‘U SCIABBACOTU

Commedia Brillante in Due Atti di


ORAZIO ABBATE

Personaggi:
SCAMMU Nicola – Pescatore, Marito e Padre;
RIZZA Vennira in SCAMMU – Moglie;
SCAMMU Ginu– Figlio; 
BACCA Giuvanna (Vedova Rizza e Suocera SCAMMU);
REMU Tanuzzu – Compare (scapolo);
CAMPU Placitu – Proprietario Terriero
VIGNA Francisca IN CAMPU - Moglie
CAMPU Lurena – Figlia;


I° ATTO

NICOLA: Vennira ti sbrichi a ‘ddumàri ‘u braceri? 
Nta l’ossa haiu ancora d’umidità du’ mari chi mi dugna rizzi ‘i friddu!
VENNIRA: Ma Nicola, cu’ quali ligna l’avirìa ‘ddumàri ‘stu focu? 
Fossi cu’ ddi quattru scheddi ‘i pisci chi ristàru a eri sira?
NICOLA: Ma da buttana da’ trigghia, Vennira!
Fineru i pezzuli chi cattài cu’ quattru soddi, unni ddu “sautafossa” ‘i Placitu Campu!
Pozzu critiri chi s’innannàru in fumu già i mè’ beddi quattru soddi ‘i ligna?
VENNIRA: Nicola, chi vulisti diri? Cettu iò non mi manciai! 
A verità è, chi ‘dduma oggi, ‘dduma dumani; ‘rrusti oggi, ‘rrusti dumani, (si fà pi’ diri)!

sulu cinniri ristòi!
Chiuttostu, picchì non vai nto ciumi; stanotti, comu mi dissi ‘u Cumpàri Tanuzzu, du’ boscu ‘i Ciuminisi, scinnìu a ciumàra e, cusàpi si cu’ l’acqua, non trascinòi puru ‘na picca ‘i frasciàmi ‘i ‘ddumàri!
Iddu stamatina all’abba già truvòi nuci e castagni a’ ribba o mari!
NICOLA: Menu mali chi mè’ mugghieri havi puru ‘u “ Cumpàri ” ca teni custantementi ‘nfummata supra ‘i castagni e i nuci puttàti da’ ciumàra!
“DU RANN’OMU”! Tutti megghiu ‘i mìa sunnu l’autri, veru cara Mugghieri?
Ma quannu mi puttàsti nta ‘sta casa a ttò’ matri tannu, carissimu “ Ciuri Spampanàtu ”,… era nu RANN’OMU puru iò; Veru?
Picchì non cià puttasti ‘o Cumpàri Tanuzzu, a tto’ matri, tannu; ai vogghia a quanti nuci e castagni ci facìa manciàri “ ‘u Cumpàri ”;
Ma nò, tannu non Vi cunvinìu; megghiu ‘stu babbu; datu c’un mortu ‘i fami ‘i Chiddu ‘u pani e i pisci si putìa ‘nzunnari!
SUOCERA: Nicola! Ma chi voi diri cu’ ‘sti paroli?
Mè’ figghia chi sciglìu a ttìa pi’ cunvinienza?
Smettila! Lassa stari in pace a’ ‘stà mè’ povira figghia!
Non sulu chi ti rupèzza i quasùni, i quasètti e puru ‘i mutànni!
Hai puru ‘u curaggiu ‘i parràri!
E poi, iò chi t’ha fattu ‘i mali! 
Quanti cugnetti ‘i custaddeddi t’haiu salàtu in tant’anni, ti scuddàsti?
Non sulu chi manciu chiù picca ‘i ‘na iatta …
hai puru ‘u curaggiu ‘i parràri!
Ma dimmi, facciazza “ ‘i Scoffunu spinusu”!
chi cosa ti cunzumu nto manciàri? Dai rispunnimi!
Non viti chi ristài senza denti? O si obbu?
NICOLA: Cara “Soggira”, cu ‘sta favula di denti, ti facìsti ‘na panza comu ‘na cufinedda! 


