‘A PIPÌTA D’ORU

Commedia Brillante in Due Atti di

ORAZIO ABBATE

 


Personaggi:
TURI Limosina – Poveraccio e Marito;
VERA Canazza in Limosina – Casalinga e Moglie;
NICOLA Patedda - Faccendiere e Marito;
ASSUNTA Pignata in Patedda – Moglie (d’occasione);
BASTIANU Calascibbetta – Notaio e marito;
MARIA Dilicata in Calascibbetta – Moglie e Mantenuta
CALOGGIRU Indivisa – Maresciallo dei carabinieri.-


I° ATTO

VERA: Tanuzzu gia ritunnasti? E ‘a truscia? 
TURI: Ma quali truscia e truscia;
chiddu non è un tirrenu ma è ‘u figghiu du’ desertu ill’Africa e comu ‘u figghiu ‘i ‘stu patri ni pigghioì tuttu d’iddu!
Oddìu mi ci criscirìa occa cosa, chi nni sacciu:
un peti ‘i finucchiennu sabbaggiu o ‘i cauliceddu, ‘na costamaredda ‘o ‘na malanòva di qualsiasi tipu di ebba da fari bugghiùta; nenti! Sulu spini e cadduni!
E iò, disgraziatu chi non sugnu autru c’ancora non mi casticu e ci vaiu!
Si chistu fussi un Cristianu sarìa un mortu ‘i fami comu a mìa!
Ficuriti chi mancu aceddi si posunu ‘nterra picchì si cuntentunu mi ci cacunu ‘i supra passannu nto celu! 




VERA: Comu si dici: cu’ tanti scecchi a fera, propriu ‘stì ddù’ rròtula pessi ‘i tirrenu avìa cattari to’ Patri; mancu si fussi statu obbu!
Non si rinnìu cuntu e non visti chi non c’èra mancu ‘na lucettula; chi puru chiddi sa facìunu a’ lagga, e no: Iddu avìa a fari “ l’affari ”! 
Propriu cusì: c’i fici fari l’affari; l’affari soi a chiddu chi ebbi ‘a futtùna mi ciù mmìdda!
S’ancòra penzu a quantu fù scunchiututu, quasi quasi mi tirirìa i capiddi pa raggia!
TURI: Vera! Chi fù ‘n’affari propriu propriu non ci ghiovi!
A sapìri chi a mumentu, Chiddu ciù ricalava!
E poi, notti e ghionnu ciccava a mè Patri pi’ cunclutiri!…..
VERA: E. cettu! Non dummìa mancu a notti!
A truvatulu a ‘n’autru fissa mi si livava ‘i supra du tirrenu!
Mancu Iddu ci critìa chi ci putìa essiri Unu chiù ntònturu di Iddu stissu!
Mmàh; ad ogni modu, oramai ‘sta spina ‘ntrasìu unni avìa ‘ntràsiri e pi’ ciò facemu sempri a vuluntà du’ Signùri chi sapi tuttu…viti tuttu e speru chi prima o poi, megghiu prima chi poi, pruvvìti!
TURI: (toccandosi il collo) Matri! Matricedda! Non è possibili!
Oh Patratennu fai mi non è veru!
‘A “ Cullana ” A mè bedda Cullana! ‘A “PIPÌTA D’ORU”!
Matritta ‘i to’ figghiu! Matritta bedda; aiutàtimi!
VERA: Turi! Chi hai? 
Ti senti mali?
Chi tti muzzicoi occa cosa nto tirrenu malidittu“ A Sciara ”?
Parra! Spremiti! Dimmi occa cosa!…
TURI: ‘A cullana! ‘A cullana ca pipìta d’oru; no’ l’haiu chiù o’ coddu;



‘a piddìa, ‘a piddìa; fossi mi catìu propriu nto tirrenu ‘a Sciara!
VERA: Oh disgraziatu chi non si autru! Oh dilinguenti! Oh ruvina famigghi!
Ora sì chi inveci di essiri sulu ddù’ poviri pizzenti semu veramenti ddù’ morti ‘i fami!
Si prima vitennu a pipìta d’oru occa picca ‘i creditu a putìa nu facìunu; ora, sulu Diu pò’ sapìri comu manciamu!
‘A Pipìta d’oru, disgraziatu; era l’unica cosa chi ttò’ patri, quannu ‘spatriòi, avìa truvatu nto “ Boscu da’ Furesta ill’Africa Nira”! Ti ricoddi?
Puvirazzu; dicìa sempri chi era ‘a ‘strema risossa da’ so’ famigghia; ‘a so’ Cassa ‘ntigrazioni; pi’ chistu non l’avìa mai vulutu vinniri!
Curri, Strammatu! Curri n’autra vota ‘a Sciara, nto tirrenu; cusapi, chi siccomu c’è ancora ‘u suli, l’oru si menti a spicchiari ‘i luntanu e cusì ‘u viti!
Sbricati prima chi occatunu, passannu pi’ sbagghiu su frechi!
Fozza Fiiiuuuh (soffiando con la bocca) curri comu ‘na ciusciata ‘i ventu!
TURI: Nò Vera picchì ci vulirìa assai; megghiu ‘na ciusciata ‘i sutta: spuzzatina, botta, pattenza e ‘u fetu e gia ddà, in locu!
VERA: E va beni daccoddu; Vai allura Limosina, curri!
Sbrichiti e ritonna cu’ l’oru ‘o coddu cusì e megghiu pi’ tutti e ddui e soprattuttu pi’ ttìa!!
TURI: Fai finta chi sugnu già ddà; smammu e scumparu!

VOCE FUORI DELLA PORTA DEL PALCOSCENICO
MARIA: Cummari! Oh Cummariiiii! Cummari Veeera!


VERA: Cu è? 
Cu è chi mi ghiama!
Cu è‘sta mè Cummari!

MARIA: Mariuzza sugnu, Cummari Vera! Facitimi ‘ntrasiri!

VERA: (RIVOLTA VERSO IL PUBBLICO) chista e bella! 
E da quannu Donna Maria, ‘a mugghieri du’ Nutaru e mè Cummari !
E poi chista sarìa ‘a prima vota chi veni nta mè casa!
Mmàh! Lassamula ‘ntrasiri!
Vitèmu, sintèmu e poi tiràmu ‘u risuttatu ‘i ‘sta ‘ntrasuta!
‘Ntrasiti… (colpetti di tosse) eeeeh…eeeh …Cummari! 
Pregu viniti avanti!
Faciti finta ca’ mè casa, chi è sempri ‘a mei, è puru ‘a vostra!
Un mumentu pirò, ’spittati prima mi vi ssittati eeeh sulu un mumentu! (con un panno, dando colpi ad una sedia) 
Malanòva quanta pubbiri ‘ntrasi quannu apru ‘sta finestra!
Eccu fattu, non vulìa mi vvi lluddàvu a gunnella; ora e pulita, vi putiti ssittari! Acciunculiativi!
MARIA: Grazii Cummari Vera, siti veramenti gintilissima!…
Comu sempri, d’altrondi!
VERA: Comu sempri?
E quannu fù l’autra vota…mmàh!…
Cummari Maria, chi vi pozzu òffriri!
‘Nu beddu biccheri d’acqua ‘i funtana? 
O puru ‘na bedda trincata d’acqua du’ puzzu,chi è ghiacciata
comu a nivi d’invennu nte coddi?
MARIA: Troppu, Cummari Vera! Troppu gintili! 
Chi vva diri, si propriu propriu, vvi vulìti rruvinari, 
mi pigghiu un biccheri d’acqua pirò, rigorosamenti da’ funtana!


Sapìti, haiu i visciri ‘na picca indelicati e non mi vulirìa buscari,pi’ ccùppa ill’acqua troppu fridda du’ puzzu ‘na bronchiti polmonari ‘o stomucu!
VERA: Ma dicitìmi?
Quali ventu ‘i sciroccu vi puttòi a’ mè casa!
MARIA: Nenti, oggi mi iazzài cu’ ‘stù pinzeri nta testa e chi peti addritta!
Quasi quasi pinzai, datu chi havi un seculu chi no’ nn’ivitemu cu’ mmè Cummaredda Vera e ssò maritu,‘u Cumpareddu Turi, ci pottu ‘na picca d’ova frischi di campagna cusì,cci fazzu n’impruvvisata!
VERA: OVA?.. Brava a mmè Cummari! 
Facistu propriu beni!
Pirò,scusati si v’u dicu e non v’a pigghiati a mali; ma non rinesciu propriu a ricuddari comu n’inparintammu e quannu nascìu ‘sta cumparanza! 
Sapìti, mi cuminciu a fari rannuzza e ‘a mimoria cumincia mi nò mm’accupampagna chiù comu ‘na vota, anzi, gioca propriu a 
“ sciancateddu ” cu’ mmìa facennumi peddiri coppa!
MARIA: Non vi preoccùpati Cummari; non m’affènnu!
‘A nostra effittivamenti è ‘na Cummaranza antica chi dura da setti ginirazioni comu si usava ‘na vota e tempi da nonna, ‘i vostru nonnu, cu’ ssò’ nonna!
VERA: Minchiùna Cummari! 
E Vui, dopu tanti passaggi siculari e funirali, vi ricuddastu propriu oggi di ‘stà parintela dicemu cusì, a scoppiu muttuariu ritaddatu?
Cara Cummari, siti d’invitiari pi’ ‘sta memoria ‘i ferru;
saranno l’ova, chi ci pottunu a’ vostru maritu Nutaru e chi vi zzucàti!
A propositu; comu stà ‘u Cumpari bastianu, vostru Maritu?
Stà beni?
Comu mai non vinni cu’ Vui?



MARIA: Me’ maritu stà benissimu! 
Non vinni cu’ mmìa, avìti a ssapìri,
picchì, a eri, si divittìu tantu annannu a caccia chi oggi vosi ritunnàri; 
oh, a propositu, mi facìstu ricuddari chi puru Iddu avi a vvèniri mi vvi fà visita!
VERA: Puru Iddu?
E chi succitìu nta ‘stà famigghia, ‘u miraculu ill’ova?

VOCE FUORI DELLA PORTA DEL PALCOSCENICO
BASTIANU: C’è pimmìssu? Cumpàri Turi; pozzu ntrasiri?

VERA: ( Rivolta Verso il Pubblico) ‘N’autru Cumpàri? 
Non ci pozzu critiri!
Cu’ è? 
Cu’ è st’autru Cumpàri! 
Chista è n’epitemìa parintali!
Mmàh! Vitènnu,facènnu; scutàmu a ‘st’àutru! 
Putìti veniri avanti! ‘Ntrasìti eeeh eeeh (colpetti di tosse) Cumpàri!
BASTIANU: Cummàri Vennira bongiornu!
VERA: Oh! Vui eru “ Caru Nutàru ”?
BASTIANU: “ Caru Cumpàri ”, vulìu diri Cummàri veru?
“ Caru Cumpàri ”! 
VERA: E va beni; caru Cumpàri di vecchia o megghiu ‘i muttuarìa ginirazioni!
Ma dicìtimi? Vui non eravàti a caccia?
BASTIANU: Si ma oggi non cc’èra propriu nenti ‘i sparari e ssapennu chi mmè’ mugghieri era ccà pinzài chi non cc’èra occasioni megghiu mi vvi fazzu ‘na visita e pigghiari cusì tantu pi’ ristari in tema ‘i caccia, ddu’ picciuni cu’ ‘na fava!

VERA: Mi sa, chi ‘stà vota “ ‘A Fava” vi giucòi nu bruttu schezzu!
Picchì inveci ‘i ddui:vi fici pigghiàri ‘na sula “Palùmma”!…
In quantu, ‘u « Palùmmu masculu », me’ maritu, non c’è ; « Bulòi>> in campagna eeeh annòi in campagna a fari ‘na ricècca ‘mputtànti!
BASTIANU: Ricècca ‘mputtànti fori casa?
E picchì? 
Pi’ ccòmu?
Di chi ssi tratta?
Fozza sbricativi a parràri!….
VERA: Ueiiiih! Cumpàri di “ cuntràtti pessi ” !
Chi stati parrànnu c’‘u vostra mugghièri? O c’‘a vostra Sebba? 
Chi sunnu ‘st’occhi ‘i fora da scappatu ‘i manicomiu!
BASTIANU: Oh! Scusatimi cara Cummari, a mei era ‘na semplici curiosità; Ma mi pigghiòi ‘a manu ‘u Nutaru! 
Sapìti ‘u comportamentu ‘i ‘stù prufissiunista prufissiunali avi a gghiessiri sempri integgerrimu ed autoritariu e cetti voti mi pigghia ‘u postu, propriu cusì ci pigghia ‘i mani e ‘u ciriveddu a Bastianeddu, a mia stissu; chi sugnu “Cattolicu, battiatu e nu cristianazzu simpaticuni e sempri tuttu pi’ beni ” !
VERA: Ad ogni modu; subbulamuci supra a ‘stì paroli; mè maritu annòi a fari minestra sabbaggiòla in campagna e non sacciu quannu tonna!
BASTIANU: Oh,comu mi dispiaci! 
E iò chi ci vulìa parrari ‘i ‘na cosa!
Oh,’ntinnemuni, nenti d’imputtanti! 
Riquadrava sulu ddu so’ lunaticu tirrenu ‘a Sciara!
Chiddu sempri chinu ‘i spinalastri e caddùni, ‘u sulu
“vigitali allevamentu spuntaniu” chi funziona e crisci in saluti! Cusapi si mm’u vulirìa vinniri!


