìnguru; puru si è nu ‘bbannuna fimmini è ssempri ‘u patri di mè cincu figghi; pi’ cciò, dumani, iò chi cci dicu a Chisti si mmi dumannunu di Iddu: “ chi ssò Matri f’ù chidda c’u mannòi nte càcciri? ”
OVISIU: Mara! Cuntila comu passa ‘a cucìna! A ttìa, ‘stu Zìnguru ancòra ti fa <<effettu>>; chista è ‘a virità!
SARA: È veru Mara? Ti fa “ trimuliari ” ancora ‘i ijammi chistu?
OVISIU: Sara? Ma Tù chi nni sài ‘i ‘sti trimuliamenti ‘i ijammi!
SARA: Ovisiu! Ti scuddasti da quantu tempu è chi manchi da’ casa?
Ni passàu acqua sutt’e ponti ‘i quannu pattìsti!
OVISIU: Speriamu chi passòi <<sulu acqua>> ‘i sutta <<’o tò ponti>>
‘a Sòru!
CICCINA: Allura Mara? ‘St’effettu “Trimuliziu” c’è ancora o non c’è?
MARA: ‘U cunfessu: c’è! ‘Stu disgraziatu fici a “ cunzumazioni ” cu’ mmìa…
OVISIU: Si! ‘A “ cunzumazioni ” nto Bàrri ‘i Loscu a Nuòru!
MARA: Quannu ancòra iò era ‘na carusa; e havi ‘i tannu chi non rrinesciu chiù, mi mmu levu da’ testa!
VALINTINU: Mancu iò cci rrinesciu Maritta! I sintumi ‘i stissi sunnu: pricisi, pricisi! Sempri t’haiu pinzatu, tistimoni i mè cincu figghi!
ANGELICA: Senti, senti: ‘a vitìstu comu divintàru CINCU ‘i sò figghi ora? Zìnguru o comu ti gghiami: mi sà chi ‘sta cura ‘i scantu ti ‘sta facennu beni a’ mimoria; curaggiu, cuntinua cusì chi stai funzionannu bonu!
VALINTINU: Si è veru; sempri t’haiu pinzatu Meri: All’àbba; ‘o ijonnu; ‘o pumiriggiu; ‘a notti; quannu manciu o non manciu; quannu…
ANGELICA: Bivìti o non Bivìti, quannu siti rusbigghiatu, quannu dummiti o facìti ‘u sunnambulu…
VALINTINU: Propriu cusì matònna; mi livàstu da’ bucca ‘sti paroli!
ANGELICA: Si Si, ‘mprenariddi!
Ma vaddàti chi situazioni si vinni a criari nta ‘sta casa!
Mara? Ma Vui siti propriu sicuru di chiddu chi dicìstu prima?
‘U voi veramenti ancòra cu’ ttìa a ‘stu cunfiziona famigghi a cunvinienza?
MARA: Si Matònna: ‘u vogghiu!
Megghiu sòffriri sapènnu a chistu peti peti cusì almenu haiu ‘a speranza chi occa vota mi veni a ttruvari; chi sapìllu ‘nchiusu nte càcciri senza nessuna pussibilità mi chistu fà ‘na “ Scappata ”!
CICCINA: Patrunas! Faris Vuluntàti di Fimminas ‘Nfucàtas
OVISIU: Ma chi ccaddu stai ‘mpidugghiannu Ciccina?
CICCINA: Nenti Ovisiu! Chi strammài puru Iò!
ANGELICA: Ma Iò capìa ‘u stissu! Picchì quannu ‘na cosa è ditta cu’ saggizza Iò ‘a capìsciu e ‘a scutu! E ora, dittu chistu; MARA: ‘u sai chi tti dicu? C’a tò vita è ‘a Tòi, pi’ cciò: ijetta sangu e pigghiattillu si propriu ‘u voi a ‘stu giramunnu carruzzeri sparafigghi!
MARA: Sebba vostra Matònna! Grazij!