CON VOCE FEMINILE

“ Niculuzzu, Innirùzzu miu ” ‘sti pisci cu’ ‘sti scheddi ne pozzu manciàri! Ne pozzu scacciàri cu’ stà me’ bucca!
E iò, chi Vi rispunnìa comu nu rannissimu scimunitu pigghiàtu da’ bumma;
chi m’avirìa a pigghiari a facci a mmoffi notti e ghionnu, oggi, pi’ tannu; 
eccu mammuzza, non ti biliari! Non ti preuccupari, manciti ‘stu tutaneddu, ‘sta siccìtta, ‘sta fèdda ‘i pauru e….e puru da malanova, chi oggi, v’avirìa a pigghiàri e, chi non vi pigghia!
Troppu comutu manciàri a sbafu nta me’ casa! 
Veru cara la mè’ Soggira; troppu comutu!
‘U sapìti chi vi dicu: 
chi mi stancài di Vui, di vostri denti e puru ‘i chiddu chi vi nesci da’ bucca;
e picciò, è megghiu chi vi livàti di peti e v’innannàti a’ botta ‘o mari! 
Fozza; fora ‘i ‘sta casa! A runfriscàtivi ‘sta vostra testa pacciscula! 
SUOCERA: Mi nni nesciu, mi nni nesciu ‘i ‘sta Reggia; non ti preoccupàri!
Disgraziàtu “ Tu ”, e puru mè’ “ Figghia ”, chi s’innifuìu cu’ Tìa senza mi scuta ‘i paroli ‘i so’ Patri e puru ‘i Mèi!
Ma si c’è nu Diu, comu c’è, ca so’ giustizia divina, Aaaah ‘u ficutu, ‘u ficutu t’avi a scassàri, a còppa ‘i bili !
NICOLA: (facendo le corna) Te! Teee! Ietta sangu!…Ietta sangu!
“ Ciddàzzu ‘i mali auguriu ” travistùtu ‘i fimmina!
VENNIRA: Nicolaaaa! ‘A vulemu smettiri ora!
Cà, chiddu chi cunta, sunnu ‘i ligna pi’ ‘ddumari ‘u braceri!
O cià mèntiri d’unica seggia chi ristòi e chi a tunnu, usamu mi nni sittamu!
NICOLA: E va beni a finisciu, a finisciu; picchì si nò finisci chi mi scatta ‘u ficutu pi’ daveru e fazzu cuntenta a occatùna ‘i stravecchia e rappàta canuscenza! Chiuttostu Vennira? Unnè to’ figghiu Ginu! Fozza, fallu veniri ccà, cu mannu n’autra vota unni du Sautafossa ‘i Placitu Campu!

Unni du proprietariu agriculu pezzu rossu, ma sempri nu zappaterra e viddanu!
GINU: Chi c’è Papà? Vi sintìa parràri ‘i mìa! Mi Vulìti?
Era nta rina! Ci desi ‘na pittata a nostra bacchìtta i lignu!
A fici ‘na picca russa contru ‘o malocchiu;
‘na picca viddi pi’ scacciàri a ‘nvidia; 
e ‘na picca ianca a rigghiàmu du’ mari ‘i cammarìa! 
A fini poi ci desi puru ‘na ripigghiata ‘i pittura a du beddu piscicani disignàtu nta prua!
NICOLA: Cettu, ‘u piscicani! Non era megghiu mu cancillavi?
E no! Chistu havi a cuntinuari a farimi scappari puru di quattru pisci chi pigghiu!
Nta ‘sta casa, non sulu chi non stuccàti un ghiovu, puru dannu facìti!
Non era megghiu, du’ anni fà, mi ci disignavi, ‘na bedda Sirina a rigghiamu; 
cu’ davanti du beddi bocci, du beddi cosi unchiati, e…
VENNIRA: Ma quali beddi bocci e beddi cosi unchiati! 
Ma vadda a chistu! Puru i babbi scattreru!
Ginu, non scutàri a ‘stù ntuntarutu ‘i tò’ Patri!
Ntà vicchiaia ‘sta rimbambinennu e inveci d’un “ bugghiu i scogghiu ”,
si criti ancora “ nu babbaneddu a menz’acqua ”!
Avanti inveci, si stasira non vulìti moriri ‘i fami dicci a ttò’ patri mi ti dugna quattru soddi e vai a cattàri ‘na picca ‘i pezzuli unni Don Placitu Campu!
GINU:Mamma!Iò unni Don Placitu non ci vaiu chiù, mancu si m’ammazzàti!
VENNIRA: Ma Figghiu! Chi è stautra fissarla! Chi stai dicennu?
Riapri ‘sta bucca inzèmi o cirividdu, e fammi capìri picchì non ci voi annàri!
E pòi, no’ staiu capennu; no’ l’hai sempri fattu?
GINU: Matri! mancu a bastunàti ci vaiu chiù! Iò mi viggognu ‘i ‘ntrasiri n’autra vota nta da casa!
VENNIRA: Ma si pò’ sapìri chiddu chi ti pigghia?
Parra! Chi è ‘sta viggogna?