VERA: Pi’ piffìzziunari i patticulari, si vulìti diri a mia; iò sugnu pronta! 
BASTIANU:E nò cara Cummari; prifirisciu parrari a quattr’occhi cu’ vostru maritu!
Capitimi e non va pigghiati a mali: Robba ‘i Masculi è chista!
VERA: Comu vuliti Vui! Voli diri chi essennu “ fimmina ”: Iò non sintìa e non capìa nenti; sbrugghiatavvìlla Vui cu masculu da’ mè famigghia!
MARIA: Bastianu, basta ora! Livamu ‘u distubbu a’ Cummari!
Tantu, cu’ ssò’ maritu, poi parrari n’autru mumentu o ti sembra chi finisci ‘u munnu pi’ tannu!
BASTIANU: Si a mugghieri, hai ragiuni, amunìnni; troppu distubbu ci dèsimu a’ Cummari, livamuni a ’mmenzu ‘i peti!
Cummaredda,mi raccumannu a Vui; dicitici ‘o Cumpari Turi chi al più presto, dicemu dumani, rivegno nta ‘sta casa pi’ dda cosa du’ tirrenu!
VERA: E nò caru Cumpari: Non visti, Non sintìa, e mmancu parru!
Robba ‘i masculi e chista! Sbricatibbilla Vui ora! 
Arrividecci e bona nuttata!
MARIA: Prima ‘i lassari ‘sta casa vinìti ccà Cummaredda Baciamuni; 
‘u rispettu innanzi tuttu; e poi, c’è vvita e mmotti; 
Oggi ci semu, dumani capaci chi non ci siti chiù!
VERA: Avìti ragiuni Cummari Maria Baciamuni; picchì:
oggi ci siti, dumani, capaci, chi v’a ffàri ‘u ’ccumpagnamentu arreti a’ cascia!
E ora riarrividecci e annativvinni chi c’ià ffàri ‘a manciari a mè maritu!
Ma vadda chi ma sèntiri diri ‘i ‘na sciacquotta mantinuta comu a donna Maria!‘A Cummàri ritruvata! 
Stanotti spera Diu; stanotti! Nu beddu cuppiceddu fumminanti!

Longa e ’stìsa, ’stìsa e longa spera a Diu!
TURI: ( entra in scena) Oh disgraziatu! Disgraziatu chi non sugnu autru!
Ruvinaaaa famigghiaaaaa! Avìa ragiuni ‘na bonammùzza ‘i mè patri quannu mi dicìa:
“ Turi, tu si sulu bonu a manciari e annari ‘i cussa ‘o cabinettu ”!
‘A pipìta! ‘A so’ bedda PIPÌTA D’ORU, c’ià piddìaaaa!
VERA: Ma si pò’ sapìri chi hai chi ppipitìi!
Chi tti succitìu?
No! Aspetta! Non diri nenti!
Da comu hai ‘a facci, capìa tutt’i cosi!
Non truvasti mancu ‘u ciauru da pipìta d’oru sulu tritròla veru?
TURI: Puru Diu! 
Almenu i tritròla si manciàunu!
No Vera! Mancu chiddi!
Sulu spini e caddùni, caddùni e spini; dill’oru, sulu ‘u ricoddu!
E diri chi dopu tantu tempu ch’era ‘mpizzatu o’ mè coddu, ‘u fetu ll’avìa a fari! 
Cara mugghieri ccà, iatta ci cùa!
Occa mmanìtta, o’ figghiu beddu ‘nduratu ‘nduratu du’ mè cori e du’ mè coddu,s’u futtìu sanu sanu!
Poviru mè patri, si penzu e sacrifici chi fici nto “boscu” “furistali” ill’Africa Nira!
Quanti voti s’happi a vaddari a peddi nto menzu ‘i ddi fitenti scuzzùni di bòi e ddi pitùni chi ss’u vuliùnu spruppari!
VERA: Si! Pitùni…. Arancini… focacci… pizzi! 
Pi’ non parrari poi di’ bòi e ddi’ vacchi chi sunnu ancora ddà chi pasculiunu ‘o pasculu!
Ma chi ccàulu stai dicennu Turi?
Mancu ‘i nomi di scuzzùni canusci ora?

Chiddu chi tu ghiamasti “bòi” si ghiama “BÒVA”; Scuzzuni “BÒVA”!
TURI: BOVA c’a “ vvà ” di cavaddu?
Menu mali chi Iò , a diffirenza ‘i mè patri chi non c’iannòi,
‘na para ‘i “ simàni ” ‘i scola mi fici!
VERA: Mi dispiaci pi’ ttìa ma Tu: 
nascisti ‘ngnurànti e,trapassirai ‘ngnurantùni!
TURI: Mancu ti rispunnu a mugghieri; Ma ‘na tuccatedda ‘i ferru dda sutta (toccandosi le parti basse) ‘u stissu a fazzu! 
Cu’‘stu trapassari non si sapi mai e poi, cu’ si vaddòi si sabbòi!
Ad ogni modu, parràmu ‘i cosi serii!
Cu’ ‘sta peddita “orifira” a situazioni si fici veramenti seria.
E, Sangu di Giuda, semu pi’ddàvèru cu’ ‘na manu davanti e ll’autra d’arreti!
VERA: Pi’ non parrari poi da’ casa chi nni stà catènnu nta testa e ddù tirrenu a’ Sciara,chi, oltri ‘i spini, di tirrenu havi sulu ‘u nomi!
TURI:Cara ‘a mè Vera!
”Veramenti” appòstu semu! 
L’unica soluzioni chi nnì ristòi,e chi mmi veni nta testa pi’ ssòffriri di menu e chìdda: mi nni ittamu du’ baccuni!
VERA: Non ti dispirari Turi! Fatti curaggiu!
Finu a quannu c’è vvita,c’e speranza; e quannu si nchiuti ‘na potta, si apri u’ ‘mputticatu!
TURI: Finu a quannu c’e vvita, appuntu; 
è propriu chistu chi mmi priòccupa e nò mmi fà dòmmiri!
VERA: A propositu,’ntònturu; quannu parrài du’ tirrenu,
mi scuddài mi ti dicu da visita chi nni fici, a ddu’ ripresi,‘A famigghia Calascibbetta!


Non mi vaddàri cusì; propriu Iddi vinniru; ‘u Cumpari Bastianu ‘u Nutaru di ‘sti cuntrati e ‘a so’ eccillintissima Signura “dda mmantinùta” da’ Cummari Maria! 
Si vulirìunu ccattàri propriu ddu tirrenu,sempri si Tu si ddaccoddu, e dumani ritonnunu pi’ parrari cu’ ttìa!
TURI: Vera? Ma chi divintasti scimunita? O Forsi, siccòmu c’è a luna china, ni stai patènnu ‘i luna? 
S’ha mia stu beddu Nutaru, havi ‘na vita chi mancu mi saluta;
d’unni cumparìu ora‘sta “ Parintàli Cumparanza ”!
VERA: Tutta ‘a virità iò dissi:
(portanto gli indici delle dita a forma di croce sulla bocca) t’u GIURU! 
E mmi ti fazzu capiri chi non ‘mbrugghiài e dissi a virità, ghiamu a tistimunianza viventi “ ddu panareddu chinu d’ova frischi frischi, chi Iddi stissi ni puttàru ch’i sò mani e puru‘ccumpagnati di sò peti ” !
TURI: Ma chi diavulirìa e mai chista!
Non bastava ‘a Cumparanza? Puru l’ova ci vuliunu ora! 
Non staiu capennu chiù nnènti Vera! 
Ma, davanti all’evitenza “ ovaiola ” m’arrenniri chi mani iazzati e, tt’a crìtiri pi’ fozza!
E ppòi, ‘u sai chi tti dicu a mugghieri?
Duttùri, Parrìni e Nutari vaddannusi attonnu, sunnu propriu ‘i megghiu Cumpari!
VERA: Iò ancora non capìsciu ‘a paccìa ill’uttimu Cumpari, du’ Nutaru; non rinesciu a capìri picchì si voli ccattàri ddu quatràtu ‘i tirrificanti spini! 
TURI:Picchì, sicunnu Tia, iò ‘u capìa pì quali motivu?
Puru iò nta mè testa haiu ‘u scuru da’ menzanotti!

VOCE FUORI DELLA PORTA DEL PALCOSCENICO
NICOLA: O Cumpari Turi! O Cumparuzzu! C’è pimmissu?
Pozzu ‘ntrasiri?


TURI: Cumpari?
Cumparùzzu? 
Ma cu’ è chistu Vera!
Cu’ è ‘st’autru Cumpari chi veni nta mè casa!
Buttana ‘a miseria Vera; parra!
Nta ‘sta casa, mi sà, chi stanno girannu troppi “ Cumpari ”;
C’a ffari a mugghieri? A cuminciari mi mmì preoccupu? 
VERA: Ma chi preoccupu e preoccupu; non diri babbarìi com’o tò solitu!
Talìa Tu chiuttòstu cu’ è ‘st’autru scuddatu e straviatu Cumpari;
‘Stu prodicu figghiolu chi ritonna du’ pasculu comu ‘i pecuri all’òvulu! 
TURI: Puru chi dicu babbarìi m’a ssèntiri diri!
Mmàh! Pacenzia! Iapremu ‘sta potta e vitemu cu’ è ‘st’autru e chi voli!
VOCE SEMPRE FUORI DELLA PORTA DEL PALCOSCENICO
NICOLA: O Cumpari Turi! Ci siti? 
Si non ci siti, pi’ ffaùri, dicitimmìllu;
così tonnu a prossima vota, dumani! 
TURI: Ci sugnu! Ci sugnu!
Ora vi fazzu ‘ntrasìti chi vostri peti!
( rivolto verso il pubblico)
chi a nesciri, poi vitemu,si ll’a trascinari!
NICOLA: Caru Cumpari Turi, vi ricuddati ‘i mia?…
Niculuzzu sugnu!
TURI: ( rivolto ancora verso il pubblico)
Ma cu’ è ‘stu scimunitu?
(sottovoce) Vera, ma “ ribbuttana da’ miseria “; 
ma allura haiu propriu ragiuni iò! Cu’ e cchistu?
Rispunnimi? Chi cumminasti?
Fozza, parra, chi ssi mm’u dici, pi’ quantu e veru Diu,
non ti fazzu nenti!

VERA: Tra pocu, s’i n’a smetti e pi’ quantu e veru Diu, t’a fazzu iò occa cosa a ttìa e pricisamenti: nu bucu nta testa, cusì ti nesci n’anticchia i ddu sangu fracitu e paccisculu chi teni d’intra!
Ma in quali dialettu ti ll’ha diri mu capisci?
‘U Voi capìri chi stai dicennu fissarìi!
‘Stu cristianu, sempri si nò è Mussulmanu, si iò ‘u vitu n’autra vota, sarìa ‘a sicunna vota! 
NICOLA: Ma lassatìvi vaddari cumpari Turi!
Si, uquali, “quali e tali” a chiddu chi canuscìa ‘na vota!
Propriu “quali e tali” e propriu(fincendo di farlo)… 
“ sputatu ” comu tannu!
E ppuru Vui, Cummari Vera; Un ciùri!
Si puru Vui ristastu “quali e tali” comu un ciùri non spampanatu; anzi, si mi pozzu pimmettiri e osàri mu dicu,…
VERA:Usàti usàti, tantu non si struti; non vi scantàti Cumpari Nicola, annàti avanti!
NICOLA:Un ciùri ancòra completamenti beddu bucciulusu picchì siti chiù figghiola ‘i prima!
VERA: (In maniera sdolcinata) Cumpari Nicola,smittìtila; ‘a trimaredda nte iammi mi facìstu veniri; tutta, tutta mi staiu scunfusiunannu!
TURI: Stamu accùra cu’ ‘stì bocciòli ‘mpàri Nicola;
vi putirìunu ‘nziccari ‘i spini nte mani!
Vui n’e vitìti, ma ci sunnu e, cu’ voli ‘ntenniri capìsci a mia!
Vera stai attenta mi non ti scunfisiunìi troppu puru Tu, non vulirìa chi oltri a essiri ‘na critìna mi mmi divintirivi puru ‘na scema!
Dunqui,Cumpari Niculinu; pusati ‘i ciuri supra ‘o taulu e dicìtimi pi’ ffaùri, chiddu chi “ccaddu” vuliti ‘i mia!
Naturalmenti, non prima i sapìri comu mai, pi’ tantu tempu, non truvastu mai ‘a strata da’ mè casa!