Pi’ sdibbitarimi cu’ Vui poi Vi fazzu a vìtiri chi razza ‘i Dama ‘i Cumpagnìa chi diventu! Puru ‘i scappi e peti ‘a matìna Vi ‘ntrasu!
VALINTINU: E puru Iò! Mi non vi fazzu a pèntiri da’ fiducia chi mmi dastu, Vi fazzu a vìtiri chi maritu mudellu diventu! Tuttu: Mugghieri, Cas…eeeh Carruzzuni e figghi!
SARA: Speriamu mi è veru e chi ‘stu coppu ‘i scantu sibbòi veramenti a occa cosa!
ANGELICA: E campàru tutti filici e cuntenti!
Tuttu è bonu chiddu chi finisci bonu, quantumenu pi’ Vvùi; datu chi:
· OVISIU: truvòi a Ciccina e i soddi;
· VALINTINU o comu caddu si gghiama ‘stu zinguru:
VALINTINU: Catinu Massaru, figghiu sicuru: ‘i Massaru Cuccu, Matònna!
SARA: E dittu ‘U porcu n’o dici?
ANGELICA: Dopu ‘u Cuccu, si ll’avìa scuddatu ‘i diri; po’ capitàri!
· Dunqui, Catinu Massaru truvòi a Mara, ‘u sennu, a mimoria e… cincu figghi!
· SARA: Ritruvòi a ssò frati e nu travagghiu, sicuramenti ‘i pristiggiu, unni mia;
· E MARA: ‘U so amatu Zìnguru ambulanti e soprattuttu: Ruspanti!
A fini ‘i ‘stu suntu e, a quantu putistu sèntiri puru Vui; ccà, l’unica chi ristòi a spassu in tutti i senzi e comu si dici: cu’ ‘na manu davanti e ll’àutra d’arreti; è propriu chidda chi vi stà parrannu: Angelica Sula: Iò; a ccui non resta autru ‘i fari chi cciànciri ‘u so poviru maritu Pauluni!
CICCINA: ‘U Signuri l’abbia in Gloria Patruna!
Si vvi po’ cunzulari iò penzu chi ‘sta povira anima ‘i Pauluni, puru in nto celu Vi penza sempri!
ENTRA DI COLPO IN SCENA ARTEMIU UQUALI
UQUALI: Tarattatà!! E s’a penza puru ccà, nta terra: chi nni pinzati?
OVISIU: Pi’ ll’ànima ‘i tutt’i Motti; ‘u cori mi scasòi!
Cu’ è cchistu? Cu’ è ‘stu “ Strammatu ‘i Surrentu ”!
ANGELICA: (Balbettando) ‘U mott… mè Marit…; ‘U Mo…mo..Mottu!
OVISIU: C’avìti Matònna; vulìti diri pi’ ll’ànima di Motti forsi?
ANGELICA: Nò, ‘u Mottu; Chiddu; Mè maritu! ‘U Mottu è mè maritu!
OVISIU: Capìa Capìa, vostru maritu è mottu!
Ma chi nuvità è chista Matònna! Si ccà ‘u sapèmu tutti; picchì ‘u stati ripitennu ora!
CICCINA: Non capisti nenti inveci Ovisiu! ‘Stu cristianu davanti a ttìa!
Chiddu chi tti fici scasàri ‘u cori: è ‘u mottu!
OVISIU: Va beni; ora capìa pi’ ddavèru! (Rivolgendosi a UQUALI) Vui siti mottu ma ora siti vivu!... Eeeeh; ma chi staiu dicènnu? Ma Ovisiu? Chi Minchia stai dicennu!
Pi’ ll’ànima di Motti; un mottu chi non è mottu; ma è un mottu chi è un veru vivu; Non è pussibili ‘sta cosa, tranni chi; Matri du’ Paratisu:
chistu è un fantasma vivu!
Ciccina pruteggimi a zzìta, tènimi ‘a manu!
CICCINA: E a mmìa c’u m’a teni! Cu’ mi pruteggi!
