SANTUZZA... ME MUGGHIERI

di

Francesco Chianese

 

PRIMO ATTO

SCENA 1


(normale stanza di cucina o soggiorno, all'apertura nessun personaggio. Dopo qualche secondo entra Micheli con addosso un pigiama e una vestaglia)

MICHELI: Non ni pozzu chiù, mi ficiru peddiri purru u viziu du sonnu. Avi chi non dommu chiù... 
almenu na simana.
Papà di cà... papà di ddà... papà aiu un problema rossu..., papà aiutimi tu a risolviri u me 
problema che è chiù rossu... Tutti i problemi a mia... Ma chi sugnu prufissuri di matematica 
io?. Propriu così, i me du figghi mi eppuru a pigghiari pi nu prufissuri di matematica, a mia
chi non aiu mancu a licenza media.
(guarda l'orologio) ma c'ura si ficiru... i quattru. Mu magginava, priparamuni a nautra 
nuttata in ghiancu.
Però iddi dommunu... e dommunu tranquilli... mi scaricaru i problemi a mia e si cuccaru, e 
io cà a ghittari sangu e quattru di matina. 
Ai, ai... ci fussi almenu Santuzza, a bonammuzza di me mugghieri, i problemi ni putiumu 
spattiri... accussì dummiumu almenu na notti all'unu. E inveci no, tu mi lassasti Santuzza,
attia u Paradisu e a mia stu purgatoriu... A comu vulissi essiri cu tia tranquillu a passiari 
supra i nuvuli... Santuzza bedda, aunni sì, mi senti? Chiamami Santuzza, pottimi cu tia, 
chiamimi Santuzza, chiamimi, chiamimi...

(da fuori campo si sente la voce di Santuzza)

SANTUZZA (F.C.): Micheli, o Micheli....

MICHELI: Chi ficiru mi chiamaru? No, allusiuni sarà... sugnu così stancu chi mi sentu purru 
chiamari...

SANT (FC): Micheli, o Michiluzzu...

MICHELI: U ventu,... sarà certamenti u venti chi gioca brutti schezzi... o eni du sciaguratu di Micu 
u me cammareri chi si bagna u pani...

SANT (FC): Ma quali cammareri, ma quali ventu... na senti a vuci du cori?... Io Santuzza sugnu, to 
mugghieri.

MICHELI: Sa... Sa...Santuzza sini? E aunni si chi non ti vidu

SANT (FC) : Per ora cuntentiti mi mi senti.

MICHELI: Briagu sugnu, purru si non bippi... Si parru chi motti

SANT (FC): Non sini briagu, sini cretinu...

MICHELI: Idda eni, bedda matri idda eni sulu Santuzza mi dicia cretinu cu stu tonu. E... e.. chi vo 
di mia Santuzza? Comu mai di sti patti?

SANT (FC): Vinni pi tia. Mi chiamasti e io ca sugnu mi ti cuntentu, ora scinnu, ti pigghiu e ti ni 
veni a stari cu mia.

MICHELI: Ma cu io? Cettu chi mi piacissi... ma sti cosi si diciunu pi diri, si diciunu ma non si 
penzunu piddavveru. Santuzza, mi fa piaciri chi vinisti mi mi trovi... Chistu cu tuttu u cori. 
Ma... u sà chi fà?... ti ni tonni di unni vinisti e... poi... ripassi nautra vota... chissacciu 
magara far cent'anni.
Chi ni penzi Santuzza.... Santuzza, o Santuzza... chi fa non rispunni?...
Non rispunni si neppa annari... E chi fazzu ora... mi vaia a cuccu? E cu po pigghiari sonnu 
fra i problemi chi mi dununu i figghi e u... scantu. Autru chi dommiri.... Bh…, ora mi dumu 
a televisioni e non ci penzu chiù... Ma chi sugnu babbu... eppa aviri na allucinnazioni chi 
ricchi ... autru chi Santuzza, magari vinissi Santuzza...

(fa per uscire dalla stanza, quando sente bussare)


SCENA 2


MICHELI: Sbagghiu o tuppuliaru a porta. E cu po essiri a sta ura? Chi fazzu iapru o non iapru? 
Chistu si che è un problema. Ora svigghiu a Micu e ci fazzu iapriri a iddu. (Ribussano) 
No, non è giustu, u lassu dommiri ancora, mi armu di corraggio e... di bastuni e ci apru.
(si avvicina con l'orecchio alla porta e apre lentamente la porta) Cu iè chi tumpulia a 
quest'ora alla mia porta? Rispunniti pregu.

(la porta si apre lentamente ma non entra nessuno)

MICHELI: Nuddu ieni… ma io sintì battiri a porta…. Purru chista sara allucinazioni…

(Mentre Micheli parla- girato verso il pubblico- alle sue spalle entra una donna vestita di bianco con una candela accesa in mano)

SANTUZZA: Io sugnu Michiluzzu, a to Santuzza... vinni pi esaudiri i to inconsci desideri e mi ti 
pottu cu mia...

MICHELI: Matri bedda, u cori mi sautò... No, no, non pò essiri veru io staiu sugnannu...
Sicuramenti sugnu to lettu sdraiatu chi dommu e staiu facennu stu sognu. Ora mi svignu e 
scumparunu tutti i cosi... (chiude gli occhi coprendoseli con le mani) Ora apru l'occhi e na 
vidu chiù ... allura, unu... dui... e ... tri (leva le mani dagli occhi) Bedda Matri ancora cà
ieni...

SANTUZZA: Michiluzzu, ti scanti da to Santuzza?

MICHELI: No, io non mi scantu i nuddu... e poi tu non sini a me Santuzza, tu sini.. si tu sini na 
luccinazioni, propriu così tu sini, anzi vui siti na luccinazioni... io vi vidu ma vui non ci siti, 
io vi sentu ma vui non parrati.

SANTUZZA: Mancu sta candila dumata, c'è allura ? 

MICHELI: Propriu così, signura, io a vidu ma non c'è.

SANTUZZA: E allura si a vidi e non c'è, tocca a fiamma e vidi si a senti.

MICHELI: Signura allucinazioni, io a toccu, vi dimostru chi non brucia e così vui vi nannati. 
(si avvicina lentamente) ora a toccu ( La tocca) Mizzica comu brucia... sta luccinazioni non 
sulu parra ma purru brucia.

SANTUZZA: Michiluzzu, ti rindisti cuntu chi non sugnu ne un sognu e mancu na luccinazioni? To 
mugghieri sugnu, Santuzza sugnu... e vinni pi tia picchì mi chiamasti.

MICHELI: Ma picchì t'avista a disturbari subitu... sì, è veru ti chiamai, ma non ti dissi chi avia 
primura... e poi comu fazzu mi vegnu cu tia?

SANTUZZA: Semplici, chiudi l'occhi, ti lassi annari e o restu ci penzu io.

MICHELI: A stuta sta cannila Santuzza, assettiti e scutimi. Ti parri giustu chi io mi ni vaiu così, e 
lassu suli ddi branati di me figghi, chi poi sunnu purru figghi tò. Propriu ora chi hannu chiù
bisognu i mia. Ma tu non ha idea in che situazioni mi trovu. Iachinu, u figghiu masculu... 
chi poi è u chiù picciriddu, si fissò di essiri malasuttatu o puntu chi non ci ni va beni una. E' 
convinto chi tuttu u munnu l'avi cu iddu e io non sacciù chiù chiddu ch'è fari p'aiutarlu.

SANTUZZA: E a fimmina, chi problemi avi?

MICHELI: Peggiu di andar di notti. Saruzza, a figghia chi tu tinivi sempri sutta a to sottana e ci 
dicivi: chisto no fari, stautru mancu, cu chistu non cià parrari eccetera eccetira,... Mancu 
dopo un misi da to morti e precisamente sett'anni e mezzu fa,... chistu u fici, stautru puri e
cun chistu non sulu ci parrò ma ci fici puru autru o puntu chi dopo na picca e tempu ristò
incinta. Dopo parturiu na bedda fimminedda e subito dopu restò senza u masculu, picchì u 
so sa svinghiò di gran cursa. Ora a quarant'anni sunati è sula e cu na figghia.

SANTUZZA: Menumali chi ci facisti tu, allura, da patri a sta criatura. Ma ora po bastari, Fimmina 
ranni è Saruzza oramai e po badari a se stessa.

MICHELI: Ou ma da supra, to cielo chi faciti, ne vaddati sti cosi? Allura nenti a caputu tu di to 
figghia? Idda crisciu sulu dill'anni. Io mi scantu chi cummina nautra fissaria. Ora, 
quarant'anni sunati si pigghiò na cotta pi un carusu di vinti e mu voli puttari purru intra. Ma 
è pensabili chi un figghiolo a vint'anni si metti seriamenti cu una di quaranta e pi giunta cu 
na figghia? No, non si navi a parrari.

SANTUZZA: (Che in precedenza si era seduta ma lasciando la candela accesa) Ragiuni tu ha, 
cà, hanno bisognu i tia. Ta sta terra. E u sentimentu pi figghi è così forti chi non ti fa reggiri. 
Propriu comu a mia quannu era viva. Dopo chi unu morri... però... non c'è chiù disparità di sentimentu. Dopo chi ni stutamu,... dopo chi si stuta a cannila chi ogni cristianu avi sabata,
dumata to cielu,... finiu... e tutti divintami na famigghia. Tutti i stissi semu, bianchi, niri, 
ricchi, poviri... tutti parenti, frati, soru, mariti, mugghieri, niputi...