NICOLA: Avìti ragiuni Cumpari mi facìti u’ffinnùtu; effittivamenti passaru quasi quarantenni da quannu vi fici ‘u tistimòni a Missina p’a nascita du’ vostru primugenitu masculeddu Benìtu; (scattando sull’attenti e facendo il saluto Romano) Alalà! A NÒI!…Vinciri e vincinciremu!
Oh, Scusatimi Cumpari; ma ancòra, quannu sentu ‘stu nomi 
mi si ‘mpènna ‘u pilu supra ‘a schina!
TURI: Non divacamu c’a storia!
Cuntinuati ad annari avanti non vogghiu mi mmi scura a Missìna!
NICOLA: Vi ricuddati, quannu mi baciastu e mi dicistu:
“ Signori Don Nicola, grazii a’ vostra fimma tistimuniali, nte confronti da’ nascita ‘i mè figghiu Benìtu, cu’ effettu immediatu e da oggi in poi, Vui e ‘a vostra discindinza ginirazionali s’immìsca c’a parintela ‘i Turi Limosina assumennu a qualifica caticuriali ‘i “Cumpàri ‘i prima classi!”
TURI: Continuati, Cuntinuati a parrari!
NICOLA: Caru Turidduzzu!
Si ssapirìu quant’acqua passòi sutt’a i ponti da’ mè vita!
Quanta acqua pulita, ‘ntrubbuliata e llodda!
Putirìa scriviri nu rumanzu, c’avirìa pi’ titulu:
“ A storia sturiùsa ‘i Nicola Patedda ”! 
Mmàh, lassàmu peddiri!
Ci vulirìa troppu tempu mi vv’a cuntu!
TURI: Dunqui, dopu quantu sintìa e “subbulannu” supra ‘u fattu chi mmè figghiu si “gghiamava e ssi gghiama” PIPPÌNU e non BENÌTU e pi’ cciò suttuliniannu comu Vui, cu’ ddu coppu di a “Nnùi O lallalallà” dicìstu ‘na minchiàta; 
alla luntana, e ntall’aria, ‘i Vui mi ricoddu! 
Mi ricoddu d’un certu Patedda Nicola,‘u Cumpari ill’Ufficiu du’ statu civili ‘i Missina!
Si! Mi ricoddu pi’ ddavèru; 


picchì,macari si passaru quarantanni, Turi Limosina non è un mancia e scodda e‘na sula parola avià, ci ristòi e havi caru Cumpari!
Beni! Ora chi nni spiecammu; picchì non mmi cuntati comu facistu a truvàrimi e, soprattuttu, qual’è ‘u motivu da vostra visita?
NICOLA: Eeeh! caru Cumparissimu! 
Cetti voti ‘u distinu ni metti nte so’ rròti e nnì potta ‘na vota di ccà, e ‘na vota di ddà, finu a quannu,a diffirenza di muntagni chi pari, non s’incontrunu mai, fà ‘ncuntrari cristiani chi havi ‘na vita chi non si ‘ncontrunu o si vitunu!
TURI: Caru Cumpari Nicola, Vui annastu a’ scola Veru?
NICOLA: Certu Cumpari Turi; tutta ‘a quinta elimintari mi fici fari mè patri, ma picchì ‘sta dumanna?
TURI: Eeeh eeeh!‘U Sapìa!‘U Sapìa!
Si viti e ssi senti! 
‘U Vostru accentu scolasticu e,uquali uquali a chiddu ‘i mè mugghieri!
‘Stu distìnu chi havi ‘i rròti,ma chi senza stezzu và ‘na vota di ccà, e ‘nn’autra vota di ddà, oltri chi mm’incuriusiu,mi fici capìri ‘u vostru ‘struìtu scolasticu acculturatu!
Cuntinuati a parrari Compari, vi precu!
NICOLA: Eh ssì! ‘U distìnu! Chiddu!….
Propriu chiddu chi ‘na para ‘i jonna fà, senza chi Iò pinzassi minimamente a Vvui e propriu pi’ casu ma chi chiù casu non si po’,puttòi i mè peti supra ‘u vostru tirrenu “ A’ Sciara ”!
VERA: Senti senti! E ssùnnu ddui!
Turi! Non è chi sutta a ddu tirrenu, ma propriu sutta: 
truvaru ‘u pitroliu e Tu non nni sai nenti!




TURI: Ma chi minchiati stai sparannu Vera:
<<Spini e caddùni c’erunu! Spini e caddùni ci sunnu>>!
Penza chi puru ‘i scuzzùni s’a fannu a’ lagga!
VERA: Ma allura? Picchì tuttu st’interessi?
TURI: Si Tu ‘nchiuti ‘sta bucca; fossi ‘u sapèmu!
Lassa parrari a ‘stautru Cumpari e scutàmu “chi ricchi beddi apetti”!
NICOLA: Dunqui Cumpari, avìti a ssapìri chi iò ristai tantu ‘ncantatu ntall’animu du vostru Panoramicu tirrenu chi…
TURI: Panoramicu?
“ ma si è ‘o funnu d’un vaddùni? ”
NICOLA: Appuntu! 
Stava dicennu, Chi pirò di panoramicu non avìa nenti!
Cu mè cori, p’u tantu sintimentu viscerali grazzìi a tanta bruttura e ‘a pena chi chistu mi facìa, di coppu si strazzòi comu ‘i quasètti e’ peti si stràzzunu e, comu si occatunu c’iavissi fattu ‘na mavarìa, divintòi ‘mpruvvisamenti e dulurusamenti, cori pueta inzemi a mmìa!
VERA: Pueta, comu a Santu ‘u Strunzittu ‘U Re di Bazzilletti? Oooh, comu siti romanticu e sinzibili Cumpareddu!
NICOLA: ‘Sti paroli, supra ‘a vostra bucca Cummari Vera mi toccunu i cintimuli du’ ciriveddu e mmi fannu sduvacari a testa!
‘A vulìti sentiri a “ rrimaziòni rrimata ” chi mmi vinni nta ddu postu?
VERA: Cu’ tanta, ma propriu tanta gioia!
NICOLA: Si; e cu’ menu, menu denti ‘i fora!
‘U Sintìsti Vera?
Smettila ‘i ritiri comu a << Mamma ‘i Pompadùra alla francìsi>> e rritonna a fari a fimmina seria!


Ti scuddasti ‘i dda mantra ‘i pecur…‘i figghi chi hai? 
E di ttò’ maritu? Ti scuddasti puru d’iddu?
Chi t’ill’àvi rinfriscari iddu a memoria ‘i frunti ‘o pueta?
NICOLA: Eeeeh! Eeeeh! 
Allura? ‘U vulìti scutàri ‘stu mè cumpunimentu Puitàru?
Pi cuminciari vv’anticipu chi è nu capolavoru macàri si è ccùttu, picchì è chinu è strachìnu ‘i sintimentu, <<si ietta ‘i fora pi quantu nn’havi>>; dunqui,ricchi apètti :
“ Nenti suli; nenti acqua e mmancu frutta!
Sulu spini; ntra caddùni e ll’aria brutta!
‘U Silenziu rumpi ‘a bucca quannu rutta; 
e puru ‘i peti stannu accùra pi’‘na stòtta! ”
TURI: Minchiuna!!….
Com’è sintimintali ‘sta puisìa!
Poi, ddu cuppiceddu ‘i ruttari, e comu:
a gghìappira supra ‘o piscistoccu!
Cumparuzzu; tagghiati cuttu; picchì siti ccà?
NICOLA:Cumpari Turi; Iò vinni nta vostra casa comu vinni <<L’Arcangilu “ Gabriella ” chi puttòi a bona nuvella a dda Cristianuna>>:
· mi vvi levu un pisu supra ‘o stomucu;
· pi’ risanari ‘u vostru ficutu nfracitutu;
· mi vvi sabbu ‘a saluti;
· mi non vi vidu soffriri chiù;
TURI:Vuliti a vvìdiri chi chistu mi voli fari ‘n’autra vota novu novu ‘ntall’anni e Iò n’o sapìa?
NICOLA: Inzomma pi’ccattarimi ddu vostru tirrenu “A Sciara” chi non sulu chi non vi merita, ma vi renni puru ‘nfilìci!
No! No!Non mi vaddati cusì; sintìstu bonu!
Nenti a ggratis; dissi propriu “ccattàri”; vv’ù pacu, vv’ù pacu; cu’ soddi sunanti, tintinnevuli, musichevuli e soprattuttu bòni ‘i fabbrica!



TURI:Iò ora m’avirrìa a ssentiri megghiu, veru Cumpari? 
VERA: ( Prendendo in disparte il Marito) 
Turi aspetta; Non ti sdirrupari com’o tò solitu; Non diri subbutu SI!
Chi nni sacciu; nta ‘sta storia c’e occa cosa chi non mi ‘nquatra e no’ mi cunfìnfira!…
E poi dumani non c’è puru “ da bòtta ” ‘i Cumpari Nutaru chi avi a vvèniri p’u tirrenu e allura‘spittamu, Sintèmu puru a chistu, e poi ddicìti!
TURI: Veramenti cara ‘a mè mugghieri, Iò nò mi stava sdirrupannu propriu pi’ nnènti!
In ogni casu chiddu chi dicìsti havi ‘na scintifica ragiunata chi vogghiu tèniri in cunsidirazioni; 
Pi’ cciò, voli diri chi pi’ sbrugghiari ‘sta matassa ruppa ruppa tirricula, ‘spettu finu a dumani!
Cumpari Nicola; sugnu veramenti onoratu da’ vostra proposta ‘i matrimo…eeeh eeeeh… ‘i ccattamentu du’ mè tirrenu A Sciara
Ma‘u stissu m’avìti a fari‘u faùri ‘i ‘spittari p’a risposta finu a dopudumani sira all’ottu; 
Capìtimi caru Cumpari mi vogghiu pigghiari ddù’ ionna ‘i riflissioni picchì, macari si non sembra,‘na picca affezzionatu a ddi quattru spini sicchi,ancòra ‘u sugnu e non vulirìa mi cascassi malatu ‘o pinzeri chi non c’è chiù!
NICOLA: Comu vulìti Vui caru Cumpari Turi basta mi non facìti passari chiossai ‘i ddu’ ionna pirò, mi raccumannu!
Avirìa a ppàttiri p’a metropoli, pi’ Missina, e prima m’u fazzu ci vulirìa fari ‘stu ricalu, chi si merita propriu, o’ mè cori pueta!
E poi, haiu nu scantu; non vulirìa c’a luntananza metrica liniari ‘i ‘stu tirrenu ci facissi peddiri a chistu a ‘spirazioni picchi caru Cumpari oramai Chistu fà ppàtti du’ sò stimulu littirariu; ‘u fà propriu‘spirari troppu, anzi di cchiù ‘i ‘na manèra chi diri assai e comu diri picca!


ENTRA IN SCENA ASSUNTA APRENDO DI COLPO LA PORTA E DI CORSA

ASSUNTA: Veru è!
A mmè maritu Iò n’o visti mai così ‘spiratu!
DDu tirrenu ci fici ‘u miraculu du’ toccu da’<<grazia puisianti>>!
VERA: Matri Nicola; cu’ è ‘sta paccia?
NICOLA: ‘U toccu t’avirrìa a vvèniri a ttìa, ma nta testa pirò; disgraziata scrianzata e senza ritegnu!
È chistu ‘u modu di ‘ntràsiri nta ‘na casa stranera?
Non si tuppulìa prima ‘a potta?
Non si dumanna prima si c’è pimmìssu? 
Non si dici prima ‘i ‘ntràsiri si pimmettunu?
Chista è a’ducazioni chi tt’inzignòi to’ matri e ttò patri!
A’ducazioni di scappàra; Si, chidda da’ facci ‘i sola chi s’incodda sutta ‘e scappi!
Scusatila Cumpareddi ma ‘sta cristiana, macari si non sembra, n’anticchia scimunita è propriu!
ASSUNTA: Scimunitu si ttù, e cu’ non t’u dici!
TURI: Oh! Allura, si e cusì: Cumpari Nicola sìti Scimunitu!
VERA: Si! Si! Propriu nu scimunitu pigghiatu da’ bumba: nu
Scimunìtu ‘i guerra! 
NICOLA: Appostu semu! Puru Vui vi mintìti ora; non bastava ‘sta “ strammata ‘quilibrata ”! 
Ad ogni mmòdu, dopu ‘sta ntrasùta tiatrali chi fici ‘sta eeeh Signura, Vi prisentu “Ufficialimenti” a ‘sta <<‘saurita>> ‘i mè mugghieri!
ASSUNTA:Sempri dopu ‘i Tìa e dopu chi ti ricovirunu a ttìa!
VERA: Cumpari Nicola!
Smittitila! Non maltrattati a vostra mugghieri!
NICOLA: Cettu, ntra fimmini vi capìti e ssìti sulitarji!…..



VERA: Chi ssìti ‘nvidiusu forsi? E poi, ancora non sapìa, pi’ cusì pocu; p’un coppu ‘i scimunìtu chi vostra mugghieri vvi desi ‘i ritonnu!
Vi scuddastu chi prima c’iù dicistu Vui?
Mmàh! Quasi quasi mi rimanciu tuttu chiddu chi dissi ‘i bonu supra ‘i Vui!
ASSUNTA: Rimanciativvìllu tuttu Cummari e non llassàti mancu ‘i scocci! Chistu non mmèrita nenti!
Iò non sugnu strammata;‘u sapìa chi ‘st’omu era a’ vostra casa ma, uri dopu uri, u’rrulòggiu chi sicunni e chi minuti caminava e Iò, comu ‘na babba, cuminciai a preoccuparimi pinzannu chi c’iavìa succitutu occa cosa!
Cusì, tutta scantata, mi misi a curriri vessu ‘sta potta e quannu finammenti sintìa ‘i fora ‘a so’ vuci, non critennu e’ mè ricchi e p’a tanta cuntintizza, mi pricipitai nta ‘sta casa comu ‘na paccia scostumata senza pinzari a mala ficura chi putìa fari!
TURI: Stati tranquilla Cummari ‘i mè Cumpari!
Tuttu e beni, chiddu chi finisci beni; 
e ppi’ nnùi,‘sta gghiarùta fù propriu <<‘saurita”>>!
NICOLA: Si! Propriu “ ’saurita paccia ” ‘sta gghiarùta ‘i lustru ‘i luna!
Ad ogni modu ora Iò Vi risalùtu; e nni vitemu dopudumani!
ASSUNTA: St’avòta, pirò, vegnu puru Iò; non mi vogghiu pigghiari ‘na malatìa ‘i testa!
NICOLA: Tu chista ggià ll’hai; ‘u voi capìri ‘na bona vota? o puru No? 
E poi, mi simbrava stranu chi non avìa a gghiessiri ‘a Tòi l’uttima parola!
E vva beni voli diri chi vveni puru Tu! 
Salutamu ‘a Cumpagnia!
TURI: Vera, ora chi finammenti semu suli, chi nni penzi si nni ssittamu e facèmu ‘u puntu da’ situazioni!