MARA: Aiutu! Un mottu! Un veru mottu fantasma! Ooooh..(Svenimento sul palco)
SARA: Puru chista ci vulìa ora! Ma Ovisiu, ‘u frati? Tù c’avisti a cchi fari sempri cu’ centinaia e centinaia ‘i motti, ora si ‘u primu chi tti scanti?
Comu si spieca ‘sta cosa!
OVISIU: I mè Motti, a Sòru: Sapìunu fari i Motti! Non s’innannàunu in giru a fari i vivi!
ANGELICA: Pauluni, Paulun…Vi.. Vi.. vivu...Oooh..(Svenimento sul palco)
UQUALI: Puru chista ci mancava ora pi’ cùnniri l’òpira!
Vogghiu vìtiri quannu a smittiti ‘i diri strunzati e finisci ‘st’epitemia Svinivula!
CICCINA: (tremando spaventata) Propriu Vui parrati; Vui chi siti ‘a causa prìncipi ‘i ‘sti svinimenti!
UQUALI: Ma quali “Causa ” e Tribunali..
OVISIU: Ciccina, disgraziata! ‘U vitìsti chi facisti ‘ncazzari ‘o Fantasma?
Statti muta o parra si propriu si non nni poi fari a menu!
UQUALI: Ciccina, datimi ‘na manu chiuttostu; aiutatimi a gghiazzàri ‘i‘nterra a sti ddu’ malasuttate!
CICCINA: Vati Retru anima muttuaria! Non mi tuccati chi vostri brazza fantasma! E ppòi, Iò mani mancu vvi nni pozzu dari, picchì ll’haiu ‘mpignati cu’ mè Masculu!
OVISIU: (Tremando spaventato pure Lui) ‘U masculu sarìa Iò:
sempri, Mottu: si a Vvùi non dispiaci m’u dicu!
UQUALI: A mmìa non mi dispiaci nenti, datu chi sugnu vivu e non mottu!
OVISIU: Vivu? Propriu Vivu, in tutt’i senzi?
UQUALI: Vivissimu, in tuttu e pi’ tuttu e, pi’ ggiunta: puru chinu ‘i fozza!
Vulìti mi vi dugnu ‘na pitàta nto culu cusì putìti misurari ‘a fozza e cci critìti?
OVISIU: Non cci nnè bisognu Mottu! Mi fitu da’ parola du’ vivu!
UQUALI: Basta allura ‘nchiutemula ccà!
E ora, facìti rinveniri Vui a ‘sti fimmini, cusì’ dopu pozzu spiecari ‘sta situazioni a tutti!
OVISIU: Si cettu; ‘u fazzu Iò e mmi fazzu aiutari puru ‘i mè Soru, picchì s’u facirìu Vui, chisti appena ijapunu l’occhi e vvi vitunu ‘bbasciatu ‘i supra, cci putirìa pigghiari un <<Collassu a Galoppu>>!
Fozza Sara! Dàmuni da fari; cuminciamu! (dando degli schiaffetti sul viso)
Svigghia; svigghiamuci; aprèmu l’occhi!
ANGELICA: Matri! Chi mmi succitìu! Non mi ricoddu nenti!
OVISIU: Nenti succitìu! Prima e puru ora: c’è sulu ‘u mottu!
ANGELICA: Veru! ‘U Mottu? ‘U mottu!...Ooooh (altro svenimento)
SARA: Ovisiu hai ‘a dilicatizza ‘i ‘na ficattinnìa cu’ tutt’i spini!
OVISIU: Ma chi dissi ‘i mali, buttanazza da’ miseria!
SARA: (dando dei forti scossoni ad Angelica) Oh! Ora basta dòmmiri! Fozza rusbigghiativi! Smittemula cu’ ‘sti sbandazioni ‘i testa! Chi purcaria è chista!
OVISIU: Si chista è ‘a Tò dilicatizza ‘a Soru; ficuramuci quannu si rrùvita comu ‘a catta vitrata, comu diventi! Minchiuna! Mi sa chi ttù, a mmìa, mi nni vinci trì punti; autru chi storia!
ANGELICA: Matri, unnè ‘u mottu nta mè casa! Unnè mè maritu!