MICHELI: A facci ca ammucchiata. Spetta, spetta, chi dicevi a proposito da cannila? si capì bonu, 
ogni cristianu avi na cannila dumata, sabata to cielu e quannu morri, si studa. Allura picchì
a to è dumata?

SANTUZZA: E chista parri chi è a me? A to ieni e quannu si studa, ma seguiri.

MICHELI: Ou a leggiu comu teni sta cannila, non ci fari pigghiari ventu.

SANTUZZA: Ti dugnu, u tempu mi va a salutari i tò figghi, e poi stutu a cannila.

MICHELI: No, no, pi favuri, ti chiedu sulu un ultimu favuri.

SANTUZZA: Va beni, sintemi quali.

MICHELI: Lassa chi io possa prima sistimari i me figghi.

SANTUZZA: Ai, ai... no putissi fari... (pausa) e va beni va. Ti dugnu u tempu mi sistemi i carusi e
poi... ti ni veni cu mia.

MICHELI: Grazie Santuzza... allura ni videmu subitu dopo, ma non aviri primura di turnari e to 
frattempu, cerca di stari attenta a me cannila. È chi…, non vulissi ristari o scurru.

SANTUZZA: E no beddu, u tempu tu dugnu, ma io ca spettu. Anzi u sa chi fazzu, ti dugnu na 
manu, così facemu prima.

MICHELI: L'è sempri dittu io chi tu si na fimmina primurosa.


SCENA 3


(entra Micu il cameriere, assonnato e un pò gay)

MICU: O Patruni, patruni, chi sunnu sti buci a sta ura? Chi iè non vi sintiti bonu? chi vi doli forsi u
stumucu?

MICHELI: E si ficiru i favi.

MICU: Vi ficiru mali i favi? ma si manciammu faciola. Va bhè, vi fazzu na picchicedda di acqua 
buggnuta cu l'auru e poi stati bonu.

MICHELI: Bonu mi sentu Micu, bonu mi sentu. E' sta signora chi non staci bonu... a pripariccilla a 
idda l'acqua.

MICU: A sta Signura? ... (si guarda intorno) quali signura, patruni.

MICHELI: Comu quali, chi fa na vidi? Chidda sittata ca cannila te mani.

MICU: (facendu segno che è pazzo) Ah si, chidda ca cannila...

MICHELI: Sta a cura mi non ciù stuti, picchì se no io morru.

MICU: Cettu, patruni... starò attento. (rivolgendosi ad una sedia vuota) Signora mi scusi, a voli cu 
zuccuru l'acqua o amara?

MICHELI: Ma cu cu parri, non vidi chi è sittata ta l'autra seggia?

MICU: A già, chi sugnu strammata.

SANTUZZA: Micheli, ma non vidi chi sta facennu a figura du pacciu? U cammareri non mi vidi e 
non mi senti. Tu sini l'unicu ca mi vidi.

MICHELI: Ti vidu sulu io? e picchì, picchì ?

MICU: Patruni, stassi calmu. Nenti ci fa si mi viditi sulu vui. Ora nesciu to baccani e accussì mi 
vidunu purru l'autri.

MICHELE: Ma chi fissarii dici, Micu... a cucchiti chi ancora prestu ieni.

MICU: Veramenti fussi a megghiu cosa. Ma oramai chi m svigghiai... E poi... e poi... non mi sentu 
mu lassu sulu ta stu statu.

MICHELI: Ta quali statu... di chi parri...

MICU: Du... du vostru duluri i panza.

MICHELI: Ti dissi chi io bonu staiu...

MICU: A già, non siti vui chi stati mali... a signura avi u duluri i panza... a signura ca cannila 
(rivolto alla sedia dove c'è la signora) Allura signura, comu a vuliti l'acqua caudda, cu 
zuccuru o senza ? Chi dicistu? Parrati chiù fotti chi stamatina non ci sentu bonu.

SANTUZZA: Ti l'avia dittu cu cammareri ti cridi pacciu.

MICHELI: Comu? A mia mi cridi pacciu?

MICU: Cu io? io non vi cridu pacciu... cu iè chi si po pimmettiri mi cridi pacciu o me patruni.?

MICHELI: Propriu tu. Tu sta pinzannu chi io sugnu pacciu, picchì vidu cosi chi non ci sunnu e
parru sulu.

MICU: No, signor patruni, chi diciti.

MICHELI: E allura si non mi cridi pacciu voli a diri chi io non parru sulu e chi ta sta stanza oltri a 
mia e a tia c'è quacchi nautru.

MICU: Si, già, forsi... cumu diciti vui signor patruni.

MICHELI: E cu c'è ta sta stanza oltri a mia e a tia?

MICU: (resta ammutolito) oltri a mia e a vui? Ma picchì mi faciti sti indovinelli, a cuccè c'è e non 
sinni parra chiù.

MICHELI: E si ti dicissi chi oltri a mia e a tia, ta sta stanza c'è purru a bonammuzza di me
mugghieri Santuzza, chi pinzassi i mia ?

MICU: Chi ... aviti bisugnu di na picca i riposu...

MICHELI: (cade nella sedia) e cu sapi si aiu veramenti bisognu di riposu si ancora a vidu, a sentu e 
pi giunta ci parru.

SANTUZZA: Bravu o fissa, ora si ca frittata è completa. Io minni vaiu. Ti lassu sta cannila dumata 
supra a stu mobili accussì controlli a chi puntu sini. Vidi ca ritornu e purru prestu... 
Arrivederci (ed esce)

MICHELI: Femmiti, non ti nannari... femmiti

MICU: Chi fici, nisciu vostra mugghieri?

MICHELI: Si, nisciu ma mi dissi chi ritorna prestu... e quannu ritorna,... studa a me cannila.

MICU: Patruni, m'aviti a scusari si vi fazzu sta dumanna.... Quanti notti sunnu ca non dummiti... ?

MICHELI: E chi sacciu, piddù purru u cuntu.

MICU: E allura ciù dicu io quantu sunnu... assai sunnu, tanti chi ci ficiru peddiri u lumi da ragiuni.

MICHELI: (che intanto si era avvicinato alla candela) Si, ha ragiuni tu,... piddii u lumi e truvai na 
cannila.

MICU: A viditi chi non ragiunati chiù?

MICHELI: Non ti permettiri mi dici chi sugnu pacciu, anzi non la pinzari nemmenu. Na vidi a 
cannila dumata? Si io sugnu pacciu chi ci faci sta cannila ca? Allura, rispunni, chi fa na vidi 
a cannila? (cambiando tono diventato molto pacato) Già… na vidi tu a cannila, sulu io a 
vidu (e si lascia cadere su una sedia)

SCENA 4


(entrano in scena il figlio e a seguire la figlia. I due sono in pigiama)

IACHINU: Ma papà, è possibili chi cuminci a sbramiari di prima matina?

SARUZZA: Ma ti rendi cuntu chi cun sti buci mi svighi a picciridda. A quannu, a quannu pò 
dommiri na picchicedda chiossà chi non ava annari a scola?

MICHELI: (nervoso ma ironico) Scusati ... m'aviti a scusari assai vo signori si vi distubbai nel 
cuore della notte facennu boci. Ma vi facciu sapiri che mentre vui eravate anniricchiati
all'interno delle coperte, me sottoscritto medesimo non chiusi occhi pi tutta la notti...

MICU: Veru ieni a passò discutennu cu so mugghieri...

SARUZZA: Cun cù passò a notti?

MICHELI: (per sviare il discorso) Ca mugghieri... a mugghieri i ... Tanuzzu.

IACHINU: E chi ci facia ca di notti?

MICHELI: Chi ci facia ca?

SARUZZA: Già chi ci facia cà ?

MICHELI: E cu su ricorda... aiu a testa cunfusa... e poi non era cà

SARUZZA: Insomma era cà o non era cà?

MICHELI: Zumma c'era e non c'era.

ICHINU: (fraintendendo) Capemmu tutti i cosi.

MICHELI: Ou chi capisti chi io e... ma vidi unni è chi annari.

MICU: (levandolo dall'imbarazzo) Non era cà picchì era o telefunu.

MICHELI: (lo bacia in fronte) Bravo, propriu così era o telefunu.

SARUZZA: E chi discussi aviu pi stari na nuttata o telefunu.

MICHELI: Parraumu... du tempu e di.... di...

MICU: e di cannili dumati.

MICHELI: Di cannili dumati.

IACHINU: I chi ?

MICHELI: Basta, non mi sentu bonu... io non parru chiù (alla figlia che si era avvicinata alla 
candela ed ha starnutito) E tu fimminazza propriu ca a stranutari? No, non po stranutari 
chiù pi da via... propriu cà, cu periculu mi si studa a cannila e io morru.
Basta, non ni pozzu chiù... quantu mi ni vaiu da banna. E tu Micazzu... sta attentu mi nuddu
s'avvicina a cannila. (ed esce)

IACHINU: (a Micu) Ma chi ci pigghiò a me patri?

MICU: E' stancu... du non dommiri. Dici chi vui ci dati troppi pinzeri e iddu non pigghia sonnu. E' 
così stancu chi vidi purru cosi strani.

SARUZZA: E chi pi essiri precisu.

MICU: Avvicinativi chi vu cuntu (fa segnale di avvicinarsi e parla più piano) E' convinto chi 
stanotti vinni a truvarlu so mugghieri.

IACHINU: (alzando la voce) Cu me matri?

MICU: Mutu, si mi senti vostru patri sugnu rovinatu.