VERA: Si Turi puntàmu a situazioni pirò, spara Tu pi’ prima!
TURI: Dunqui: 
· visita du’ Nutaru c’‘a Conzòrti uquali: nu Cumpari e ‘na Cummari;
· poi rivisita du’ profucu tistimòni ‘i Missina cu’ sso’ mugghieri‘a scantàta uquali: n’autru Cumpari e nn’autra Cummari….
Vera? Tu c’‘annasti a scola! Quantu fà ‘stu cuntu?
VERA: Fà quattru, Turiceddu!
TURI: Minchiùna Vera:quattru cristiani chi ssi vonnu ccattàri nu tirrenu chinu ‘i spini e caddùni! 
È mmai possibili ‘sta cosa? Ti sembra ‘na cosa sinzata?
E nò Cara Vera; ccà cc’è veramenti occa cosa chi no’ ‘nquatra!
DDu famigghi chi ssi vonnu ccattàri un tirrenu chi di tirrenu havi sulu ‘u nomi, mi dugna tantu i munnizzàru; “ mi fà propriu fetu ”!
E ppòi, si cci facèmu n’analizzazioni giometrica cumparativa apprufunnuta a ‘sta situazioni, veni fora c’u poeta s’u voli cattari picchì: prima <<s’ispìra e ppòi rispìra>>; mentri du’ Nutaru c’ancòra non sapèmu nenti, ma chi sicuramenti occa cosa nta testa ll’havi! 
Allura, u’ sai chi tti dicu Viricedda? Chi dopu stu mè ragiunamentu ‘u risuttatu è sulu unu:
“ o chisti sunnu propriu orbi o ccà: iaddìna ci cùa! ”
E allura, comu si dici ‘o nostru paìsi:
tantu và ‘a iaddìna supra ‘o giuccatùri chi prima o poi fà ll’òvu!
VERA: Santi paroli Turi! Santi paroli! Non sèmbrunu mancu ‘i tòi! Anzi, a gghiessiri sincera, ‘sti paroli non sembrunu mancu farina du’ tò saccu!




TURI: Vera!Iò pozzu essiri senza scola ma non sugnu cretinu!
E mmu tu fazzu capìri,ora ‘u sai chi facèmu a mugghieri?
VERA:Parra, spremiti, ‘mpennu du’ tò ciatu!
TURI: facèmu veniri inzemi ‘i famigghi all’appuntamentu e, poi ci sdirupu supra a bilanza n’impruvvisata richjistuna ‘i gghiamàta ill’àsta, cusì, cu’ offri chiossai, diventa ‘u novu patruni ‘i ddu quatru ‘i Parigi du’ mè tirrenu!
VERA: Bravu! Chi bedda soluzioni Salumonica!… 
TURI: Veramenti a soluzioni e Turiddica; datu c’a scammintài Iò e chi Iò mi gghiamu Turi!
VERA: Turi, Lassamu peddìri ‘sti babbarìi!
Chiuttòstu, vadda pi’ nta strata mi sembra chi sta passannu ‘u Cumpari Nutaru!
Turi, Iò fazzu finta ‘i rupizzari quasetti e mmi mentu ‘i
Cantu Tu inveci, ghiamulu da’ finestra, fozza, sbrighiti, cusì ci dici pi’ dopudumani!
TURI: Hai ragiuni ‘u gghiamu Subutu! Chistu è propriu un cuppàzzu ‘i cul… ‘i futtùna!
(a voce alta) Cumpari Bastianu!
Oh Cumpari Bastianu! Cumpariiii! 
VERA: Ma chi è ssuddu? Chi ffà non zzènti! 
TURI: Oh Nutaruuuu!

VOCE FUORI DELLA PORTA DEL PALCOSCENICO
BASTIANU: Cu’ è! Cu’ è! 
Oh,Cumpari Turi, Vui siti! Prontu! Arrivu ‘i cussa!

TURI: Cu’ ccàmma, facìti cu’ ccàmma! Non currìti!
Stati attentu a nò struppicari!
BASTIANU: (entrando in scena) Chi cc’è Cumpari!


M’avìti a diri occa cosa ? 
Chi è p’u tirrenu ‘A Sciara? p’u tirrenu?
TURI: Ma chi è? 
VV’unzunnati puru ‘i ionnu u’ mè tirrenu?
Ad ogni modu è propriu pi’ Iddu, p’u mè tirrenu!
Vi vulìa diri chi pi’ dumani sugnu chinu ‘i cosi ‘i fari a ppàttiri di’ ìtita rossi di peti finu nte giuntùri ill’occhi nta testa!
Pi’ cciò l’appuntamentu c’aviumu pigghiatu, si non vi dispiaci, fà nu sauteddu a dopudumani in puntu all’ottu! 
BASTIANU: Comu vulìti Vui caru Cumpari; non sulu chi non mi dispiaci ma ‘nu ‘rrulòggiu svizziru e Iò facìti finta chi sunnu ‘a stissa cosa picchì,‘u Nutaru, sarà nta vostra casa all’incontru,puntualmenti spaccatu ‘o sicunnu comu i lancètti ‘i dd’uruloggiu! 
TURI: Comu siti ‘oforicu quannu si tratta du’ mè tirrenu a’ Sciara!
Ancora non haiu capùtu picchì vi brillunu l’occhi ogni vota chi nni parràmu e comu mai ‘stu stranu desideriu ‘i ccattamentu!
BASTIANU: Cumpari a virità è, chi Iò, m’innamurai du’ vostru speru finu a dopudumani tirrenu!
TURI: Spiràti Spiràti; comu si dici, ‘a spiranza e ll’ùttima a mòriri!
Ma annàmu avanti ‘nnamuratu cottu; cuntinuati a parrari!
BASTIANU:Sugnu ‘nnamuratu da quannu annannu propriu ddà, a caccia c’a mè scupittedda fatta a manu artigianali libira, non visti ‘na scena chi mmi lassòi sciruccatu!
VERA:Matri di tutti ’ntrunàti; chi vitistu? 
TURI: Muta Tu; e cuntinua a ffari ‘a quasetta! 
BASTIANU:Tanti ma propriu tanti aceddi chi, comu tanti ‘mbriachi e d’ogni dirizioni e ppàtti, viniunu a ffari i sò bisogni alàri propriu supra o’ vostru tirrenu! 

Ooooh! Era comu si cci fussi ‘na calamita!
Comu si ‘stu tirrenu era ‘u so gabinettu cilesti personalizzatu! 
Appena arrivàunu all’altezza giusta <<Zzàm>> a pigghiti ‘a cacaredda ‘i cussa irrisistibili! 
Caru Cumpari avennu vistu ‘sta scena e ‘i ddu mumentu in poi,
‘u sottoscrittu Bastianu ccà prisenti, ogni gghiònnu e mmucciatu ‘i sutta; ppùm… ppùm…e ancòra… ppùm… spara e ppigghia; pigghia e spara; finu a quannu ‘u sò zainu non zzi ìnchi comu ‘na bettula!
‘U capìstu ora picchì ci tegnu tantu a ccattàri ‘u vostru tirrenu?
Chistu sarà ‘a risebba personali ‘i caccia du’ Nutaru Bastianu Calascibbetta!
NICOLA: Ora finammenti Capìa!
Avìa comu ‘nu suriceddu nto ciriveddu chi non mmi dava paci!
BASTIANU:Mmàh! Minchiùna! Caru Cumpari taddu si fici pi’ mmìa m’avìti a scusari, ma iò v’a salutari e m’inn’annàri ‘i cussa!
TURI: ‘I cussa? Ma chi siti ‘ssicutatu di’ cani?
cu’ calma, cu’ calma, Cumpari Bastianu ‘a vita ancòra è llonga!
BASTIANU: Non schizzati Cumpari Turi, haiu primùra picchì annàri unni Don Franchittu ‘u scapparu du’ paìsi!
Non mi dicìti chi n’o canuscìti a “ ddu Carùsu ”!
Cusàpi quantu scappi vv’i cunzòi puru a Vui!
Avìti a ssapìri chi ora ci vinni ‘u desideriu, avennu “sulu nuvantunanni”, cusì mi dissi, ‘i fari tistamentu; e canuscennu ‘u tipìttu e ‘u carattiri ‘i “ ‘stu Giuvinottu ”,
è megghiu chi smovu ‘i mè peti si non vogghiu fari a fini ‘i dd’aceddi sparacchiati chi dicìa prima!
TURI: Annàti! Annàti puru caru Cumpari! A dopudumani allura, all’ottu in puntu mi raccumannu!


VERA: Malanòva maritu!
Chi facci ‘i sola chi hai!
S’immuccòi tutt’i cosi e ‘u facìsti cantari propriu bònu!
Puru Iddu pirò, cu’ “ ‘stu sbulazziamentu ” d’aceddi ‘mbarazzati ‘i stomucu, non’è chi nn’a cuntòi tantu giusta!
TURI: Effittivamenti chiddu chi nni cuntòi e stranu; anzi pi’ essiri pricisu, chistu penza propriu chi havi a chi ffari cu’ <<ddu’ tuccati ‘i ciriveddu>>!
Ma ‘u sai chi ti dicu ‘a mugghieri? Chi chistu, chiù ppenza chi nni pò’ pigghiari p’u culu; 
chiù ‘u prezzu du’ tirrenu gghiana! 
E crìtimi a mugghieri:
“ minchiuna comu sta ‘nchianannu nta mè testa ”!
VERA: A propositu ‘i prezzu; haiu ‘na curiosità nta mè testa chi havi tantu chi mm’a lluvàri e ancòra non mm’a lluvatu:
<< Turi! ma ‘a bonànima ‘i to’ patri, quannu ccattòi ‘u tirrenu, quantu spinniu? >>
TURI:E spittasti tantu tempu mi mmu dumanni? 
A ssapìri Vera, chi quannu mè patri ritunnòi ill’Africa Nira, 
si fici ‘na cruci chiù llònga di’ so’ brazza e dopu giuròi chi a ‘sta nira n’a vulìa vìtiri chiù mancu nte cattulini!
Nenti chiù cciùmi chini ‘i roccodrilli, abbiri cu’ ddi coddi lianàzzi, ranni testi ‘i liunazzi sempri chi denti ‘i fora e morti ‘i fami, inzomma era tantu scantatu chi puru ‘a notti nto sonnu facìa buci e gghiamava aiutu!
Pi’ cciò quannu ci prupuneru l’acquistu da’ “Sciara” e dopu tuttu chiddu chi puvirazzu avìa passatu nto boscu furistali ill’Africana Africa; ddi quattru caddùni e vintòttu spini chi spuntaniamenti c’erunu gghiantati, ci simbraru comu nu ranni mazzu ‘i:
<< rosi russi chi iammi longhi “Gigliusi” >>;
mentri ‘u tirrenu chinu ‘i petri e senza mancu n’abbureddu nicissariu a fari iazzari ‘na iamma a nu cani ‘i passaggiu 


chi vulirìa fari ‘u so bisognu:
‘a megghiu Piazza Risorgimintali e Garibaddina du’ Paìsi!
VERA: Capìa Turi! Ma ora, mi voi diri finammenti quantu ci custòi a tò patri“ st’Unità dd’Itàlia ”? 
Chi ti’ll’a dumannari a ginucchiuni pi’ ccasu?
‘Stu Cristianu quantu schifìu ‘u pacòi ‘u tirrenu; 
‘u pozzu sapìri quanti picciuli niscìu da’ sò sacchetta?
Si! o No?
TURI:Calmiti Vera, chi ppòi ti fà mmali!
Si non mmi ricoddu mali e chistu ‘u putemu sempri virificari picchì a “catta cuntrattifira” chi mmè patri fici unni ‘U Nutaru Franciscu SVÌNNITA da Lìmina e chi è mmucciata nta cascia supra ‘o sularu, parra gghiaru,furunu: 
“ Deci soddi e ‘na cufinedda china china… c’u tuppu, ‘i <<Fica Sicchi>> ”!
VERA: Caspita! Chi cuppiceddu fici to’ Patri!
E bravu a mmè Soggiru!
Si cattòi nu tirrenu cu’ ‘na manciata ‘i pasta “paddònnu” ‘i fica sicchi!
Beni Turi! Ma dammi ‘n’autra ‘lluminata ora; Tu vinnennu ‘stu tirrenu quantu vulirìvi buscari?
TURI: Vera, non fari ‘sti dumanni chi mmèntunu limiti a pruvvidenza; dopudumani, a sicunnu du’ rilanciamentu vucàli ‘i ‘sti cristiani, annàmu avanti di soddu in soddu finu a quannu ‘i mè sacchetti non s’hannu a strazzari p’u pisu!
T’anticipu, pirò, chi pprima d’arrivari a ‘stu traquaddu, a ‘sti ddu’ fubbacchiòli ci fazzu stricari a lingua nterra p’a stanchizza rilanciatoria!
Oh, a propositu Vera! Non ti fari scappari ‘na sula parola supra ‘i fica sicchi! 
Tu non sai nenti di nenti e ddu nenti chi ssài di chiddu chi fici mè Patri, è già assai! Pi’ cciò, mi raccumannu Vera: acqua frisca nta’ bùcca e ssi è cuciuta è megghiu!