CICCINA: ‘U mottu non è un Mottu: è un vivu Matònna!
MARA: (Svegliandosi da sola) Propriu vivu vivu!
OVISIU: E puru chinu ‘i fozza nte peti p’a pricisioni!
ANGELICA: Ma Pauluni? Comu poi èssiri vivu si tti ‘ccumpagnài propriu Iò ‘o Campusantu!
UQUALI: A mmè frati ‘ccumpagnasti ‘o Campusantu ‘a Cugnata; nò a mmìa! Iò Sugnu ‘u so fratellu gemellu e mmi gghiamu, UQUALI grazij a fantasia ‘i mè patri chi ebbi ‘sta filici idea quannu ni visti ‘i vicinu comu ddu coccia d’acqua!
Mè frati si sabbòi picchì era ‘u ijonnu ‘i San Paulu, si nò sugnu sicuru chi puru supra ‘i Iddu a fantasia ‘i mè patri facìa effettu ed era capaci c’u gghiamava SIMILI!
ANGELICA: Allura Vui sarìu Artesiu Uquali; ‘u gemellu du’ mè ex maritu Pauluni!
UQUALI: Non sarìa; sugnu cara Cugnata, Donna Angelica!
ANGELICA: Cammamuni cu’ ‘sti paroli! Prima vogghiu capìri!
Ma si è comu stati dicennu Vui, picchì Pauluni non mi parrò mai ‘i sò frati o m’u fici canusciri?
UQUALI: Semplici Angelica: picchì nn’avìumu sciariatu! E ssi propriu ‘u vulìti sapìri: propriu pi’ causa vostra!
E ff’ù propriu ‘sta causa chi puttò a mmè frati mi non vi dici nenti e mmancu mi fici vèniri ‘o vostru matrimoniu!
Cusì Iò demoralizzatu e mmi Vi levu da’ mè testa, mi’nn’annài chiù luntanu
possibili ‘i Vui: ntall’Australia; tantu oramai non c’era chiù nessunu nta villa unni stàumu picchì, dopu ‘a motti di nostra matri e nostru patri, mi ristava sulu un frati chi dopu ‘sta sciarra, era comu si non c’era!
ANGELICA: Sugnu veramenti ‘stirifatta e non staiju capènnu propri nenti! Iò, nta tutta ‘sta storia, mi vulìti spiecari picchì cc’entru?
Si Iò non vi visti mai e mancu vi canuscìa, comu vi putistu sciariari cu’ vostru frati pi’ causa mia!
OVISIU: Autru chi tabilluni disignati di Arazziu Nostranu; ccà: si parra picca; chista è ‘na vera storia da Scutari c’a lingua ‘i fora!
MARA: Si! E comu è puru rumantichevuli: pigghia ‘o funnu!
OVISIU: Unni s’infunna ‘u pani?
MARA: Nò ‘o funnu du’ salottu du’ cori!
UQUALI: Pozzu annari avanti?
OVISIU: Precu!
UQUALI: Grazij! Dunqui cara Cugnata, vi ricuddati di dda vota ‘o Ciumareddu, quannu vincuntrastu a mmucciuni cu’ mmè frati Pauluni?
ANGELICA: Cettu chi mmi ricoddu; e mmi ricoddu puru bonu; datu chi chiddu f’ù ‘u postu unni Pauluni mi desi ‘i sò primi ddu’ baciati!
UQUALI: Una baciata, no’ ddui!
ANGELICA: Vi dicu chi furunu ddui! ‘U vulìti sapìri megghiu ‘i mìa!
Anzi, vi dicu puru, chi soprattuttu ‘u sicunnu, mi ristòi finu ad oggi nto ciriveddu datu chi f’ù cusì appassiunatu chi mmi lassòi senza ciatu pi’ ‘na para ‘i minuti!
UQUALI: Va beni, mi curreggiu nto mè diri! Basta mi non v’affinniti!
Iò non vogghiu diri chi non furunu ddui, ‘i baciati, Angelica; dicu sulu chi Iddu: Vi nni desi una sula!