SARUZZA: Mutu Iachinu, fallu continuari

MICU: Propriu così, vostra matri. E’ convinto chi vinni mi su porta cu idda e chi voli studari a so 
cannila.

IACHINU: Quali cannila?

MICU: Chidda chi è supra a stu mobili. O forsi sutta. Quannu a cannila si studa iddu morri.

SARUZZA: Ma io non vidu nessuna cannila.

MICU: Picchì, pinzati ca vidu io?

SARUZZA: Chistu si chi eni gravi. Pacciu divintò u papà

IACHINU: Bhè, non curremu... forsi è sulu stanchizza

MICU: Io dicu chi si non è pacciu, u diventa quannu vui, signurina, ci puttati intra u zito

SARUZZA: Mamma mia, veru ieni... comu è fari?

IACHINU: Io aiu tanti di ddi problemi chi non aiu tempu mi risolvu tutti. E to pensici tu... Anzi 
quannu iddu veni io non ci vogghio mancu essiri.

SARUZZA: Matri bedda aiutimi tu... Iddu, Ciccineddu mi dissi chi veniva stamatina. (a Micu) 
Pi favuri, parrici tu, priparulu. Io ora mi canciu di cussa e nesciu da porta darreti, tantu a 
picciridda ci pensa me patri, e poi ritornu cu iddu, cu me Ciccineddu... (ed esce)

IACHINU: Io inveci, mi canciu di cussa , nesciu da porta darreti e pi oggi non mi ricogghiu chiù. 
(ed esce)


SCENA 5


(In scena rimane solo Micu che fischiettando fa le pulizie della stanza. Pulendo, pulendo arriva vicino alla candela)

MICU: Bhà…, si non è pacciu, allura, chiddu chi cuntò u me patruni vero è.
E si è vero, allura cà ta stu mobili ciava a ghiessiri a cannila. 
Ma unni pò gnessiri….(cambiando tono) Mi pari a mia chi pacciu staiu niscennu io ....

(dal di fuori si sente la voce di Michele che parla alla nipotina)

MICHELE: (da fuori scena) Tu non ha idea di quantu era bedda a to nunnuzza....

(entra in scena tenendo per mano la piccola Rosetta)

MICHELE: Piccatu chi na putisti canusciri. Quannu idda muriu tu non avii ancora nasciutu.

ROSETTA: Ma veru ieni chi assumigghiava tutta a mia ?

MICHELI: Propria a tia no, era bedda ma non finu a stu puntu. Tu a to nonno maternu assumigghi.

MICU: E chi ni sapiti si non rassumigghia purru a so nonnu paternu. Fossi u canuscistu vui?

MICHELI: Vidi chi io ti pagu pi serviri, no pi parrari a vanvira o pi farti l'affari i l'autri.

MICU: E va beni voli a diri chi mi fazzu l'affari me e mi ni vaiu dda parti. Non chiamassi ca non 
rispunnu. Da stu mumentu trasì in sciopero.

MICHELI: (gli tira addosso un bastone che raccoglie nuovamente, e Micu esce di scena) u 
scioperu tu fazzu fari ca testa rutta. Roba da non credere. Unni semu arrivati cara niputi. 
Non c'è chiù rispettu pi l'anziani

ROSETTA: Nonnu, ma chi vulia diri Micu quannu dissi chi possu rassumigghiari o nonnu paternu. 
Forsi o papà di me papà?

MICHELI: E chi sacciu chiddu chi vulia dirri du braciolo.

ROSETTA: Ma tu a me patri u canuscisti?

MICHELI: (avvicinatosi alla candela e rivolgendosi alla candela) U sintisti ora, Santuzza ta quali 
Disperazioni sugnu? To figghia a fici e io mi l'è cianciri... ma che c'è rispunniri ora a sta 
criatura?

ROSETTA: Allura nonnu u canuscisti a me patri?

MICHELI: U canusci... ma è megghiu si no canuscia e comunque non era roba pi me figghia e pi 
farri da patri a tia.

ROSETTA: E o zito da mamma chi fa u canusci?

MICHELI: No, picchì a mamma non è zita.

MICU : (che nel frattempo era rientrato in scena) E allura du giovanotto chi frequenta cu iè 
n'amicu?

MICHELI: Attonna ca sini? Non avii ditto ch'eri in sciopero.

MICU: Sugnu sempri in scioperu. Vinni sulu picchì aiu mi ci pottu na mbasciata.

MICHELI: Parra, moviti e scumpari... (pausa) sugnu così niru oggi, ma così niru chi cu me sangu
si po fari u sugu da siccia. Prima a bonammuzza di me mugghieri ca cannila, poi i me 
figghi e ora tu… sta a cura a comu parri picchì si sbagghi ma scuntu cu tia.

ROSETTA: Nonnu sta calma chi poi ti senti mali.

MICU: Sintissi a vuci dill'innocenza... stassi calmu... chi c'è puttari n'ambasciata di so figghia 
Saruzza.

MICHELI: Picchì si scumudava idda a passari ca banna.

MICU: Veramenti nisciu di primura da porta d'arreti. E puru so figghio Iachinu.

MICHELI: E allura si nisceru nenti ambasciata. Non vogghiu sapiri nenti.

MICU: E va beni... vorrà diri... chi non ciù dicu... chi… chi… so figghia Saruzza chiù nautra picca 
si presenta ca cu zito cu voli canusciri.

MICHELI: Comu... comu...? comu... comu?

ROSETTA: Nonnu tu dissi mi ti stavi calmu. Chi ci fa si a mamma ti voli farri canusciri u so zito.

MICHELI: Ci fa picchì idda non è zita e ta sta casa du bebè di vint'anni, du estraneo non ava a 
mettiri pedi.

ROSETTA: Ma allura u canusci si sa puru quanti anni avi.

MICU: E poi non è estraneo, sempri u zito i so figghia ieni

MICHELI: E ci torna. E moriri io, prima mi me figghia si faci zita. Capisti ora?

MICU: Va beni, s'è pi chistu... basta studari a cannila. (e finge di avvicinarsi alla candela)

MICHELI: Fermiti docu, servu malidittu. Purru a me motti desideri.

MICU: Pinsatila comu vuliti, ma io dicu chi quannu dui si vonnu beni, l'età non cunta e mancu si 
unu di due avi già un figghiu.

ROSETTA: Na figghia, Micu, fimminedda sugnu.

MICHELI: Io inveci dicu mi ritorni te to ranghi a farri u cammareri e di impicciarti sulu di to affari. 
Chisti non ti riguardunu.

MICU: Va beni, io mi fazzu i fatti me e mi occupu sulu du me travagghiu, ma na cosa ma facissi 
diri: vui non aviti un cori ma na petra che batti o so postu. E quannu vostra mugghieri veni 
mi vi pigna... all'infernu vi potta, all'infernu... (ed esce di corsa)

MICHELI: Buccazza i canturu... tu dugnu io l'infernu... (si avvicina alla candela) O Santuzza, no 
scutari, picchì u sa chi io sugnu boni i cori. Quannu veni,… cu to tempu mi raccumannu…
senza primura…, cu tia to Paradisu ma puttari.

ROSETTA: Cun cu sta parrannu nonnu? Io a nuddu vidu.

MICHELI: Cun cù, sulu. A na certa età si diventa screrotici e si parra suli.

(suona il campanello e Micheli si siede)




SCENA 6


MICHELI: O Micu, chiffà no senti u campanellu? 

(il campanello risuona)

MICHELI: O Micu, avi du uri chi sona u campanellu, vò nari a vidiri cu iè, o si ancora in sciopero.

MICU: (passa dall'entrata di sinistra attraversa correndo il palco e va ad aprire) Staia annannu, 
un attimu di pazienza (ed apre)

(Appaiono Saruzza e dietro di lei Ciccino)

SARUZZA: Ciao papà… 

ROSETTA: Ciao mamma. (Saruzza la bacia)

MICHELI: (invece di rispondere gira le spalle)

SARUZZA: (a Micu ad un orecchio) Ci parrasti a me patri du me zitu?

MICU: E comu no? ma iddu mi dissi mi mi facia i fatti me sennò mi scippava a testa.

MICHELI: (indicando Ciccinu) e ddu cosu cu fussi?

SARUZZA: Du cosu, comu dici tu, papà si chiama Ciccinu

MICHELI: Allura avi purru un nomi, e chi fa parra purru? e chi tipo di latti bivi?

SARUZZA: Non ni bivi chiù da tempu latti... ora tu presentu.. Ciccinu ti presento mio padre...

CICCINU: (Allunga la mano verso Micheli, egli lo ignora e la mano la da a Micu) 
Piacere... Ciccino...

MICHELI: E cu fussi stu Ciccinu?

ROSETTA: (a Ciccinu) Ma tu chissì u zitu i me mamma ?

SARUZZA: di chistu ti vurria parrari, papà…. Iddu è... comu l'è diri... iddu è ... du me amicu...

MICU: Du amicu chi parravumu antura

MICHELI: E io... eppuru a bonammuzza di to mamma, chi riposi in pace, t'allevammu pi tantu 
tempu, ti desumu na struzioni, e io t'allevai purru na figghia e ora a quarant’anni sunati, mi 
ringrazi frequentannu amici del genere? Sprovveduta.

SARUZZA: Ma picchì, chi ci vidi di stranu e me amici.

MICHELI: A parti chi su d'assai chiù giovini i tia, nenti. Ma u vaddasti bonu a chistu? avi a babba
longa, capiddi longhi e avi purru a ricchina... (spingendo Ciccino) Forza fora da me casa, 
sciò, sciò, sciò...