II° ATTO

DUE GIORNI DOPU!
SUL PALCO: VERA e COLA; BASTIANU e MARIA ; NICOLA e ASSUNTA-

VERA: Assittativi precu; 
Facìti comu si sarìu sempri a’ mè casa!
precu, precu, pigghiati postu, rilassativi, chi tra ppocu cumìncia ‘u spittacu… Eeeh, eeeh …‘a trattativa!
BASTIANU: Ma, Cumpari Turi!Sangazzu di lu munnu!
Chi ci fa ccà Don Nicola cu’ ssò mugghieri!
NICOLA: Propriu chiddu chi vvi stava dumannannu Iò Cumparuzzu; chi cci fannu ‘sti ddui nta vostra casa!
Erunu ‘nvitati? O sunnu ccà pi’ ppuru casu!
TURI:Ma veramenti iò…
NICOLA: Ooooh! Ma quantu sugnu bestia; 
VERA:Si V’u dicìti puru Vui, voli diri ch’è veru, e cci critèmu tutti; putìti ‘stari tranquillu!
NICOLA: Non rispunnìti Cumpari; capìa tutt’i cosi! 
Era tanta ‘a vuluntà cuntintoria mi mmi vinnìu ‘u tirrenu chi ghiamastu ‘u Nutaru p’‘u cuntrattu e a ssò mugghieri mi nni fà da tistimoni cusì non piddemu tempu, veru? 
Bravu Cumpari Turi! Vi dicu subutu chi sugnu pienamenti daccòddu cu’ Vui; fozza, unn’à ffimmari!
BASTIANU: Ma chi minchiunati sta dicennu chistu!
‘U novu patrùni da’ Sciara a gghìessiri iò!
Non e veru “ DON TURI ” chi è cusì? 
Gia nn’avìumu parratu non vi ricuddati?
Mi ristava sulu i dari ‘na sistimata fricatoria e dittagghi e ‘i mèntiri occa para ‘i puntini supra e “ U ”!
TURI: Veramenti si pimmittiti tutt’i ddui e finu a prova cuntraria, ancora ‘stu tirrenu non havi canciatu patruni, picchì, tranni chi ghiagghiri non cc’è nenti ‘i fimmatu!
Pi’ cciò è sempri ‘u mèi;’i Scipiuni L’Africanu (pi’ meritu ‘i so patri c’annòi ntall’Africa), e di Turi Limosina; chi sugnu sempri Iò; ‘ 
e ppòi, DON Bastianu, struppicastu nta lingua parintali cu’ dda botta ‘i “ DON TURI ”? Chi facìstu? Vi scuddastu chi eru vostru Cumpari ‘na vota?…
BASTIANU: Avìti ragioni Cumpari Scusatimi!
Ma pi’ cuppa ‘i stu binidittu tirrenu non mi curreggi chiù ‘a testa!
Ma,puru Vui, Buttana ‘a miseria, non vi ricuddati ‘i quannu ni parràmmu?
Non vi ricuddati d’aceddi! ‘I ddu sbulazziamentu ntall’arìa cu’ lanciu corpurali finali incorporatu?
E i scupittati? Mancu ‘i chiddi Vi ricuddati! mpuum…mpuuum…
e si inchìu ‘a bèttula ‘i Bastianu?
NICOLA: Nenti si ricodda di ‘sti ‘mbrugghiunirji, a’ vogghia m’insistìti!
Inveci da’ mè puisia e di mè rrìmi si ricodda tutt’i cosi;
veru “ DON TURI”?
TURI: A onùri da’ virità chi è sempri vera, virifira e virificabili, di’vostri rrìmi rrimàti m’i rricòddu benissimu; e ccu’ si po’ scuddari!ma sulu di chiddi pirò!
BASTIANU: Si Nicola; ‘u Cumpari Turi,si ricodda di tò rrìmi supra ‘a bacca quannu rrimànnu vai a ttòtina a mmari!… 
NICOLA: Mutu ‘ngnuranti d’un Nutaru!
Tutta ,‘nvidia ‘a Vostra!
Chi nni putìti capìri Vui ‘i strofi ‘ncastrati o rrìmi sbaciucchiati!
TURI: A propositu DON Niculìnu!
Puru pi’ Vvui nn’havi; prima ‘i ddu coppu ‘i DON; non eravamu macàri Cumpari? 
NICOLA: Avìti raggiuni ‘n’autra vota Cumpari Turi!
Cettu chi ssemu Compari, scusatimi puru a mmìa!
Ma almenu Iò ‘u motivu ‘i ‘stu sbagghiu ll’haiu;
e ‘a presenza ‘i chistu chi distubba………….! 
BASTIANU: (con irruenza senza farlo finire di parlare)
Pi’ vostra nomma e rrècola, chiddu chi Vui gghiamati
“Chistu”… è ‘u Duttùri Bastianu Calascibbetta; di Calascibbetta Duttùri patri e Calascibbetta Duttùri Nonnu;
Magnificu Nutaru ‘i ‘stù Paìsi e ‘i tanti autri Cuntrati;
e ssi ppoi non Vvi basta,puru cunfitenti ‘i parrìni e Carabineri!
Pi’ cciò, dittu chistu, prima ‘i numinari ‘n’autra vota a mmìa; Vui prima vvi sciacquati ‘a bucca cu’ ll’acìtu, cusì si disinfetta e subutu dopu, e s’e propriu è nicissariu mi mmì gghiamati, mentitici prima du’ cugnomi; o nu coppiceddu ‘i Vossìa o nu ruffiazzu ‘i Magnificu o nu divaricatu e distaccatu Lei!
‘U Capìstu ora ‘stu mè parrari sinfonicu?
NICOLA: Comu vuliti Vui! Non vi quaddiati!
Dunqui, caru Cumpari Turi, Vi stava dicennu chi è ‘a prisenza ‘i ‘stu: Vossìa, Magnificu, Lei; ‘I CHISTU; chi mmi fa sbagghiari e bugghiri ‘na picchìtta ‘u sangu!
Anzi, vulennu gghiamari ‘i paroli cu’ so nomi:
chi mmi fa ‘ncazzari comu na bestia chi conna!
MARIA: Ma chi manèri sunnu chisti!
Comu vi pimmittìti ‘i parrari cusì ‘o mè eccellentissimu maritu chi è puru lauriatu anzi no; Lauriatissimu! 
Datu c’a “ Catta ” s’a pigghiòi nta Capitali, “ a Palemmu ” e pi’ cciò vali chiossài; 
almenu ddu’ “Laura” e mmènzu!
NICOLA:E ddu’Francischi e mmènzu Nicola nò?
MARIA: Mi meravigghiu ‘i Vui,” DONNA Vera ”!
Chi ffacìti ‘ntrasiri nta vostra casa “ cetta genti ‘ngnurantùsa e ‘i malaffari!
VERA: “ DONNA Maria ”! Non eravamu Cummari puru nui finu antùra? O mi staiu ricoddannu mali?
Ad ogni modu, chidda chi Vui gghiamati ‘sta genti, si autuprisentòi a mè casa senza nessunu invitu virbali o scrittu; comu d’altrondi facìstu puru Vui,o mi sbagghiu cara Cummari Maria?
MARIA: Chi Vulìti mentiri supra ‘u stissu pianu Nui, “cu’ chìsti”?
VERA: N’e supra ‘u stissu pianu n’e c’a stissa fisammonica!
Ma sicuramenti ch’i stissi ‘ntinzioni nto ciriveddu in meritu ‘o tirrenu ‘i mè maritu, di sicùru!
O capìa mali ranni mugghieri d’un Nutaru!
ASSUNTA: Un mumentu Cummari; facèmu un passu arreti e ritunnamu a dda genti ‘i malaffari ‘i prima!
Dunqui, Donna Mariuzza c’a puzza sutta ‘o nasu; non fustu propriu Vui a vèniri comu ‘na latra nta ‘sta casa a mmucciuni ‘i mia e ‘i mè maritu? (rivolto al Marito e a voce alta) Capìsti ‘ntonturu! Menu mali chi nessunu avìa a ssapìri nenti ‘i st’affari!
Inveci, eccu ccà ‘u risuttatu! Cuntinuannu cusì tra ppòcu va a finìri chi ccà, a cuntrattari, veni tutta Missìna!
NICOLA: A lingua; a lingua t’avirrìa a ccàtiri!
Non dicu tutta ; ma nu beddu pezzu da’ punta, Sì !
Cusì sarìa megghiu pi’ tutti e soprattuttu pi’ mmìa!
TURI: Cumpari Niculinu? Chi è ‘sta storia ill’affari!
Fossi chi fossi mi stati mmucciannu occa cosa?
NICOLA: Ma chi dicìti Cumparùzzu; paroli ‘i ‘na <<fimmina ‘sterica>> erunu chiddi; veru Assunta?
Matri Assuntedda, prima ‘i rispunniri, vadda chi scappùni loddi chi Haiu! Misura quarantacincu; quasi quarantasei! Ma Tu, pi’ quanti voti mi l’haiu puliziatu supra ‘i tìa, ggià i canusci; veru a mugghieri? 
Veru chi già ‘i canusci e pi’ cciò è mmegghiu non pèddiri tempu e ciatu?
Vidìti Cumpari comu si sta muta?
Cu’ taci, accunzènti!
TURI: E Vui Cumpari bastianu!
Vui non sapìvu nenti ‘i ‘sta storia veru?
BASTIANU:Cumpari Turi? Ma chi vulìti mmiscàri l’oru ….
TURI: (senza lasciare finire di parlare Bastianu) Oru? Dicistu propriu Oru?
Chi bedda parola; veru, Viruzza!
Ma Cumpari? picchì dicìstu Oru e nò rràmu pir’esempiu!
BASTIANU: Si Vui mi lassàu finiri ‘i parrari fossi chi capìu chiddu chi vogghiu diri; Iò stava dicennu chi Vui vulìti mmiscari l’Oru…
TURI: Oru? Chi bedda parola; Matri du’ cammunu!
BASTIANU: Di novu? 
Minchiunazza! Cumpari Turi; Iò vogghiu diri chi Vui vulìti mmiscari l’Oru c’u gghiummu, ‘u capìstu ora?
Chista è ‘a diffirenza ‘i ddu cristianu cu’ mmìa!
E ora mi stancài Iò non sacciu nenti di chiddu chi sparriggìa “dda gran signura”; sacciu sulu chi vogghiu essiri l’unicu, veru e ssùlu patrùni da’ Sciara!
TURI: Annamuci all’eggiu cu’ ‘st’uttima patti ora vitèmu!
Prima, inveci, cuminciati a dari “aria” e coddi vucalizzanti di cannarìni picchì, da ‘stu mumentu in ppòi, e pi’ cciò da subutu, Iò v’annunciu Ufficialimenti chi ‘i trattativi pi’ ccattari ‘u me tirrenu “A Sciara”: sunnu apetti!
Pi’cciò fozza; sintèmu cu’suta chiossai c’a lingua aumintannu ‘u prezzu! 
Naturalmenti,’nchianannu ‘i soddu in soddu, cu’ fà cuntenti ‘i mè sacchetti, c’ià spunta!
MARIA: Bastianu? Tu chi ssi puru Nutaru; picchì non ci ricoddi “ ‘O Cumpari Turi ” chi quannu si fà ‘na vinnitina vucifira a ‘nchiana ‘nchiana, prima ‘i schimmiari a coppa ‘i lingua, ci voli nu prezzu ‘i pattenza!
BASTIANU: Mè mugghieri havi raggiùni!


Modestamenti! A via ‘i praticari ‘u mè Stutiu puru idda divintòi ‘na menza Nutara!
Dunqui, pi’‘sti ddu’ spini e ddu muntarozzu ‘i terra, iò pinzirìa ‘i pàttìri ‘i deci soddi! Chi nni pinzati Cumpari Turi?
NICOLA: Iò sugnu prontu a dari subutu unnici soddi e puru ‘na cufinedda ‘i mennuli pi’ mmè Cummari Vera; Cusì Vi facìti ‘u turruni cummaredda!
BASTIANU: Eccu! ‘U sapìa! 
Figurativi si putìa mancàri ‘u Ruffianamentu ‘i facciata! 
TURI: Basta! Smittitila! Vaddàti chi havi a ssèntiri a bonanima‘i mè Patri; Robba mi si ‘ntruscia ‘i butedda ‘o campusantu!
Non bastaru ‘i tanti sacrifici chi appi a fari ntall’Africa Nira Amatoriali pi’ ccattàri ‘stu tirrenu; ora ‘u vulirìu puru ‘ffèniri facennu ‘sti proposti ‘supra ‘u prezzu da motti ‘i fami!
Giuvinotti? Turi Limosina non havi bisognu ‘i svinniri nenti e tantumenu ‘u so tirrenu!
Pi’ cciò siccomu iò non vogghiu chi, nto sonnu, mmè patri mi spaccassi a testa a bastunati; o cuminciati a fari proposti prizziarji comu si devi o è megghiu chi lassàti ‘sta casa senza ‘ffènniri a ddu galantomu ‘i mè patri! 
BASTIANU: Veramenti, caru Cumpari, iò Vi pozzu giurari chi non mi pimmittiria mai ‘i puttàri uffisa a vostru patri!
NICOLA: Figurativi Iò!
TURI: Menu mali!
Allura! Propriu, pi’ rispettu a buonanima; Iò sintenziu c’u prezzu ‘i pattenza ‘i ‘sta vinnita è di: cinquanta soddi!
Dìcusi cinquanta soddi; e nò cinquanta mennuli!
E naturalmenti, ‘i ‘stu prezzu minimu‘i pattenza, s’avi a ‘nchianari e ‘nchianari ancòra; o vulìti chi pi’ ddavèru mè patri mi pigghi a bastunati nto sonnu? 