ANGELICA: Vui, si non siti Mottu; di sicuru allura avìti a gghiessiri ‘mbriacu! Vi ribadisciu chi dda sira Pauluni, Iddu, propriu Iddu: mi desi ddu’ baciati!
UQUALI: Iddu! E puru Iò: Artesiu Uquali!
ANGELICA: Vui? Ma chista sì ch’è bella! Chi cc’intrati Vui? Di unni vi scàppunu ‘sti babbarij! Chi suffriti ‘i paccìa forsi?
VALINTINU: Iò modistamenti già capìa tutt’i cosi!
CICCINA: Ma non stavàti dummennu c’a lingua?
Picchì non cuntinuati allura?
VALINTINU: Chi è; Vi mmuzzicài forsi?
CICCINA: Cettu! Vui siti espettu da’ materia! ‘Ntrasemmu nto vostru campu, veru? Aaaah ci cuppa dda Bacchittuna ‘i Mara! Si nò a ‘st’ura?
MARA: Mah! Ciccina! Mi vulìti diri finammenti si ‘sta parola è un cumplimentu?
CICCINA: Ancòra non zemu parenti, ‘u capisti? Dopu! Dopu t’u dicu!
UQUALI: Pozzu annari avanti?
CICCINA: Precu!
UQUALI: Grazij! P’a sicunna vota!
Ridunqui; Angelica, dda sira c‘o Ciumareddu pinzavàti di èssiri suli, non era propriu cusi, datu chi c’era puru Iò mmucciatu, vicinu a Vui!
ANGELICA: Cuntinuati!
VALINTINU: I vitìstu comu cc’intisicaru ‘i ricchi? Ora sì chi veni ‘u bellu!
CICCINA: Mutu Vui! Lassatini Scutari!
VALINTINU: Tantu già ‘u sacciu! Iò, mi nni putirìa puru annari!
UQUALI:Angelica; quannu a Pauluni cci scappòi ‘i fari ddu <<Bisugnuni>> v’u ricuddati puru?
ANGELICA: Cettu chi mmi ricoddu e non f’ù mancu un “Bisugnuni ” f’ù un sulu è semplici “Bisugninu” datu chi ritunnòi subutu e non vi dicu cu’ quali priputenza raffurzata!
UQUALI: ‘A priputenza raffurzata dopu tanti misi ‘i mmuccciatini fraschi fraschi! Angelica: Iò era ddu priputenti; Iò vinni subutu supra ‘i Vui e non Vi fici rispirari pi’ dda para ‘i minuti! Iò era ddu cristianu pirdutamenti innamuratu ‘i Vui da quannu Vi visti p’a prima vota!
Si, Angelica; appena seppi da’ disgraziata chi cc’iavìa vinutu a mmè frati, pi’ pocu non mi rrumpìa a nuci du’ coddu, pi’ pigghiari ‘u chiù prestu possibili ‘u vapurettu oceanicu! Pi’ ttìa, struppicài da’ passirella mentri chi ‘nchianava supr’a navi e catìa sbattennu c’a testa supra ‘o mari!
OVISIU: Menu mali chi era sulu acqua si nò, a ‘st’ura ‘u bumbulu!
ANGELICA: Ora capisciu dda “Struzzata” appassiunata!
Ora capisciu puru picchì mi simbròi cusì strana; comu di unu chi s’avvicinava p’a prima vota a mmìa!
UQUALI: Finammenti ora ‘u capistu Angelica!
Io vi amavu in silenziu da tanti misi ma, mè frati chi si’nn’avìa ‘ccuggiutu, non mi desi mai modu i farvilu sapìri né, tantumenu, si vaddòi beni mi vvi nni parra!
OVISIU: Chista sì chi è ‘na <<Tramatica ‘ntricciata>>!
Megghiu du’ Tiatru, nta stadda in disusu ‘i Mastru Scoddu!
ANGELICA: Sugnu senza paroli! ‘N’autra vota ‘stirifatta!