SARUZZA: Papà non ti permetto.

MICHELI: Comu, chi dicisti? Non mi permetti ta me casa? Ma io pigghio sti seggi e ti rumpu supra 
a testa prima a tia e poi a stu scimmiuni

ROSETTA: Nonnu, nonnu, sta calmu pi favuri chi ti chiana a pressioni

MICU: Stassi calmu signor patruni, e videmu di ragiunari

SARUZZA: Si papà, videmu di ragiunari

MICHELI: Va beni ragiunamu.

MICU: (A Ciccinu) E vui chi faciti non ragiunati?

CICCINU: No, no, ragiunu purru io.

MICU: E ora chi semu tutti ragiuneri, cu ragiuna pì prima?

MICHELI: Ragiunu io chi sugnu u patruni di casa

MICU: Accordato, ragiunati prima vui.

MICHELI: Vogghiu sapiri quantu avi chi nesci cu stu tiziu

CICCINO: Ci frequentiamo da tre o quattro mesi

MICHELI: E picchì rispunnistu vui, cu parrò cu vui? Io non ci ni dugnu cunfidenza a estranei

SARUZZA: Papà, ma se tu presentai prima?

MICHELI: Già, veru è. Pò parrari ma cu rispettu, a picca, a picca e quannu si interrogatu

SARUZZA: Papà, ha sapiri chi iddu è un figghiolo a posto.

MICHELI: Chi fa travagghia o mancia a sbafu.

SARUZZA: Bhè diciam chi... travagghia.

MICHELI: E chi travagghio fa?

CICCINU: Suono la batteria in un complesso rock.

ROSETTA: Che bello ma zingni?

MICHELI: Chi fa? chi dissi st'animali? sona ton complesso? Matri, matri ma a cu mi puttasti intra?
Ti sintissi to matri to cielo....

SARUZZA: Ma iddo sona pi studiari.

MICHELI: E inveci mi sona non fussi megghiu si liggisi pi studiari?

CICCINU: MA signuri, chi c'è di mali si sono?

MICHELI: Mi parrò, mi parrò nautra vota...iddu non m'avi a parrari . Mi sentu mali.... mi sentu 
mali... Chi c'è di mali si sono? Tu si sunatu si speri di trasiri ta sta casa onorata. Ma ta 
vaddato bonu... tu avissi a divintari u patri di me niputi... cu sta ricchina .... e sti capiddazzi 
longhi?

SARUZZA: MA papà, iddu fa sacrifici... sona finu a tarda notti.

MICHELI: Di beni in megghiu, a vita notturna faci...

SARUZZA: Ou, ma fari finiri i parrari. Iddu sona finu a tarda notti mi si manteni i studi.

MICHELI: A picchì, chistu cu sta facci avi u curraggiu i studiari?

CICCINO: Proprio così, sono al terzo anno di ingegneria elettronica.

MICHELI: E sulu picchì studi pi elettricista, si convinto chi pò aviri a me figghia e a me niputi? 
Mai, mai... non n'ha parrari... anzi nesci fora di sta casa chi mi cupasti l'aria... Soffoco... 
staiu murennu... Santuzza, Santuzza... mortu sugnu.. staiu arrivannu 
(e si fa teso sulla sedia)

ROSETTA: Nonno, nonno, cos'hai

CICCINU: (gli solleva la testa) presto, facciamolo respirare... Mico presto, vai a prendere dei sali o
dell'aceto...

MICU: Ma quali Sali o acitu... vilenu ci voli... (ed esce)

SARUZZA: Almenu c'era to patri. Iddu a trovava qualcosa ta so borsa di medicu mi ci dava pi farlu 
rinsaviri

CICCINU: Avia a veniri purru iddu... ma eppi un impegnu importanti in clinica, na operazione 
urgenti e quindi non potti veniri.

MICHELI: (si riprende) megghiu mi sentu, megghiu mi sentu, non aiu bisogno i nenti (intanto
entra Micu con l'aceto, scivola e gli versa il contenuto addosso).Avia ditto chi non mi servi nenti (Asciugandosi con la mani) Chi travagghiu faci to patri?

CICCINO: Medico. E' primario alla clinica Musco di Catania.

MICHELI: (si alza dalla sedia) e così to patri è dutturi… e u sapi chi me figghia è rannicedda e avi 
na picciridda chi pò essiri to soru?

CICCINO: U sapi e dissi che l'importanti è chi ni vulemu beni.

MICHELI: To patri ragiuna propriu comu a mia. Quannu c'è l'amuri l'età non cunta.

MICU: Già… non cunta... facciolu...

MICHELI: To patri è medicu e tu studi pi elettricista...

CICCINO: Ingegneria elettronica.

MICHELI: Sempri di elettricità si tratta. Dimmi beddu quantu frati siti ta vostra famigghia?

CICCINO: Sono figlio unico.

MICHELI: Beni, beni... u sa chi a batteria è u me strumentu preferito?

ROSETTA: Puru u me.

CICCINO: Allora signore, accossente che io e Saruzza...

MICHELI: Aspetta non curriri... ch'ema a ragiunari ancora...

SAUZZA: O papà, chi vo sapiri ancora?

MICHELI: Dinari, comu semu a dinari?

CICCINO: E chi c'entrunu i soddi...

MICHELI: C'entrunu, c'entrunu...

MICU: Assai nannu signor patruni.

MICHELI: Senti beddu quannu mi fa sentiri comu soni a batteria ?

CICCINO: Allora signore, che fa acconsente?

MICHELI: Ma certu... ma tu chiamami BABBO.

ROSETTA: E a me chiamami FIGLIA


FINE PRIMO ATTO




SECONDO ATTO

SCENA 1


(Stessa scenografia del primo atto, sulla scena Micheli e Santuzza)

MICHELI: Io certi mumenti è ghiessiri cretinu. Da un latu sugnu cuntentu pì me figghia, ma di 
n'autru latu... no. Vo dirri non mi arrivò a testa chi prima sistemu i cosi e prima tu studi a 
me cannila e mi porti cun tia? No chi non mi fa piaciri veniri cu tia, ma sa… io oramai è na 
vita chi staiu ta sta casa, sugnu namuratu e na vurria lassari.

SANTUZZA: Lassi na casa e trovi na reggia, caru mio. Vidi chi a morti non è comu va magginati 
vui vivi... non è da fimmina vistuta i niru, brutta ta facci e c'accetta te mani.

MICHELI: Veramenti tu tantu bedda non mi parri.

SANTUZZA: E chi centro io. Ca mi vidi comu era ta vita. Da supra ma vidiri quantu sugnu bedda.

MICHELI: Purru io, allura diventu beddu?

SANTUZZA: Pi tia na picchicedda difficili ieni. Babbazzu chi non si autru, quannu unu mori, 
l'aspetto esteriori non cunta chiù, sulu chiddu interiori, l'anima, va comu ti l’è spiegari.

MICHELI: U capì, non sugnu babbu comu dici tu, sulu l'interiori cuntunu.

SANTUZZA: Proprio così, u figutu e a milza. Lassamu peddiri ch’è megghiu. E pinsamu chi u 
mumentu si sta avvicinannu.

MICHELI: U sacciu, mi resta a cunsulazioni chi sistimari a Iachinu non è un impresa facile e 
occorri assai tempo.

SANTUZZA: E tu inveci na picca… tempu.

MICHELI: Ou, vidi chi mi promittisti chi sulu dopo chi sistemu a tutti i dui veni mi mi pigghi, e 
ogni promessa è debito puru pi motti.

SANTUZZA: Io a mantegnu a promessa, ma non vurria ca cannula si consuma prima.

MICHELI: (si avvicina alla candela) Ou, candiledda bedda cerca mi ti consumi a picca, picca. Non
è chi mi cummini quacchi bruttu schezzu?


SCENA 2


(entra in scena Saruzza con Rosetta)

SARUZZA: Papà, chi sta facennu? Cun cù sta parrannu?

ROSETTA: Sulu parra, mamma. Già mu dissi a mia...chi a na certa età unu parra sulu.

MICHELI: Già…, sulu staiu parrannu... e non c'è dari cuntu a nuddu... parru quantu mi pari e piaci 
e si vogghiu mi mettu purru a cantari (cantando nervoso) E mi mettu a cantar e mi mettu a 
cantar senza lu sposu, senza lu sposu...

ROSETTA: (ridendo) purru canterinu l'aiu a stu nonnu.

SARUZZA: Non è chi pi casu stavi parrannu ca mamma...

MICHELI: (che continuava a cantare, si interrompe di colpo) Picchì, a vidi purru tu?...

SARUZZA: Bedda matri... ragiuni Micu avia allura... pacciu divintò me patri.. propriu ora chi me
maritari...

MICHELI: Accussì, na vidi... Tu cuntò Micazzu... ah dda buccazza i canturu...

SANTUZZA: Tu l'ha a buccazza i cantiru... chi non ha mai saputu quannu a parrari e quannu ta
stari mutu.

MICHELI:(rivolgendosi alla moglie) Ca intra si c'è unu c'ava a parrari sugnu io. Tu occupiti di
motti chi e vivi ci penzu io.

ROSETTA: Ma nonnu chi parri ancora sulu? a mamma di l'autra patti ieni.