NICOLA: Pi’ rispettu a Vui e a vostru patri chi ssi mmacàri n‘o canuscìa avìa a gghiessiri nu rann’omu…
TURI: Nu rann’omu? Nu rannissimu omu!
Vi scuddastu ill’africa; chi era pi’ ggiunta “ Nira ”?
NICOLA: Appuntu, pi’ rispettu a Vui ddui; Offru sittantacincu soddi e ddù’ cufineddi ‘i mennuli!
TURI: Smittìtila chi mennuli caru Cumpari prima, pinzàmu e’ soddi; dopu vitemu p’i mennuli!
BASTIANU: “Rilanciu” cu’ Centu soddi e ‘na dammiggianazza china china ‘i vinu iancu!
NICOLA: Ducentu;unu supra all’autru e ccuntàti a unu a unu!
BASTIANU: Triccentu; e ‘nchiutemùla ccà!
NICOLA: Ti piacirìa veru Nutaru?
“Rirrilanciu” cu’ quattrucentu soddi e quattru cufineddi ‘i mennuli!
BASTIANU: Ah e cusì?; Ora mi facìsti ‘ncazzari veramenti!
“ DON ” Turi mi bbi fazzu a vvìtiri quantu vali un Nutaru e qual’è ‘a sò putenza; vi fazzu n’offerta chi Vui non putìti rifiutari mai; Vi offru: 
· Millisoddi chiù unu ‘i spariggiu;
(contru ‘o malocchiu; cu’ si vaddòi si sabbòi)
· ‘Na bùtti ‘i vinu russu da’ qualità “Fozzacheddur”;
e,a fini, pi ccùnniri ‘stu cuntrattu…. eeh vulìa diri l’opira, puru:
· ‘na giarrazza china china d’ogghiu genuinu d’alìvi di mè luvàri nustrali!
VERA: Tènimi Turi! Tènimi; chi mi sentu sveniri! 
‘I iammi! ‘I iammi! Non mi sentu chiù ‘i iammi!
TURI: Muta scimunitazza; ‘u bellu havi ancòra a vvèniri!
Chi Tti pari ch’i finìu ccà ‘sta vìnnita? E nnò! Ancora c’é ‘u sicunnu “ iattu ” da vìtiri e ssèntiri!



NICOLA: Avìvi raggiuni a mugghieri; 
fù propriu babbalacchiùni!
ASSUNTA: Jietta sangu ora; jiettulu!
A prossima vota, quannu rinascemu,mi scuti!
NICOLA: Sempri a mugghieri si rinasciemu e si cc’è ‘na sicunna vota e ‘nn’autra occasioni com’à chìsta!
(rivolto verso il Notaio) Vincistu Nutaru!
I frunti‘a ‘sta vostra pruposizioni esagirata,iò m’arrènniri pi’ fozza; picchì ‘stu cristianu chi stà ‘i frunti a Vui,putìa arruvari a un massimu ‘i mmilli soddi e pi’ cciò, grazij a ddu soddu ‘i chiù chi facìstu; mi futtìstu l’affari!
ASSUNTA: Tuttu chistu, almenu mi Ti vali d’inzignamentu; cusì ‘a prossima vota Ti stai mutu!
TURI: Senti senti!
Ma allura occa cosa‘i sutta a fini cc’èra!
Nutaru, non mi dicìstu chi non sapìu nenti prima?
Benissimu!Chistu voli diri chi pi’‘sta sgarbata e st’affrontu ricivutu e datu chi passastu ‘n’autra vota a gghiamarimi “DON TURI ” Iò ‘i trattatìvi n’e ‘nchiùtu anzi,’st’avòta comu uttimu prezzu ultimativu pi’ vvinniri ‘u mè tirrenu, Vogghiu cuntati e smazzittati davanti ‘i mia: ddumìla soddi, inzèmi a ddu butti chini i ddu famosu vinu russu ‘i qualità “ Fozza cheleddur ”… 
VERA: Si Turiceddu! Provulu ‘u maritu! Non si sapi mai chi funziona;‘e miraculi s’avi a crìtiri sempri!
TURI: A propositu, vogghiu puru l’ogghiu ‘i casa genuinu cusì cu’ mmè mugghieri ni facèmu puru ‘n’anzalatedda!
MARIA: Matri Santissima Bastianu; N’o fari! 
Pi’carità di Diu lassa peddiri; penza e’ to’ figghi si non voi pinzari a ttò’ mugghieri; Ddumìla soddi sunnu un capitali; e ppòi ‘u vinu, l’ogghiu; chi nni voi vitiri all’ìlimosina?


BASTIANU: Tu statti muta e parra quannu ‘a iaddìna fà ll’acqua!
‘Mpàri Nicola, pimmittìti mi vi dicu ‘na paruledda ‘i cantu?
TURI: Senti senti Vera; ‘u Sintìsti ‘stu coppu ‘i ‘mpàri?
Voi vìtiri chi ‘sta mè pruposta fici nesciri inzemi e’ ‘mbrogghi, ‘i lupi da tana?
NICOLA: Chi cc’è Nutaru? Non è chi fossi chi fossi ddumìla soddi sariunu assai puru pi’ Vui?
BASTIANU: Appuntu Nicola, appuntu! Colpitu e ‘nfunnatu inzèmi a ‘na bedda curazzata!
Ma chi è, ci vulèmu dari a soddisfazioni a ‘stu mortu ‘i fami ‘i Limosina ‘i non ccattàri ‘u tirrenu?
Cummpari Nicola? Vi scuddastu ill’Oru? Di dda bedda pipitàzza purusangu chi truvastu ‘a nta ddu postu?
Vi scuddastu du’ sustanziusu filùni orifiru da spruppari chi sicuramenti ci sta spittannu e chi bastirà ‘llungari ‘i mani mi si pigghia scavannu chi peti?
NICOLA: Nò, non mi scuddài; ma ‘u mè scantu è mmi nta stu filùni ‘i pan…orifiru non mi s’avirrìa ‘nziccari, in mancanza ‘i megghiu,‘na sula ffidduzza ‘i muttatella ciaurusa!
Inzomma Nutaru a chi giocu stati giucannu? Non sulu chi mmi futtìstu l’affari dopu chi iò, com’un cretìnu mi cunfitài cu Vui! Chi mmi vulirìu scippari puru ‘a peddi ora?
Si pò’ ssapìri chi ccaddu vulìti ancòra ‘i mìa? 
Chi vulìti mi bbi fazzu puru nu massaggiu nta schina? 
O mi Vi sciucu ‘a sutura nta lingua p’u sfozzu chi facistu nto rilanciamentu?
Signuri Iddiu quantu f’u propriu babbalacchiuni!
Comu mi fici fùttiri ill’amici chi mm’avìunu cunsigghiatu ‘i parrari c’u Nutaru “ Caru Nicola, com’è Parrìni quannu cunfessunu nto cunfissiunali, i Nutara si fannu sulu l’affari sòi e mai cuntunu in giru chiddi ill’Autri ”!


Cettu, propriu chiddu chi mmi capitòi a mmìa; propriu l’affari sòi si fici ddu disgraziatu Nutaru chi mmi capitòi a mmìa!
BASTIANU: Chi vulistu diri cu’ ‘sti paroli?
Stati attentu a non sbagghiari a parrari, picchì, forsi, ddu Disgraziatu Nutaru e ccà prisenti, o mi sbagghiu?
NICOLA: Non Vi sbagghiati pi’ nnènti! Vogghiu diri chi Vui avirrìu a gghìessiri Nutaru comu a ddi Parrìni; ma mentri ì Parrìni sunnu cristiani i chesa e timurati ‘i Diu Vui siti Cristanu ‘i casa è ubbidusu ‘i soddi e cchista fù ‘a differenza sustanziali chi mm’à fici pigghiari nte spaddi!
Supra ‘i Vui mai pruvebbiu fù chiù giustu:“ Futti futti chi Diu piddùna a tutti ”!
BASTIANU: Basta Nicola! 
Facèmu finta chi tti fici sfucàri!
Ma ora, statti mutu e dammi subutu “ milli soddi in cuntanti! NICOLA: E ssunanti e cantanti nò!
Ma chi è; ci sìti? O mi facìti scemu!
Chi divintastu pacciu tuttu nta ‘na vota?
Picchì di grazia iò v’avirrìa dari i mè soddi e ffari ‘sta fissaria chiù rossa da mè vita! Rispunniti!
BASTIANU: Vi rispunnu subutu picchì Cumpareddu ‘i vintùra;
pi’ divintari cu’ mmìa patrùni da’ Sciara o’ <<Cinquanta pi’ centu>>! Né quarantanovi ‘i menu né cinquantunu in chiù!
I stissi; sia nte patti; chi nta sotti!
NICOLA: Sugnu veramenti “ sbalurdatu ” ‘i ‘sta proposta!
Ma cumpari Nutareddu è vviritèra; è ssìncifira? O puru…
BASTIANU: Tantu sincifira e verifira chi si Vui dicìti SÌ Iò ‘u cuntrattu V‘u scrivu, supra a ddu taulu e sempri davanti a Vui pi’ controllari!
NICOLA: ‘U sapìti chi vvi dicu? Chi mmi cunvincistu!
Cca ‘a manu, affari fattu e cunnutu cu’ si nni penti!


ASSUNTA: E finammenti facìsti ‘na cosa ritta nta to’ vita!
E bravu ‘o mè masculu!
MARIA: E nu bravu puru a mmè maritu p’a soluzioni ‘quilibrata chi truvòi, nò! 
VERA: Turi; ci capìsti nenti cu’ ‘sta strinciùta ‘i mani e ‘sti cuppuna ‘i bravu? Chi vvònnu diri sicunnu Tia!
TURI: Potta pacenza a mugghieri, pacenza!
Iò penzu c’a codda finammenti si giuntòi e chi da dumani in pòi putemu finammenti manciari canni tutt’‘i ionna; a facciazza ‘i ‘sti citruluni!
E Ora; pipa, muta, e scuta chi ricchi!
Allura! A Putèmu sapìri puru Nui occa cosa? O di ‘sta 
“ fuitìna ntra Cumpari ” non s’avi a ssapìri nenti!
BASTIANU: Caru Cumpari Turi!
ASSUNTA: Carissimu Cumpareddu ‘i mè maritu!…
VERA: Robba ‘i girari a testa!
Ridiventasti ‘n’autra vota Cumpari, c’a sula diffirenza chi ‘sta vota pirò custi chiossài picchì si chiù caru, anzi nò carissimu!
BASTIANU: Eccillintissimu Cumpari Turi…
VERA: Caricàmu chi tituli!
BASTIANU: Iò e Nicola aviriumu pinzatu, sempri si Vui siti daccoddu e non avìti nenti in cuntrariu, ‘i fari a mmità cu’ vostru tirrenu; chi nnì pinzati?
TURI: Pi’ mmìa si ‘i soddi non sunnu spattuti e cci sunnu tutti; O mi dugna unu o mi dugna l’autru non fà diffirenza!
L’importanti sunnu i ddumìla soddi chi hannu a ‘ntràsiri nta mè sacchetta unu a unu è, in fila indiana!
NICOLA: Ma allura putèmu prucetiri a ‘nchiutiri ‘sta vinnita?



TURI: Sicuramenti Sì; veru a muggghieri?
VERA: Quannu parra l’omu, a fimmina fà un passu arrèti e bbascia ‘a testa!
TURI: Benissimu allura!
Fozza; vistu chi ssemu tutti daccoddu e nessunu è cuntrariu strincemuni ‘i mani cusì dugnu vuci all’aggiudicazioni!
(mettendo insieme le mani una sopra l’altra)
Dunqui: e ddumìla e unu; e ddumìla e dùi; e ddumìla e ttrì…
comu dicunu i Francisi: ‘u rriènu non vva chiù “AGGIUDICATU” cu’ vvìnu, ogghiu, e ll’eccetira eccetira pi’ fari a nnocca supra ‘u cappeddu!
BASTIANU: Cumpari Turi; livàmu st’eccetira eccetira!
Soddi, vinu, ogghiu, e chiù nnènti!
TURI: Matri! E iò chi dissi! Non dissi chistu?
Dunqui, Bastianu calascibetta Nutaru e Nicola Patedda sbricafaccenni e autri cosi chi non vogghiu mancu sapìri, dopu ‘st’aggiudicata francisina vi nominu <<ssittàtiestanti>> i novi patruni da’ “ Sciara ” du’ mè ex tirrenu; pi’ cciò: Auguri, sudatùni e ZZappati masculi!
BASTIANU: E ora chi cci fù puru a binidizioni ufficializzanti, fozza figghiuleddi,‘i cussa; tutti a fimmari ‘u cuntrattu! 
MARIA: Bastianeddu; cca cc’è ‘a catta, ‘a pinna e puru un calamaru!
ASSUNTA: Si inzèmi a un “ Tòtunu ” e a un “ Pruppu ”!
Com’a facìti longa ‘mmari Maria; picchì non dicìti chi cc’è tuttu cusì ni sbricamu a fimmari!
BASTIANU: Grazji Mariuzza!
D’altrondi è già quasi appostu basta ‘ggiungiri ‘u nomi e ‘u cugnòmi puru ‘i mè Cumpari Nicola, l’autru cinquanta pi’ centu e ‘u giocu e fattu; vulìa diri ‘u cuntrattu e prontu! 




FACENDO FINTA DI SCRIVERE SU UN FOGLIO
Dunqui: Nicola Padedda,
natu a Missìna… eeeh nto ionnu, eeeh nto misi, eeh puru ntall’annu e….uh uh uuuuh!… Beni, tuttu appostu!…Putemu fimmari!