MARA: ‘U stati vitènnu? ‘U Signuri Viti, scuta e pruvvidi!
Vui chi vi lamintavu chi eravati sula e, ccu’ ‘na manu davanti e ll’autra d’arrèti; ora siti cuntintata puru Vui! Ora ci sunnu ‘i mani du’ Nobili Uquali chi sostituisciunu i vostri!
OVISIU: Uquali! Annamuci alleggiu cu’ ‘sti mani!
MARA: E ssì è propriu veru si ssi ‘nchiuti ‘na potta; si apri un putticatu!
VALINTINU: E pi ttìa ‘u putticatu sarìa Iò Maruzza?
CICCINA: E ssi nò: cu’! ‘Ntonturu! E ppòi dici chi sai tutt’i cosi!
SARA: Sugnu propriu cuntenta pi’ Vui Matònna; V’u mmiritavati propriu ‘stu coppu a effettu masculu!
MARA: Cettu! Veramenti tantu beni e futtuna pi’ Vui Matònna!
E speriamu chi st’avòta , u Patratennu vvi lassi sana ‘a spadda unni ‘mpuiari ‘a vostra testa quannu vvi doli!
UQUALI: Piccola tuccatina ‘i ferru! E Voìlà! Fattu! Grazij!
VALINTINU: Iò inveci a ‘stu puntu ‘rruvatu vi auguru mi facìti: Ambu, Tennu, Cinchina e…
ANGELICA: E puru tombula razza i Lazzaruni: veru? Tu a ‘stu giocu sai giucari bonu a quantu oramai sacciu!
VALINTINU: Mudistamenti, a ‘stu giocu non baru mai!
UQUALI: Angelicuzza! Mi ti pigghi tutti ‘st’auguriamenti senza spremiri capiddu chi voli diri chi puru Tù <<Spasimìi>> pi’ mmìa, comu Iò: <<Spasimìu>> pi’ ttìa!
ANGELICA: Cettu Artesiu Uquali; non si viti di mè occhi!
UQUALI: Veramenti sunnu russi comu ‘o focu, chi avìti a Congiuntisiviti forsi? Picchì si è cusi haiu nu rimediu chi mm’inzignòi mè matri, miraculusu: ‘mpacchi ‘i calumidda caudda a spugnari ‘i fora all’occhi!
OVISIU: Baccalaru; pi’ ‘stu tipu ‘i russu ‘i ‘mpacchi ‘i calumidda non fannu propriu nenti! A canciàri rimediu si Voi mi cci passunu!
VALINTINU: Curaggiu Matònna, non vi pigghiati ‘i scuramentu!
Chistu prima o poi ‘i capìsci ‘sti signali!
ANGELICA: Speriamu! Non vulirìa critiri e mancu pinzàri chi d’un mottu passài a nu lluccùtu e a cchistu cc’ià ffàri ‘i Signali ‘i fumu comu all’Indiani mi capisci cetti cosi!
UQUALI: Ma nò Angelicuzza! Quali signali ‘i fumu?
ANGELICA: Menu mali!
UQUALI: Megghiu chi mm’u scrivi, moltu megghiu! Si fà prima!
OVISIU: Donna Angelica, ora tutti Nui, eccettu mè Soru chi resta a fari ‘a vostra Dama ‘i Cumpagnia, livàmu ‘u distubbu e nni cungitàmu!
VALINTINU: Cettu! Ora c’u militari llìstìu!
OVISIU: Sicuramenti Vui e ‘u vostru futuru novu maritu , ora avìti bisognu ‘i tantu, ma propriu tantu stinnutu riposu supr’a brand…eeeh nto lettu; pi’ cciò, rinnuviamu l’auguriamenti e lassamu ‘sta casa ringraziannu a Vui e puru,
CON UN DOVEROSO INCHINO
TUTTO IL GENTILE PUBBLICO
QUI PRESENTE CHE RINGRAZIAMO
PER LA SUA PAZIENZA,
E CORTESIA NONCHÉ PER
IL CALORE DIMOSTRATOCI !!
L’AUTORE
ORAZIO ABBATE