SANTUZZA: U capisti chi sta facennu a figura du pacciu purru cu to niputi? u sa chi fazzu? Stutu
ora subitu a cannula e fazzu finiri stu casinu. (e si avvicina alla candela)

MICHELI: Pi carità Santuzza non ti moviri... non è ancora tempo mi studi a me cannila. 
(guardando la figlia e la nipote perplessi...) vulia diri Santuzza no Saruzza, o megghiu 
Saruzza e no Santuzza oppurru... Vulia diri chiddu chi mi parri... e non si n'ava a parrari 
chù.

SANTUZZA: A mia mi parri chi continuannu così, a cannila chi to mani a sta studannu... Io mi ni 
vaiu... ni videmu chiù appressu... Ciau cretinu... (ed esce)

MICHELI: (si siede) Purru ora che è motta mi dici chi sugnu cretinu.


SCENA 3


(Entra in scena Micu con una tazza di camomilla in mano)

MICU: Signor patruni, si pigghiassi sta tazza i camomilla e stassi calmu... chi ci chiana a prissioni e 
poi si senti mali. Non vurria chi so mugghieri Santuzza si l'ava ricogniri prima du tempu.

MICHELI: (prende la camomilla) Buccazza in canturu... lassa mi sta storia finisci... chi poi ni 
facemu i cunti...

(suona il campanello)

MICHELI: Va a vidiri cu iè... moviti...

SARUZZA: Lassa stari Micu, bada a me patri tu... vaiu io a vidiri cu iè. (controlla dalla finestra) E
chisti chi vonni ora?

MICHELI: Cu sunnu Saruzza?

SARUZZA: Turuzzu e so mugghieri Cuncittina, sunnu.

MICU: Ciauru di cuttigghiu eppira e sentiri. M'aviti a scusari, ma io da banna mi ni vaiu... a chisti 
ne pozzu digeriri... (ed esce)

(il campanello suona di nuovo)

MICHELI: A iaprici Saruzza, videmu chi vonnu. E mi raccumannu, non ci parrari da mamma...

ROSETTA: No, mamma statti ferma, assettiti tu. Vaiu io a iapriri.

(ad aprire va Rosetta ed entra Concettina e dietro il marito)

MICHELI: Prego, accomodatevi, a che debbo l'onore della visita? Saruzza, falli sittari a compari
turuzzu e Cummari Concettina. Quali bon ventu vi potta ta me casa?

CONCETTINA: Vento di piacere caro compari. Ciao bedda (fa una carezza alla piccola)

ROSETTA: Signura, m'avita a scusari, ma io passu da banna... a vidiri chi faci Micu... (ed esce di 
scena)

CONCETTINA: Ma quantu è educata sta picciridda... ‚ tutta...

MICHELI: ...So nonnu paternu ieni… 

TURRUZZU: Vinnimu a sapiri chi vostra figghia, la qui presente Saruzza si fici zita. E vinnimu mi 
ci facemu i nostri felicitazioni.

SARUZZA: Tanti grazie, ma non era u casu mi vi distubbau.

CONCETTINA: Mancu l'ha dirri Saruzza...Semu propriu contenti pi tia e pi sta criatura chi 
finalmente truvò un patri. Pi niautri tu sini comu na figghia... Bhè forsi è megghiu diri
comu na soru chiù piccitta.

TURUZZU: E u zitu unni è, mi piacissi canuscirlu di persona.

SARUZZA: Di vista u canusciti sen'altro, di persona non mancherà occasioni.

CONCETTINA: Veru è, che è unu chi soddi?

MICHELI: Veru ieni, figghiu unicu di medicu primariu.

CONCETTINA: Ah, sì... mi fa piaciri... e dimmi Saruzza, veru iè... chi è na picchicedda chiù
piccireddu i tia?

SARUZZA: No na picchicedda, ci passu quasi vint'anni... s'è chiddu chi voli sapiri...

CONCETTINA: Ma chi dici Saruzza, ti parri chi vinni pi pittiguliari io?

MICHELI: A mia mi parri propriu di sì...

TURRUZZU: Si non fussi picchì semu cumpari di San Giovanni m'avissi ritenutu offesu.

CONCETTINA: IO na fimmina seria sugnu... una chi si faci sempri l'affari sò. Io non amu 
pittiguliari, comu fannu gran parti di fimmini ta stu paisi... io discreta sugnu.

MICHELI: E chistu veru è, vui... na fimmina discreta siti, cummari Concettina. Si non fussi pa 
linguitta na picchicedda longa e di occhi di falcu chi vidunu purru unni non vaddunu, vui 
fusti na fimmina perfetta. Na perfetta donna di casa (pausa) di l'autri.

COMCETTINA: Allura vui, Cumpari Micheli, diciti chi io sugnu pittegula.

MICHELI: Cu io? assolutamente no...

SARUZZA: Ma chi annati pinzannu, cummari Concettina, me patri sti cosi mancu i penza. Iddu 
schezza. E schezza cu vui picchì vi voli un saccu di beni. Iddu dici sempri chi vui e vostru 
maritu siti na coppia di... simpaticoni.

TURRUZZU: Veru ieni, Micheli? C'è cridiri? picchì aiu a sensazioni chi vostra figghia ni sta
pigghiannu pu...

MICHELI: Ma certu chi cià cridiri, pi mia siti di na simpatia... E poi... non è un complimentu sapiri 
chi comu i dati vui i notizi supra e genti, mancu u telegiornali è capaci?...

TURRUZZU: Pi sti cosi... me mugghieri avi passioni. Zumma idda u cori ci metti a chiddu chi faci.

MICHELI: U cori e tanta di lingua (facendo gesto con il braccio)

CONCETTINA: Si vogghiu a lingua a sacciu nesciri, però sempri u veru cuntu.

SARUZZA: Ma comu faciti a essiri sicura chi chiddu chi cunta a genti è sempri verità.?

CONCETTINA: Si dici non farri si non vò mi non si cunta. Stu proverbio risponni a verità. Si unu
si comporta bonu, nuddu avi motivu di parrari. O cuntrario, si unu si comporta mali, prima 
o poi si veni a sapiri.

MICHELI: E quannu arriva ta bucca a vui... du povirazzu è rovinatu.

CONCETTINA: Chisti sunnu calunnie. Io sempri l'ultima sugnu a sapiri i cosi.

MICHELI: L'ultima ma a chiù completa.

SARUZZA: Io sugnu du pareri chi certi dicerie sunnu sulu invenzioni. Si diciunu pu piaciri di
calunniari i genti o picchì hannu interessi a fari spasciari amicizie o intere famigghie.

TURUZZU: Se è pi chistu puru io sugnu di stu avvisu. Certi situazioni possunu essiri esagerati.

CONCETTINA: Mutu babbalacchiu... purru tu ti metti. I me fonti sunnu sempri attendibili. E unni
non arrivunu l'occhi e i ricchi, ci arrivunu i me pinzeri. Cetti storie non c'è mancu bisognu 
mi mi cuntunu l'autri. C'iarrivu da sula cu me intuitu. E u me intuitu avi sempri ragiuni. Pi 
chistu ci po calari a pasta.

MICHELI: E chista si chi fussi na bona idea. Ora ci mittemu l'acqua supra, poi ci calamu a pasta e
ni facemu quattro spaghetti a facci di cu ni voli mali. E intantu chi Saruzza prepara, vui 
magara ni cuntati quacchi notizia frisca, frisca...

CONCETTINA: Pi spaghetti grazie o stisso, ni facemu nautra vota... e poi notizii frischi non n'aiu...
a parti... a parti...

TURUZZU: A parti chi Cuncettina, chi sà quacchi storia nova chi non m'ha cuntatu?

CONCETTINA: No beddu, u sa chi si tu u primu a sapiri i cosi i mia... Sulu chi stu casu non è 
ancora certu... è da appurari

SARUZZA: U sapiti chi smuviu a me curiosità? di chi si tratta?

CONCETTINA: Vi dissi chi è ancora da appurari.

MICHELI: E si ni futtissi... prima a cuntassi e poi si n'appurra

CONCETTINA: Nenti, nenti... si tratta... di Melu u ghiancheri chi parri avi na tresca ca niputi du 
farmacista, chidda chi ieni maritata cu Bastianu u sartu chi a sua volta avi na storia cu 
Caterina a mugghieri du carabineri chi santenni cu Marcella a veterinaria chi è maritata cu
Michiluzzu u muraturi.

MICHELI: E Michilizzu non santenni cu nuddu?

CONCETTINA: (alzando il tono arrabbiata) E chi ni sacciu io? Piccù mi pigghiastu? io i fatti me 
mi fazzu. Va, va namuninni ora chi si fici tardu. Suggiti Turuzzu che nemu a ghiri.

(si alzono ed escono accompagnati da Micheli che resta in scena)

MICHELI: A sti dui io ne supportu propria. Sempri pronti a parrari mali i tutti. 
Sunnu insopportabili. A vidi, i tia e du to zito aviunu cuminciatu a parrari.

SARUZZA: Chi ci vo fari, non hannu pinzeri pi ta testa, e hannu tantu tempu liburu c'anna farri 
passari in quacchi modu.


SCENA 4


(Suona il campanello)
(ed entra correndo in scena Rosetta che si dirige verso la porta d'ingresso)

ROSETTA: Aspittati, chi vaiu io a ghiapriri u purtuni.
(e scompare per il tempo che Michele faccia la sua battuta)

MICHELE: E cu iè ora... vo vidiri chi sunnu attonna iddi chi si scuddaru mi ni cuntunu quacchi
nautra malvagità?

(riappare Rosetta, insieme a Ciccino)

MICHELI: A tu sini, iennuriddu? Assettiti vicinu a to zita. E a... to figghia.