TURI: ‘N’avòta, prima ‘i fimmari,non si lliggìa ‘u cuntrattu all’intirissati? Chi ccatìu in disusu st’usanza?
E ppòi,parràmu ‘i soddi; unni sunnu i mè soddi?
BASTIANU: Miiiiinchiuna comu siti fiscali Cumpari Turi!
E chi e? Non vi fitati forsi ‘i Nui? 
di Vostri ritruvati Cumpari?
TURI: Appuntu, è ‘u ritruvati chi mmi prioccupa; 
Iò non mi fitu chiù mancu di mè butedda; figurativi ‘i Vui chi ssiti puru ritruvati!
BASTIANU: Ma smittitila! Ma chi ddicìti! ma chi sunnu ‘sti paroli;non vi fitàti e non vi fitàti;
vaddati a mmìa comu fimmu senza leggiri, pigghiati esempiu; eccu ccà fattu! 
E ora a Vui ‘mpàri Nicola, Pregu; pigghiati ‘sta pinna nte mani e fimmati puru Vui; damuccillu st’esempiu a ‘stu Cristianu! Dimustràmuci di comu semu limpitùsi comu l’acqua!
TURI: Sì! Comu a cchidda du’puzzu niru nta stadda unni tegnu ‘u sceccu!
NICOLA: Prontu! Iò Sugnu propriu prontu! 
Pirò, PRIMA, scusatimi si mmi pigghiu ‘na picca ‘i tempu in chiù ntò ffimmari; ma malanova mi haiu, haiu l’occhi chi non mm’accumpagnunu chiù comu ‘na vota!
Dunqui cuminciamu, spittati chi mmi cuncentru;
eccu, ‘u sapìa, ‘u vitìstu; niscìa fora da’ rrìca! 
‘A vitìsti chi cruci stotta e bbascia misi 
Malanova mi hannu ‘sti mè occhi disgraziati!



BASTIANU: Non cci fa nnenti ‘mpari Nicola, sulu ‘n’anticchia fora da rrìca niscistu! 
A fini di cunti, chiddu chi ccunta; è ‘u risuttatu!
NICOLA: Minchiuna; vulìti diri c’a fini ‘i ‘sta sutata, cc’ià fici finammenti!
È propriu veru ddu dittu chi dici: 
chi cu’ ll’havi dura a fini cc’ià vinci! 
BASTIANU: Eccu Cumpari Turi; ora tocca a Vui d’avìri ‘st’unùri ‘i fimmari!
TURI: E vva beni và; fozza! Dàtimi ccà!
Dàtimi ‘sta pinna puru a mmìa;
basta chi nni sbricàmu, e non nni parràmu chiù! 
Unn’à fimmari Nutaru?
BASTIANU: Ccà, Cumpari Turi, ccà;
propriu unni mentu ‘stu ìtitu!
TURI: Unni? Supra a ‘sta linia?
BASTIANU: E cu’ Vvui, sunnu ddui! Capìa tutt’i cosi! 
Ma non vitìti chi puru Vui siti obbu e chi sulu l’ucchiali vi ponnu sabbari?
TURI: Ma chi siti cretinu?
Comu fazzu a vvìtiri; si non vvìtu!
Buttana‘a miseria mi pari cent’anni ‘i ‘nchiutiri ‘sta vìnnita cu’ ‘sta speci ‘i cristiani ‘ngnuranti!
BASTIANU: E ‘a ’nchiutèmu cumpari non vi preoccupati; a ’nchiutèmu; basta mi non v’incazzati pirò!
Ccà, fimmàti ccà; mintitici puru Vui ‘na bedda cruci supra o’ cuntrattu!
TURI: Cruci?…
Ma quali cruci e cruci? Non vogghiu chi dumani occatùnu putirìa pinzari chi Turi Limosina non sapìa mancu mentiri ‘a so’ fimma!


NO! Nenti Cruci; megghiu ‘na icsa!
Si! megghiu ‘na bedda icsa, cusì fazzu ‘a ficura du’ Prufissuruni!
NICOLA: Dai Cumpareddu, smittitila ‘i schizzari!
Fozza,sbricamuni chi ssi fici taddu e nnamu annari ognunu pi’ nostri casi, pi’ cciò fimmati comu vulìti; basta chi fimmàti!
TURI: Un minutu chiù, un minutu menu, e chi è?
Quasi quasi, cu’ ttutta ‘sta primùra, Vui mi stati facennu scantari!
VERA: Nutaru? Havi raggiùni mè maritu! 
Chi e ttutta ‘sta primura? Datici tuttu ‘u tempu chi vvoli!
Chi ssiti supra ‘o mari timpustusu chi stati nnatannu? O puru sta mmurennu occa vostru parenti e n’o sapèmu?
Non vitìti chi ‘stu cristianu havi ‘u cori “Strazzatu” datu chi si stà vinnennu ‘u tirrenu chi avìa ccattàtu a bonamma ‘i so’ patri?
TURI: Propriu cusì a mugghieri, Brava! Strazzatu…
Propriu tuttu strazzatu e sbrandillatu ll’haiu ‘stu cori! 
MARIA: Benissimu! Allura voli diri c’arrivòi ‘u mumentu ‘i gghiamari ‘u prufissùri du’ cori : ‘U Caddiologgicu; cusì, prima ‘i fimmari, ci nni facèmu mèntiri unu novu !
Anzi, ‘u sapìti puru chi Vi dicu, vistu chi nni truvamu nto ballu, gghiamamu puru a chiddu ill’òcchi: ‘o Coculista; 
cusì si leva puru ‘a “Scataratta ” chi havi davanti e paddi ucchialari e cci veni megghiu a mèntiri supra a rrìca a icsa quannu fimma! 
VERA: Ora stati parrannu troppu pi’ mè gusti! 
Vui putìti pigghiari in giru a vostru maritu Nutaru no’ a mmè maritu; Picchì, Si propriu, propriu ‘u vulìti sapìri, ‘u mèi vadda casu chi è ssanìzzu nta <<ogni patti>> eeeh quasi; 
e, anzi, mi auguru mi c’iammattunu ‘a vostru maritu ddi brùtti malatìi chi cci dicistu ‘o mèi!




BASTIANU: (Dopo ampio gesto sulle parti basse) 
‘U sapìa c’arrivava ‘u mumentu ‘i tuccari “ Ferru ”! 
MARIA: Vipira ‘mmuzzucunara! Sangu; Sangu a jittari!
‘U figutu t’avi a scuppiari; p’a bili;
BASTIANU: Ma vaddàti a chiddu chi mi tocca ancòra sèntiri!
Basta! Ora Basta! Sangazzu di Giuda!
Cumpari Turi, a vulìti mèntiri ‘sta vostra bedda, priziusa, frisca e ancòra fumanti ICSA; o Nò!
TURI: Havi un’ura chi iò, vogghiu fimmari!
Vogghiu vìtiri quannu a smittìti ‘i parrari!
BASTIANU: Chi facci ‘i sola!
TURI: Iò Prontu sugnu! Prontu all’appellu fimmaiòlu! 
Eccu, cca! (Guardando la penna e girandosela nelle mani)vidìti chi sacciu puru ‘i quali patti s’avi a mmèntiri ‘a pinna pi’ scriviri?
E ora, comu ‘nu spadaccinu, (facendo finta di firmare)eccu ‘a mè stuccata ‘nchiustrata; 
cca cc’è ‘u mè scarabbocch…eeh eeh ‘u mè siggillu autograficu all’iggizziana ; (Scandendo le sillabe) Tu..ri.. Li..mo.. si..na; Vuàlà; vincìa‘u duellu!
BASTIANU:Ma veramenti, ccà iò vitu non vitu scrittu ‘u vostru nomi; vitu disignata sulu ‘na ICSA!
TURI: V’u dissi chi siti ‘gnuranti; chista è ‘na ICSA ma si llèggi Turi Limosina; cu’ vulìti sapìri megghiu ‘i mìa c’a misi? Si v’u dicu iò chi sugnu ‘u patruni ‘i ‘stà fimma, basta ‘a parola e cci putìti critiri; E ora‘spittati chi cci dugnu ‘na ciusciata supra o ‘nchiostru e (soffiando) Fiiiiiuuuuu; eccu fattu ora e tuttu appostu; Siti cuntentu Ora caru Nutaru?
NICOLA: Nutaru? E veramenti tuttu a postu? 
E veramenti vàlita ‘sta fimma?
BASTIANU: Validissima! Tuttu a postissimu e regolarissimu!
NICOLA: Allura chistu chi vvoli diri, chi ssemu
“ ufficiualimenti ” i novi patrùni da SCIARA?
BASTIANU: Si Niculuzzu! Propriu i novi patroni da’ Sciara; cc’ìa ficimu! ‘U tirrenu è ‘u nostru <<SEMU RICCHI>>!!
TURI: Comu? Comu? Ancòra comu?
NICOLA: Vicinu Milanu, rispunnunu i scattri!
Si; Don, Don, Don, e ancòra… DON TURI; quali Cumpari!
Avìa nisciutu pacciu ‘i ‘mparintarimi c’un mortu ‘i fami comu a vui; Sintìstu propriu bònu ‘sta vota; Nui; Iò e Iddu; Bastianu e Nicola; ‘sti ddu’ cristiani; Semu ricchi!
Ricchi scassàti, scuncassàti e sbafaràti!
NICOLA, ASSUNTA, MARIA, E BASTIANU, SI PRENDONO PER MANO E SI METTONO A BALLARE E CANTARE IN CERCHIO SUL PALCO:
TATTATÀ…. TATTATÀ… 
TATTATATTA….TARATATTÀ.. 
TATTA…TATTA… TATTA…TATTA… TATTATATTA… TARATATTÀ.- 
A minèra cci fricammu o’ Cumpari Turiceddu
e cull’òru di dda intra…ni facemu nu casteddu!!
Alla faccia ‘i stu cristianu c’assumigghia a nu critìnu
Cu’ ‘sta fimma nta ‘sta catta cci futtèmmu l’Oru finu! 
TATTATÀ…. TATTATÀ… 
TATTATATTA….TARATATTÀ..
TATTA…TATTA… TATTA…TATTA… TATTATATTA…
TARATATTÀ.-

TURI: Comu? Comu? Ancòra Comu?
NICOLA: Rivicìnu; è ancòra rivicìnu Milanu!
Si! Semu ricchi!
Nto vostru tirrenu, l’autru ionnu truvài ‘na pipìta d’oru purissima chi pisava ducentu grammi!
Chistu voli diri chi dda sutta ci nnì sarà almenu:‘na muntagna; e chi bastirà scavari ch’i peti pi’tirallu fora!