CICCINU: Saluti a vui papà 
(da un bacio a saruzza )


CICCINU:(a Saruzza) Si non sbagghiu vitti nesciri du puttuni da cuttigghiara… chidda chi non ni 
livava mai l'occhi i supra e du babbittu di so marito.

MICHELI: Bonu vidisti, iennireddu. Concetta e so maritu.

SARUZZA: Ormai divintaru insopportabili. Non si regolano chiù. Diciunu cosi sempri chiù
infamanti, senza rendersi cuntu di conseguenzi chi si possunu criari to cuntari cetti fatti.

CICCINU: Sugnu convintu chi ficiru purru allusioni supra a mia e a tia, veru?

SARUZZA: Propriu così. Purru iddi sostengunu chi sugnu troppu vecchia pi tia.

CICCINU: Ma lassili parrari. Parrunu, così tantu pi parrari. Picchì hannu tanto di du vilenu intra chi 
in quacchi modu anna farri nesciri.

MICHELI: Bonu parrasti, Ciccinu. Però ema ammettiri chi fannu mali.

ROSETTA: E picchì non ci faciti u stissu mali.

CICCINU: Cettu. Chista mi sembra na bona idea.(pausa) A dda scunchiduta di Concetta c'ema 
darri na lezioni chi non si l'ava scuddari chiù.

MICHELI: E chi geniri di lezioni ci vo dari.

ROSETTA: Papittu novu, basta chi non è di matematica sta lezioni.

CICCINU: Lassimi pinzari... (pensa) U focu unu sapi chi brucia, ma quantu brucia... u sapi sulu
dopo chi ci metti na manu da intra.

MICHELI: A cu ciù dici...(guardando la candela)

SARUZZA: E chi vo diri cu chistu Ciccinu.

MICHELI: Muta, fallu parrari.

ROSETTA: Mamma, fa parrari o to zitu.

CICCINU: Semplici. Niautri c'ema farri capiri quantu u focu brucia, facennuci ziccari na manu da
intra.

MICHELI: Chi ci vo dari a focu?

SARUZZA: Capì tutti cosi. Tu vo diri, chi niautri nema a comportari cu idda, comu idda si
comporta cu l'autri... ittannucci fangu.

MICHELI: Miscula, comu si vidi chi si unu studiatu. Purru io capì ogni cosa. Spargemu na notizia 
fausa to paisi chi riguarda Concetta. Appena a notizia arriva te richi da megera, a idda ci 
pigghia un coppu e si non mori... non parlerà chiù pì mai mali da genti. 
E' chista l'idea Ciccineddu?

CICCINU: propriu così, chi vinni parri?

SARUZZA: No, è troppu pericoloso?.... Pensa quantu mali ci facissimo a du strolugu di so marito.

MICHELI: E tu pensa quantu mali ciannu fattu e genti ca so lingua biforcuta.

SARUZZA: E comu s'avissa a fari stu fattu?

CICCINU: Purru chistu è semplici. Basta fari na telefonata. (pausa) Cu iè to paisi chiù cuttigghiara 
i Cuncetta?

MICHELI: Chiù cuttigghiara, nuddu... mà cridiri a tutti batti idda.

SARUZZA: Chiù cuttigghiara no, ma comu a idda ci fussi Caterinedda.

MICHELI: Proprio così. Ferma a palla. Caterinedda è insuperabile.

CICCINU: Cu ie Caterinedda, chidda chi ci manca u idutu picciriddu?

MICHELI: Idda è, ma tu chi fa a canusci?

CICCINU: E cettu ca canusciu. Unu di tanti ionni chi vinia ca to paisi, pi... zumma, corteggiari a
Saruzza… idda mi fimmò ca scusa di dumandarmi cìura era e poi mi desi u so numuru du 
telefunu. Ora ci telefunu ...

SARUZZA: Ah, si… e io non sapia nenti… Non ci pruvari ma chiami chi l'occhi ti sceppu.

MICHELI: E muta, lassulu fari.

ROSETTA: (ridacchiando) O nonnu... gilusa ieni a mamma...

CICCINU: Ora a chiamu... parru na picca del più e del meno, poi ci dumandu si è veru chi 
Cuncittina avi na storia cu... chi sacciu... ci dicu cu unu senza farri nomi.... O resto ci pensa 
idda ca so immaginazioni a criarlu.

SARUZZA: E io dicu no.

CICCINU: Muta Saruzza, passimi u telefunu chi ni facemu quattru risati.

MICHELI: (gli passa il telefono e mentre...) scummittemu chi non passunu cinqu minuti, chi 
quacchi d'unu telefona pi aviri delucidazioni?

CICCINU: (guarda su un'agendina) allura chi numeru avi Caterinedda. Ah si u truvà (e lo
compone) Pronto (fa gesti ai due presenti) pronto, si tu Caterinedda? ... Ciao comu sta? ...
Chi è non m'ha riconosciuto ancora?.... Ah mi parria. ...... Nenti, pinzava a tia e ti vosi 
telefonari. ....... Ah già u sapisti chi mi fici zitu ufficialmenti cu Saruzza e ora me maritari, 
così divintamu paisani..... Senti na cosa.... novità na?..... No..... E chi mi sa dirri supra
o fattu chi vinni a sapiri, chi Cuncettina avi na relazioni cu unu du paisi? ......Comu? .... No
no potti sapiri cun cu. ...... Ma tu nenti sà?..... Comu?..... Comu?..... chi dicisti chi ora ti 
stannu vinennu i dubbi? purri a tia?..... E cun cù penzi tu?..... Cu Raziu u parrucchieri? 
E' possibili chi sia così?.... Allura tu dici chi si idda s'antenni cu quacchi d'unu, stu unu è
certamenti idda. Grazie Caterinedda, ora staccu chi mi sunaru a porta. .....Chi mi fazzu 
risentiri? .... E cettu, ti telefunu io, spetta mi raccumannu. (e riattacca).

MICHELI: Allura comu finiu?

CICCINU: Finiu, chi ficimu centru.

SARUZZA: Matri, matri... ta quali brogghiu ni ziccammu.

CICCINU: Ormai a frittata fatta fu.

ROSETTA: A proposito di frittata, mamma mi vinni na picca i fami.

MICHELI: Si è comu penzu io, unnè na vissuru a telefonari.

SARUZZA: Si, va beni... ancora prestu eni.

MICHELI: Prestu ieni? Lassa chi Caterinedda fa quacchi telefonata e ti n'accorgi.

(squilla il telefono)

MICHELI: Ca iè..... ca semu... rispunti tu Saruzza chi a mia mi veni i ridiri?

SARUZZA: Matruzza bedda... (prende il telefono) Pronto, si Saruzza sugnu. Cu è chi parra? Cu 
Lucia a putiara? A si salutamu signura Lucia. Comu annamu? Io bonu.... grazie, purru lei 
seppi che mi fici zita?, grazie, grazie tante. Comu mai sta telefonata? ... cosa? si tratta di me
cummari Cuncittina?.... e chi fici... chi è malata?. Ma si fina a deci minuti fa era ca a me 
casa?...... Comu? non è malata? .... e allura chi avi?.... L'amanti...?? Cu, Raziu
parrucchieri?.. ma chi mi cuntati? no, non ci cridu..... Cosa? già u vinni a sapiri so maritu?. E… comu... matri, matri, matri... (e lascia cadere la cornetta sul telefono)

MICHELI: Saruzza, chi t'abbattiu.?

SARUZZA: U sapia io, niautri giucammu cu focu.

CICCINU: Picchì chi succidiu?

SARUZA: Quacchi d’unu chi spittava sta occasioni, ci telefonò a so marito e ci dissi che 
Cuncettina avia n'amanti. E iddu a mazzò i corpa e a ittò fora da casa. 
Vidisti chi cumminammu?

CICCINU: E chistu ta na para i minutu. A facci, ta stu paisi u cuttigghiu corri chiù forti di na 
machina i cursa.


SCENA 5


(suona il campanello)

MICHELE: CU iè? (apre la porta ed entra Concettina tutta fasciata dalla testa ai piedi)

MICHELE: Chi va battiu, cummari Cuncettina.

ROSETTA: Chi vinni carnevali?

CUNCITTINA: (facendo ai,ai) Facitimi sittari... me marito i corpa mi mazzò.

SARUZZA: E picchì... chi ci facistu?

CONCETTINA: Io nenti, ma certi malilingui ci cuntaru chi io mantinniva cu Raziu u parruchieri.

MICHELI: E inveci, non è così?

CONCETTINA: Certu chi non è così. Io seria sugnu.

MICHELI: Eppuru u proverbio chiaru parra. Non fari si non vò chi si veni a sapiri.

CONCETTINA: Ragiuni viautri aviu, quannu dicistu chi certi storie possunu essiri inventati.

SARUZZA: E fannu mali veru?

CONCETT: E comu si fannu mali?

MICHELI: Va bò, non vi preoccupati chi a vostru marito ci parru e u convinciu io. MA vui m'aviti 
a fari na promessa.

CONCETT: E quali?

MICHELI: Chi d'ora in poi prima di parrari di quacchi d'unu, pinsati ci chiù di na vota, e non 
giudicati mai na persona sulu dall'apparenza. Ma faciti sta promessa?

CUNCETT: E cettu chi c'ia fazzu.

SARUZZA: Fozza cummari, stati tranquilla chi risolvemu tutti i cosi. Sulu a morti non c'è rimedio.

MICHELI: Già…, sulu a morti... Saruzza ma picchì non ci prisenti a Ciccinu u to zito.

SARUZZA: Chi sugnu strammata, m'aviti a scusari. Ci presentu a Ciccinu u mezito. Ciccinu chista 
è a cummari Cuncettina.

CONCETT: Ma chi beddu figghiu. Mu Signuri l'avi in Gloria. Non tu fari scappari che ppropriu nu
beddu giovani.

CICCINU: U piaciri è tuttu miu.

MICHELI: O Saruzza, accumpagna a cummari a casa e dicci a so marito di stari calmu chi poi ci 
parru io.

CICCINU: Vegnu purru io cu tia, annamu ca me machina.

ROSETTA: Purru io vegnu, mamma.

CONCETTA: (si alza) Grazie di tuttu cumpari Micheli. (ed escono tutti escluso Micheli)


SCENA 6


(Appena solo compare Santuzza)

SANTUZZA: Bedda scena. E' diri propriu chi pozzu essiri fiera di tia.

MICHELI: Mananuvazza, chi coppu i scantu mi facisti pigghiari. Proppriu te spalli ma parari?

SANTUZZA: Ti pari giustu chiddu chi ci facisti a da povirazza?

MICHELI: Cettu chi mi parri giustu, non vidisti quantu vilenu avia intra? ora na pecuredda divintò.

SANTUZZA: Chistu puru veru eni. Vidi chi io piddì a pazienza e non pozzu chiù spittari. Moviti a 
sistimari a to figghiu e namuninni. Io mi ni vaiu e a prossima vota chi tornu, sarà l'ultima. (ed esce)

MICHELI: O Santuzza, Santuzza... fermati chi te parrari.



SCENA 7


MICHELI: Comu si fussi facili. Ora mi resta u compito chiù delicatu chiddu mi ci fazzu acquistari 
a fiducia chi piddiu a me figghiu, che è convintu di essiri scalognatu. E comu è fari... già...
picchì non c'iavia pinzatu prima. Quantu cercu ta l'elencu telefonicu (cerca e fa scena)
u numiru di dda amica di Micu chi mi cunsigghiò l'autru iornu. (fa il numero) Chi non c'è 
nuddu? .... Ah si, Pronto, io sogno Don Michele Capritta per servirla... u principali di 
Micu... aiu lu figghiu Iachinu scunsulatu. Voleste venire a me casa per dare la cura giusta?... 
Per innamoramento... Comu? anche subito?... Non si può fare prima? 
A grazie... molto gentile assai... ci vediamo allora... l'indirizzo u sapi... è via Sicilia vecchia
numero 17 si, si ta stu paisi.

(entra in scena Iachinu)

IACHINO: Ciao papà, e l'autri auinni sunnu.

MICHELI: Annaru a cumpagnari a cummari Cuncettina chi ni fici visita e Micu avi tri uri chi è da 
banna a fari non sacciu chi..... Ma tu picchì ha sta facci, chi t'abbattiu?

IACHINU: E comu l'eviri. Ormai l’ha sapiri chi mi battunu tutti i cosi a mia.

MICHELI: E ora chi ti mbattiu?

IACHINU: Mi mbattiu chi sugnu ... namuratu.

MICHELI: E si dispiratu pi chistu? Cuntentu a gnessiri inveci

IACHINU: E allura papà, si propriu tontu. Allura picchì ti dicu chi sugnu malasuttatu?

MICHELI: Già picchi?

IACHINU: Picchì st'amuri non è corrisposto. Zumma mancu mi caga.

MICHELI: Ma valli a capiri sti fimmini. Un figghiuleddu così beddu e simpaticu comu a tia, cu na 
certa posizioni... si innamura di na fimminazza certamenti brutta, cun picca capiddi, senza
denti, chi iammi a stuzzicadenti, stotta e sciancata... e nonostanti chistu... si fa teniri.

IACHINU: O papà, ma chi ti pari chi m'avia namuratu i to soru? chi poi è me zia? No, no, ti
sbagghi Ianciulina, a me Ianciulina è bedda, è ghiauta più di mia, bionda cu du gocci di 
mari apposta dill'occhi.

MICHELI: E tu dici chi mancu ti caga?


IACHINU: Propriu così papà e sugnu disperatu.

MICHELI: Coraggio, allegria caro figliolo. I tuoi guai sono finiti. Allura picchì sugnu to patri? Io 
tuttu avia compresu e ti vosi fari na sorpresa. Ti desi n'aiutu beddu ranni, e st'aiutu avissi
arrivari da un mumentu all'autru.

IACHINU: Chi facisti ci telefonasti a Raffaella Carrà?

MICHELI: Ma quali Carrà e Pippo Baudu. L'aiutu chi ti ciccà è propriu potenti . Chiamà na 
persona chi ti risolverà tutti i problemi. Specialmenti chiddi du cori.

IACHINU: Mi parri a mia chi i me problemi sulu a bonanima di me matri i pò risolveri.

MICHELI: A to mamma lassala unni è. Non t'azzardari ma muntui picchì subitu cà veni.

IACHINU: E allura nuddu i pò risolviri i me problemi (e fa per alzarsi)

MICHELI: Assettiti cretinu, e scuta a mia. Ci telefonai a na maga. Ma no a na maga qualsiasi ma 
alla maga delle maghe e dei maghi. C'è perfinu te pagini gialle.

IACHINU: E tu quasi to 2000 cridi ancora e maiari?

MICHELI: Non diri chiù sta parola chi idda sensibili ieni e si offenni.... Idda è a maga per
eccellenza. Idda è la maga Pippina... quella più fina.


SCENA 8


(suona il campanello)

MICHELI: Idda eni.... bedda Matri già cà ieni... Ou comportati beni mi raccumannu... na fari 
incazzari picchì se s'inacazza ti fa divintari nu rospu. E non farmi fari malafigura...

(Micheli va ad aprire ed appare la maga con le braccia alzate)

MAGA: Fortuna, felicità e benessere a tutti in questa casa. (fa un pò di scena) Ihhhh, cosa sento, 
ihhhhh.....qui dentro odo tanta negatività... Ihhhhh....comu siti infelici... ihhhhh.... comi siti 
povireddi.....comu siti misarabili.... mischini....puzzolenti...

MICHELI: Signura maga, ma non mi parri u casu d'esagerare.

MAGA: Silenziu chi peddu a concentrazioni.

MICHELI: Scusassi, mutu mi staiu, si concentrassi... si concentrassi

MAGA: U filu piddì. unni erumu arrivati?...

IACHINU: Chi semu puzzolenti.

MAGA: A si grazie. (ricomincia) Vedo tanta negatività.

IACHIN: Chistu già u dicistu...

MAGA: Giovanotto, mi faciti travagghiari o no?

MICHELI: T'avia dittu chi ta stari mutu. Travagghiassi signura maga.

MAGA: Il mio cervello è entrato in azione... vedo chiaro... si incomincio a vedere chiaro...

IACHINU: Picchì, prima vidia scurru?

MAGA: Vedo sempre più chiaro, le cose mi diventano nitide (prende la mano di Micheli) 
Si vedo sempre più chiaro.... Sta manu mi parra, attraversu i battiti du pusu... quanta
svintura staiu sintennu...quanta scalogna... ai,ai,ai.... ai, ai, ai...

MICHELI: chi vi mbattiu signura maga?

MAGA: Sugnu tantu tristi pi vui o giovani criatura. O comu si niru, o comu si sputtunatu.

MICHELI: CU io?

MAGA: Non m'interrompiri. Fammi finiri... Sentu chi tu sini innamuratu di na fimmina e idda 
manu ti caga. E u sa picchì ? Picchì si in preda di na fattura.

MICHELI: Signura maga...

MAGA: Mutu beddu, non farmi peddiri a concentrazioni che ora t'è farri l'antifattura.

MICHELI: SIgnura maga, si fimassi docu chi sbaghiu ci fu. Non sugnu io u fatturatu.

MAGA: A no, e vui cu siti.

MICHELI: Io sugnu u patri du svinturatu.

MAGA: ai,ai,ai,ai ... ecco picchì non vidia chiaru.

IACHINU: Comu non vidia chiaru...avia du uri chi dicia vedu chiaru, vedo chiaru...

MAGA: Ma chi vo capiri tu di culuri. Io vidia chiaru, ma na picchicedda scurru. E poi a sapiri chi
tali patri, tali figghiu così è facili cunfunnirsi. Ihhhhhh, ihhhhhh, ihhhhhh

IACHINU: Cuminciammu nautra vota.

MAGA: Ihhhh, ihhhhh,ihhhh figliolo quante negatività che sento (prende la mano di Iachinu) 
Figghiuleddu, sentu chi sini tremendamenti sfigatu... A tia ti ficiru na gran fattura, tantu 
ranni chi mancu na ranocchia si facissi zita cun tia.

MICHELI: Ma allura è gravi...

MAGA: E' gravissimo, ma non si preoccupassi chi sò figghia è in buone mani. Ora ci fazzu
l'antifattura... (fa scena)
Zum, zum, zum, gnam, gnam, gnam...sta fattura sinni va. Zu,zu,zu,..bo, bo, bo... stu beddu 
figghiu si libirò... Sentu chi ci semu. L'antifattura fici effettu. Ora c'è a parti finali, ma tu 
giovanotto ha collaborari.

MICHELI: Non si preoccupi chi me figghiu collabora. Veru figghiu chi collabori?

IACHINU: Si, papà, collaburu. Signura maga, mi dicissi ch'è fari

MAGA: Ha semplicementi rispunniri e me domandi. Io sentu chi a causa du to mali eni na fimmina 
chi ti fici peddiri a testa e idda mancu ti caga. Comu si chiama sta fimina?