TURI: Vera Sintìsti? 
‘U vitìsti comu finalmenti i “ lupi ” nisceru da tana?
‘A stai sintennu ‘a virità chi inzèmi a Chisti niscìu a galla? 
Dunqui,razza di scattri cantirini; ritunnamu a nnùi!
Caru Cumpari Niculinu, Vui c’avìti tutta ‘sta valìa ‘i scavari chi pèti; Picchì non vvi scavati ‘i conna chi ttinìti invèci!
Ma chi pinzavu Vui “Scinziati” chi cu’ mmìa avìu truvatu nu sceccu a’ fera chi ricchi basci e senza ciriveddu?
In Primis,iò Vi dicu chi, macàri si non tuttu,occa cosa ll’avìa capùtu; o pinzati chi “ ddumìla soddi ” mi calàru nta sacchetta grazji ‘o Spiritu santu chi mmi fà crèditu!
In secundìs, e tantu pi’ ristari nta cantata chi facìstu prima; “ COPPU DI SCENA ” <<TATTARATTA’>> sopprèsa: 
Marisciallu! 
Marisciallu di Carabineri Caloggiru Indivisa!
Sintìstu? Sintìstu tutt’i cosi? 
Vi precu ‘i Vèniri avanti!
Facitivi vìtiri a ‘sti “Signòri”…!
Datimi ‘u privileggiu mi vvi prisentu (Guardando Nicola) cuminciannu, du’ LATRU da’ mè Pipìta d’oru, chidda chi iò piddìa nto mè tirrenu “A Sciara” e cchi dinunziài a’ vostra Casemma, e ffinènnu c’u sò degnu Compari Nutaru, Chiddu Lauriatu nta capitali ‘i Palemmu! 
MARESCIALLO: Prontu Signòri Limosina; ccà sugnu!
‘Stari tranquillu chi sintìa tutt’i cosi!
TURI: Vera; sintìsti ‘o Maresciallu!
Signòri Limosina!
Minchiuna si fussi nu paùni mi vinirrìa a valìa ‘i fari a rròta c’a cuda!
VERA: Turi, smettila cu’ ‘sti babbarji e non ti muntàri ‘a testa! 
MARESCIALLO: Dunqui, a beneficiu ‘i tutti ‘i prisenti, ora dugnu ‘na riassumata ‘i ‘sta disgraziata situazioni e du’ faticusu travagghiu indagginifiru chi fici!
Signori Limosina, dopu ‘a vostra pricìsa e smiticulùsa 
dinunziatìna di’ fatti a’ mè Casemma; le “scrupuliose” riciccatine da mè medesimu conduciùte ‘nchianànnu, scinnènnu e ssutànnu, ssittàtu nte Bar o nte cicculi unni giocunu ‘o scupuni scintificu du’ paisi, puttròppu, non avìunu datu i frutti “ aspirati ”!
Finu a quannu i mè ricchi e pi’ cciò iò medesimu, mmucciàtu nta ‘sta casa, non sintìa chiddu chi sintìa riniscennu cusì finammènti a risobbiri st’untrubbuliatu casu!
VERA: Bravu Marisciallu! Bravu! Siti ‘u megghiu!
I latri ‘i sintìti a nasu!
TURI: Veramenti st’avòta ‘i sintìu chi ricchi ‘sta speci ‘i cani sicùggiu! Voli diri c’u cani ‘u fà ‘a prossima vota! 
MARESCIALLO: Basta, non “disvachiamu” chi ora iò a cuntinuari a fari ‘u mè travagghiu…
TURI: ‘O Bar? 
MARESCIALLO: Nò, nta ‘sta casa!
Dunqui tutti muti c’u mumentu è di chiddi solenni:
<< in nnòmi dilla liggi du’ popolu Talianu dill’Italia Cuntinintali >> dichiaru in arrestu,’u sbricafaccenni Nicola Patedda pi’ ffùrtu di “ Pipitùni d’Oru ” e‘u Nutaru Bastianu Calascibbetta pi’ ‘mbrugghiatina in cuntrattu scritturali
risibbannumi d’arristari puru ‘i rispittìvi mugghieri Assunta Pignata e Maria Dilicata picchì, prima vogghiu sprufunnari megghiu ‘o funnu nta ‘sta storia!
ASSUNTA: ( Urlando) Maaaatri! 
Chi ssali ‘i Mariaaaa!
Don Tuuuuuri in ginocchiu mi meeeentù!
Comu ‘o Signuruzzu Vi precù; Piddunaaaatici!…
Mè maritu a fini a fini i soddi vvi desi e ppùru ‘a pipìta d’oru Vi ritonna; Veru Nicola?
NICOLA: (Urlando pure Lui)
Cumpariiii, non ci facìti annari nte caaacciri; facitilu pi’ carità di vostri mooootti! 
‘I vostru Patri, chi nni stà vaddannu!
TURI: Quannu pinzavàti chi mmi stavàti fricannu tannu, non vitìa mè patri, veru? Tannu era obbu!
MARIA: Dai Cumparùzzu duci e zuccaratu, piddunatici!
VERA: Vadda comu divintasti nu cannòlu ‘i pasticcirià ora Turi!
MARIA: Inzomma, chi vvulìti ‘i Nùi? puru ‘a peddi?
A fini di cunti,puru mè maritu vi desi milli soddi pi’ quattru spini e un pugnu ‘i caddùni!
TURI: Ora c’u sapìti quattru spini e un pugnu ‘i caddùni; ma prima era ‘na minèra china d’oru!
MARIA: Don Turi, parramuni ghiaru, non vi sembra chi mmè maritu già scippòi abbastanza bastunati da sòtta?
Chi cci vulìti vìtiri fari, puru ‘u cacciri?
BASTIANU: In effetti. Dopu ‘sti bastonati, haiu tutt’i l’ossa rutti comu si mmi passòi ‘i supra nu cavaddu!
Puru iò Vi dumannu di essiri pjitusu Cumpareddu Turi!
Facìtilu e Vi fazzu ‘u sebbu tutt’a vita!
basta mi nnì piddunati e cci mintìti ‘na petra supra a ‘sta disgraziata vicenna!
VERA: Turi; ‘u sai chi tti dicu? 
Facèmulu pi’ ddavèru pi’ ll’anima di nostri motti e piddunamuli!
A fini ‘sta razza ‘i Lazzaruni ‘u scantu s’u pigghiaru bonu e penzu chi s’a fìciru puru ‘ncoddu!
E d’altrondi oramai: avèmu i soddi nta sacchetta; 
ricupirammu a Pipitedda d’Oru da’ bonamma ‘i tò patri; 
Chi vulèmu ancòra ‘i chiù; penzu chi chistu ni pozza bastari! 
‘A peddi s’a ponnu tèniri; cc’ià lassàmu!
TURI: Vera, pi mmìa non cc’è pobblema!
Pi mmìa ‘sta cosa è fattìbbili ma ‘a liggi chi dici?
Marisciallu Indivisa; chi dici a liggi in propositu!
MARESCIALLO: A No! Cittadinu ‘talianu Turi Limosina!
nta Casemma haiu ‘na bedda dinùnzia fimmata propriu 
da manu du’ vostru brazzu e du Vostru pugnu e pi’ ccìò propriu ‘i Vui; No’ schizzamu pi’ cciò! 
‘A liggi, chi e llìggi; dici chi iò a procètiri!
VERA: Caru Maresciallu (accarezzandogli il braccio) 
Dai e ddài! Siti Omu!
MARISCIALLU: Picchì chi ssùgnu?…
Oh, donna Vera; attenzioni all’oltraggiu a divìsa! 
Viditi chi subbutu i manetti fazzu scattari!
VERA: Scusati; Ma chi capìstu? 
Siti chiù Umanu vosi diri iò; chiù comprinzevuli, inzòmma mintìtivi ‘na manu supra a cuscenza e supra ‘o cori e, ppi’ n’avòta…
MARESCIALLO: Divintati orbu di tutt’i ddu’ occhi! 
Veru chi vulìtì diri chistu?
VERA: Ma chi bbi scappa ‘i ‘sta buccazza; nò orbu,sulamenti ‘na picca “‘ddrummintatu” nta st’occhi beddi!
Tantu, non murìu nessunu, e i robbi loddi sunnu tutti ccà e ssi ponnu lavari in famigghia!
MARESCIALLO: Minchiùna! 
Ma ‘u vulìti capìri c’a liggi e llìggi!
Vui mi vulìti cunfunniri cu’ tutti ‘sti paroli, mi vulìti ‘mbriacari ‘u ciriveddu, cusì Iò cascu comu ‘na pira e accundiscendu!
VERA: Vui,comu ‘na pira? non mi pimmettirìa mai ‘i pinzàri chistu! Siti cusì beddu; c’un tritolu viddi e appena cugghiutu non vi po’ fari nenti! 
MARESCIALLO: ‘N’autra vota complimenti? ‘U capìa Và;
‘u sapìti chi vi dicu; datu chi a Vui ‘sta situazioni vi sta beni e vi ritinìti cuntenti di comu annaru l’affari vostri, voli diri, chi si Vui ritirati a dinùnzia a’ Casemma, Iò, pi’ 


‘na vota e ribbadisciu pi’ ‘na sula vota; fazzu finta chi non visti e non sintìa nenti e cci dugnu n’archiviata ‘o casu c’avìa gghiamatu ‘i Turi Limosina e i quattrucentu latrùni! 
TURI: Finammenti,‘u traquaddu; e ci vulìa tantu!
Oh ranni Marisciallu Indivisa prutitturi da mè spisa;
Tuttu e beni chiddu chi finisci beni!
Naturalmenti,cari Cumparuzzi, finisci tuttu beni,e Vui c’u beneplacitu du’ Marisciallu Vi nnì putìti annari ‘a casa, sulamenti dopu chi avìti lassatu nta ‘sta stanza:
soddi: ddumìla;
pipìta d’oru:….grammi dducentu;
mennuli:…. sacchi quattru;
Vinu: doppia butti di vinu russu ‘i qualità “ CHIDDA ”….
E Ogghiu: ‘na giarrazza china china finu a bucca o tracollu!
MARESCIALLO: ‘U mè compitu finìu cca; pi’ ‘sti dittagli vv’a vidìti Vui!
Signori Turi Limosina e Signòra Vera Canazza; i me salùti!
A prossima vota speru mi nnì vitemu a gghianca a ccattàri ddu’ costi ‘i maiali e ‘na para ‘i metri ‘i sasìzza!…
Bonanòtti a tutti; macàri e’ “ sautafossa ”!
ASSUNTA: Marisciallu? Già Vi scuddastu c’avìti l’occhi ‘nchiusi e ‘ddrummintati?
VERA: Bonu! Bonu! Un cuppiceddu ‘i scuddatina po’ capitari puru e’ megghiu testi! Figurativi a nu Marisciallu!
BASTIANU: A propositu Marisciallu spittati un mumentu; puru nui vinèmu cu’ Vui non si sa mmai, non vuliriumu fari brutti ‘ncontri; a ‘stura, pi’ strati, ci putirìa essiri genti ‘i malaffari e malintinziunata e nnùi cristiani onesti e pi’ beni semu!
Arrividecci allura Cumpari Turi e ancora grazi p’u vostru cori caritatevuli!
TURI: Pregu; e ora annativvinni tutti c’a me binidizioni:



(alzando le mani come a benedire) “ Patri, Figghiu e Spiritu Santu; livatiVi a mmenzu ‘i pèti e puru ‘i cantu ”; 
VERA: Oh!Finammenti s’innannaru!
Caru Turi! Chi gghiunnatazza chi passammu; ora sì chi nni mmiritamu ‘na bedda dummùta!
TURI: Hai ragiuni cara mugghieri,’stu riposu n’u mmiritamu e ppòi: dumani e chiù ranni da oggi e ‘a notti rigetta ‘i sintimenti!
Mi raccumannu Vera; sonnu possibilmenti senza runfamenti, Grazji!
VERA: Non cc’è piriculu; ‘a mè testa sarà cusì ‘mpignata a pinzari e soddi e a pipìta d’oru ritrovata; chi si scuddirà puru ‘u modu ‘i runfari!

IL GIORNO DOPO!
SUL PALCO TURI E VERA!

VERA: (stiracchiandosi e sbadigliando)
Caspita Turi; vadda chi ura sunnu? 
Mi sa ch’i soddi n’hi dèsiru a’ testa e nn’hi fìciru ‘i sunnifiru; 
TURI: Minchiuna MENZIONNU si fici? A faccia di putruni!
VERA: Chi dìci ‘u maritu ni pigghiamu ‘na coccia ‘i cafè pi’ gghiapiri megghiu i canciddati ill’occhi? 
O puru ni manciamu nu piatteddu ‘i pasta c’a sassa chi fici avant’èri?
TURI: Veramenti fami ancòra iò no nn’Haiu!
E ppòi m’a fazzu sempri pinzannu a jeri sira a mugghieri; quantu fù bravu Virùzza non è veru? Nu veru scattru e raffinatu “ MacchiaVALLI ”! 
Chiddi; vìnniru pi’ fricari e ristaru fricati; 
Vuliunu divintari ricchi e nni ficiru divintari ricchi!…
Bravu! Bravu chi non ssùgnu autru!



Matri, pi’ quantu f’ù bravu; mi pigghirìa a baciati iò sulu!
VERA: Cettu ch’i stratùni da’ vita sunnu propriu ‘mprividibili e ponnu essiri: Ritti! Stotti! ‘Ncubbati! Longhi! Cutti e, c’u nn’havi ancora ni po’ mmèntiri!
Menu mali chi Nui ‘stavòta pigghiammu ‘u stratùni giustu!
Nui? caru maritu, Dicu bònu?
Nui! Turi Limosina e Vera Canazza!
TURI: Ma cettu chi dici bonu a mugghieri! Anzi Bonissimu!
Puru a to’ prisenza f’ù fondamentali p’a rinisciuta ‘i ‘sta vinnita; non parramu poi da’ ricitazioni e di chiddu chi facìsti,<<eccezziunali>>:
· ci dasti ‘i seggi all’Ospiti? 
· Ti pigghiasti l’òva?…
· Riggittasti ‘u tavulu pi’ scriviri?….
Minchiùna!Voi mèntiri quantu cosi boni facesti!
Senza ‘i Tìa ‘u mè tirrenu sarìa ancora ntra ccapu e testa supra e mè spaddi!
GRIDA FUORI DAL PALCO NON COMPRENSIBILI

Santa Babbara, Vera; chi stà succitennu?
‘I senti ‘sti bùci nta strata?
Dacci ‘na Vaddàta da’ finestra tu chi ssi’ ffimmina e cuttìgghimi chiddu chi succeti
VERA: Matri Turi! Non capìsciu chiddu chi dicunu; mi sembra
Anzi nò; è propriu ‘u giunnalaru chi sta banniannu occa cosa; aspetta chi scutu megghiu…

VOCE FUORI DAL PALCO COMPRENSIBILE
Ediziòni Strauddinaria….

Turi, sta dicennu Ediziòni strauddinaria!
TURI: Grazii a mugghieri! Ora stai sintennu puru iò!

Chi tti pari chi sugnu suddu?
Statti muta e ffàmmi scutari ancòra!…

ANCORA VOCE FUORI DAL PALCO COMPRENSIBILE:
Ediziòni Strauddinaria… Ediziòni Strauddinaria!…
Truvata ‘na minera d’oru a ddù’ passi du’ Paisi ‘i Nizza di Sicilia nta nu tirrenu gghiamatu “ A Sciara ”.
Ultimi nutizii. Tuttu supra i ddu’ Miliaddari Bastianu Calascibbetta, prima Nutaru; e Nicola Patedda, prima sbricafaccenni nullafacenti; oggi ‘i qualifica “ ricchi spunnati ”!
Uttimissimi nutizii frischi frischi! 
Truvata‘na muntagna d’oru…


TURI: Mi sentu mali! Mi manca l’aria;
‘nchiuti;‘nchiuti ‘sta finestra disgraziata; chi mmi Voi vìtiri mottu o divintari pacciu p’a rraggia!
Malanova ni havi ‘a sotti!
Cara Vera! E propriu veru du pruvebbiu chi dici: 
chi “ cc’à fìci mi sill’aspetta ”; ddi Cristiani:
vinniru mi nni frècunu! Ristaru fricàti; Ma, nto stissu tempu, ni fricàru!
VERA: Mmàh! Oramai è inutili cianciri supra ‘o bagnatu; Chiddu chi ff’ù; f’ù!
TURI: E ssì cara mugghieri; a sapìtili ‘i cosi da’ vita!
Nui ni pigghiammu l’ovu a jieri e Iddi Si futteru ‘a iaddina oggi; 
In ogni casu,‘u sai chi tti dicu Viruzza!
Chi dd’òvu chi nni pigghiammu Nui, valìa e vali sempri,
“ ddumìla soddi ” pi’ cciò, ciancennu cu’n’occhiu, putèmu sempri diri chi ssemu du’ poviri ricchi e chi ni putèmu manciari ‘sta minestra inveci mi nni jittamu da finestra!


VERA: Basta c’a minestra ‘u maritu; d’ora in poi: sulu ffèddi ‘i filettu ‘i bòi! 
TURI: Cusì Sia a mugghieri!
Mintemuni ‘u cori in paci e ddàmuci ‘na salutata a dda bedda muntagna d’oru e ... 

A TUTTO IL GENTILE PUBBLICO
QUI PRESENTE CHE, RINGRAZIAMO 
PER IL CALORE DIMOSTRATOCI 
NONCHE’ PER LA SUA PAZIENZA E CORTESIA


L’AUTORE
ORAZIO ABBATE