IACHINU: E va beni... idda si chiama...

MAGA: No, non lo dire... io maga sugnu e tuttu sacciu... idda si chiama... si chiama....si chiama...

IACHINU: Ianciulina.

MAGA: Ianciulina. si chiama Ianciulina. Ecco vedi io maga sugnu e tuttu sacciu, purru chiddu chi 
non sacciu. Avi i capiddi niri comu a notti e l'occhi scurri. Non è così?

IACHINU: Veramenti è bionda e l'occhi l'avi celesti.

MAGA: Impressioni è... sunnu l'occhi du cori chi ta fannu vidiri bionda e cu l'occhi celesti. In
realtà idda avi i capiddi niri

IACHINU: Bha, sarà...

MAGA: Vidu puru chi è na picchicedda chiu curta i tia...

IACHINU: e ca vi sbagghiati di rossu. Idda è chiù longa i mia d'assai...

MAGA: impressioni, sunnu sempri l'occhi du cori chi ta fannu vidiri diversa da realtà.

IACHINU: Ma papà, ma tu cridi a sti cosi?

MICHELI: Cettu chi ci cridu, si a maga dici chi è così, tu cià cridiri. Abbi fiducia figliolo, abbi 
fiducia.

MAGA: Ihhhh. ihhh,ihhhh

IACHINU: Ricuminciò a fari u cavaddu.

MAGA: Sento che sta accadendo qualcosa di straordinario. La sventura sta lasciando 
definitivamente questa casa... E ta sta casa sta per entrare la fortuna... l'oggetto dei sogni
di questo fanciullo. Ihhh, ihhhh sento dei passi che si avvicinano alla porta... uno, due, uno, 
due,uno,due... E' arrivata, ora suonerà alla porta.


SCENA 9


(si sente il campanello)

MICHELI: Mamma mia, e cu iè... matri chi scantu... Santuzza aiutimi tu.

MAGA: Niente paura... è il futuro che bussa alla porta... Ianciulina sintiu u to richiamu ed è pronta 
a chiederti perdono e a ittarsi e to pedi.

(si sente ancora il campanello)

MAGA: Va dunque ad aprire sta benedetta porta.

MICHELI: vaiu io chi sugnu forti i cori... Cu è chi sona?

IANIULINA:(da fuori) Sugnu Ianciulina, facitimi trasiri.

MICHELI: Bedda Matri, allura tuttu veru ieni?

IACHINU: A mia mi parri nautra vuci.

MAGA: Tu dissi prima sunnu i ricchi du cori...

IACHINU: Veramenti erunu l'occhi.

(Micheli apre ed appare Ianciulina che abbraccia Micheli)

IANCIULINA: Beddu miu, quantu mi mancasti... Perdonami, avia l'occhi chiusi e ora sunnu aperti. 
ma ora basta, sugnu ca, e cà restu cu tia...

IACHINU: M'ava scusari signura maga, e chista cu sarissi?

MAGA: E comu cu sarissi, chista è a to Ianciulina (e tira per un braccio Ianciulina verso Iachinu) 
Chista è a to Ianciulina

IANCIULINA: (alla maga) Chi fici sbagghiai cristianu, mamma?

(la maga le fa segnale di andare da Iachinu)

IANCIULINA: Beddu miu, ma scusari ma l'emozioni è così forti chi mi fici sbagghiari uomo. 
O quantu mi mancasti... avia l'occhi chiusi e ora sunnu aperti

IACHINU: (si stacca con forza da Ianciulina) A mia sta cosa non mi convinci. E' va beni chi non è
bionda, e va beni chi l'occhi non l'avi celesti, e va beni chi non è chiù longa i mia. 
Ma a mia mi parri propriu nautra figghiola.

MAGA: Ma quantu voti ti l'è diri ...sunnu l'occhi du cori...

IACHINU: Mi parri a mia, chi stu cori avi bisognu d'un paru di occhiali di vista, si mi fa vidiri na
Fimmina completamente diversa... mancu un pilu avi o stissu.

MAGA: E inveci è propriu idda, a to amata Ianciulina chi ora chi sini senza fattura a vidi così
com'è. Diccillu tu stissu Ianciulina..

IANCIULINA: Chi c'è diri mamma? ehm signora...

MICHELI: Ma u sa chi sini sempri u solutu pilusu? ma chi t'importa si non ti parri a stissa. E'
bidditta, namurata, pigghitilla, mutu e.... passitilla da banna, a farci vidiri a casa.

IACHINU: Ma si papà, dopotuttu ha ragiuni tu. Non è comu ma faciunu vidiri l'occhi du cori, ma in 
compenso avi a me misura. Sembra fatta apposta pi mia. Io ma pigghiu e non ci penzu chiù.

IANCIULINA: Si Iachinu, quantu ti vogghiu beni. grazie mamma

MAGA: Prego figghia.. ehm (Iachino e Ianciulina escono dalla porta interna, verso l'altra stanza))

MICHELI: E ora a noi due. Grazie a vui a me figghiu ci passò a malacrianza e pi giunta si fici zitu.
Non mi resta chi pagari u cuntu. Allura quantu c'è dari?

MAGA: Solitamenti assai mi pigghiu. Però si voli… un modo mi ci fazzu un buon trattamentu ci 
sarissi.

MICHELI: E quali... mi dicissi.

MAGA: (avvina la sedia ) Io sentu chi vui siti sulu. Veduvu da tempu, aviti na figghia chi ora si
marita e purru vostru figghiu farà altrettanto. Io sugnu sula da tantu tempu, ancora bedda e
desiderosa di affetto... si vui ci stati ...a prestazioni pi so figghio ci veni gratis...

MICHELI: A sapiti na cosa? forsi comu maiara non valiti nenti, ma comu ruffiana però....

MAGA: Quali ruffiana... coppu di fulmini fu pi mia...

MICHELI: E purru pi mia... ci fu stu coppu di fulmini... però... non pozzu spittari mi ghiovi...

(le mette la mano sulla spalla e l'accompagna alla porta)


SCENA 10


(un attimo di silenzio... e suona il campanello)

MICHELI: Attonna idda ieni... già non pò stari senza i mia

(apre ed entrano Saruzza con Rosetta e Ciccino)

MICHELI: Ah... viautri siti...

SARUZZA: Picchì, cu ti spittavi...

MICHELI: A nuddu... però... passati da banna chi c'è to frati ca zita.

SARUZZA: Me frati ca zita? ( e i tre escono dalla porta interna)

(nemmeno il tempo che risuona il campanello)

MICHELI: e cu iè ora?? (apre ed entrano Turruzzu e Concettina)

TURRUZZU: Vinni mi ci fazzu sapiri a tutti chi io non sugnu curnutu... e chi me mugghieri è na 
brava fimmina.

MICHELI: (quasi spingendoli) Va beni... ma passati da banna, ch’è fari na cosa importanti e poi….
Da banna ci sunnu l'autri

(ed escono dalla porta interna) (rimasto solo)

MICHELI: O Santuzza... io u me doveri u fici. Forza prontu sugnu, veni e stuta a cannila. (pausa) 
Vo dirri, propriu ora chi avia canusciutu nautra fimmina... e pi mia... fu subbutu
coppu di fulmini... (pausa) Sarà statu a forza dill'amurri.... ma io... precisa a tia a vidia...
Stissi occhi, stissu nasu, stissu modu i camminari, stissi ricchi, stissa bucca e (facendo
segnale) stissa lingua.
Ma ormai, chiddu ch'Š fattu Š fattu e non sinni parra chi—...
Forza Santuzza... c… sugnu... a stuta sta cannila.

(appare Santuzza)

SANTUZZA: Senti un pò. Ma a tia a maga Pippina ti piaci pi davveru?

MICHELI: E chi importanza avi... Sì, chi mi piaci... ma non importa. Forza sbrigati, prima mi 
venunu i nostri figghi.

SANTUZZA: Bonu, non aviri primura... A mia i storie d'amori mi fannu sempri commuoviri...
U sa chi fazzu? Io mi nni vaiu, tornu chi mani vaganti. U me principali (guarda in alto)
troppu bonu ieni e capirà. (fa per uscire)

MICHELI: Aspetta Santuzza, chi vò diri chi non torni mi mi pigghi?

SANTUZZA: Certu ca tornu, ma sulu u Signuri sapi quannu.
(e fa di nuovo per uscire)

MICHELI: Aspetta Santuzza...

SANTUZZA: Chi è chi vo ancora? vo veniri pi forza cu mia?

MICHELI: No, ti vulia diri,... mi non ti scoddi a cannila ca

(la prende ed esce)


SCENA 11


MICHELI: (Prima controlla che sia completamente sparita, poi felice comincia a ballare e 
cantare) Non morru chiù...Non morru chiù. (poi con voce forte) Micu o micu, veni subitu
cà... Anzi viniti tutti ca...

(entrano tutti)

SARUZZA: (preoccupata) Chi succidiu

MICU: Chi c'è patruni

MICHELI: Stasira gran festa c'iava a gnessiri ta sta casa.

MICU: Chi si festeggia signor patruni?

MICHELI: Vogghiu festeggiari i me du figghi, vogghiu brazzari a me nova zita e soprattuttu...

MICU: Soprattuttu chi?

MICHELI: (riempie un bicchier di vino) Ci vogghiu fari nu brindisi ranni a persona chiù buona du 
munnu: A Santuzza... me mugghieri.

F I N E