Iò pinzàva chi ti facìa piaciri annari unni Don Placitu!…
Ti sembra chi to’ matri havi l’occhi ‘nchiusi, comu a chiddi ‘i to’ patri?
‘U sacciu chi havi ‘na picca chi t’antenni ca figghia ‘i Campu; cu’ dda simpatica tinniredda “ trigghitta ” i LURENA! 
GINU: Eccu matri, propriu pi’ chistu!
Iò mi viggognu mi cuntinuu a parrari cu’ chista, cuntinuannu a ‘mbrugghiari supra a nostra famigghia!
Iò figghiu d’un piscaturi sciabbacotu sugnu, no’ figghiu di nu commeccianti!
VENNIRA: Ma chi bedda scupruta chi facisti!
Ginu? Non critu chi stai divintannu scemu! 
chi è ‘stu ‘mbrugghiari? Di chi stai parrannu? 
A tò’ famigghia tu ‘u sai benissimu chi havi antinati chini ‘i scheddi ‘i pisci!
Ginirazioni e ginirazioni ‘i gran salaturi di “‘nciòi” e di “custaddeddi”;
cu’ sempri ‘a stissa cumunanza ereditaria, tramannata da’ patri in figghiu e chi sunnu: ‘a miseria; e ddì dù’ pammi ‘i lignu rupizzatu chi, inzèmi e rrimi,
assumigghia a ‘na bacca!
Allura Ginu! Voi parràri? Chi sunnu ‘sti parenti commeccianti!
GINU: Inveci di dumannàlla a mìa ‘sta cosa picchì non cià dumanni a tò’ maritu? A mè’ patri?
NICOLA: A Tìa Ginu! “ Piscistoccu a ghiotta ”;
ora stai parrannu troppu pi’ mè’ gusti e megghiu mi ti stai mutu e ma smetti!
Lassa peddiri a tò’ matri! Tra masculi ni capemu!
VENNIRA: E no! Cari i mè’ masculeddi; ora m’incuriusistu!
Iò chi sugnu sulu bona a rupizzari e a fari a manciàri?
Non sugnu ‘na scupa ‘i pezza iò! Non sugnu ‘ntontira!
Fozza, niscèmu fora ‘sta virità o, caru Nicola, pi’ quantu è veru chi Diu esisti e chi mi ghiamu Rizza Vennira, stanotti ti poi strinciri ca rizza da’ tò’ bacca picchì, ti fazzu cuccàri nta rina cu’ idda!


NICOLA: Buttana da’ miseria!…. 
Vaddati pi’ ddù’ mmostra ‘i ligna, unni annammu a finìri!….
Mancu si fussi n’affari ‘i Statu!
E va beni Vennira! Voi sapìri a virità? E sta beni! Ta dicu, ta dicu!
Ti ricoddi l’annu scossu, quannu macari s’avivi ‘i soddi non si truvava, mancu ‘na ramagghia pi’ ‘ddumari ‘u focu?
VENNIRA: Mu ricoddu, mu ricoddu! Ma mi ricoddu puru ca fini Tu, ‘na picca ‘i ligna, riniscisti mi trovi!
NICOLA: Appuntu i truvai!
I truvai unni ddu cristianu chi tannu non sulu non canuscìa, ma non sapìa mancu unni stava; i truvài propriu unni du muntanàru, chinu ‘i boria comu ‘o ventu, ‘i Don Placitu Campu! 
Unni du ranni agriculu, viddanu e picuràru chi, avennu soddi e manciari a palati, si senti nu “ pezzu rossu ”!
Da vota, mentri chi iò scunzulatu, girava rina rina e ciumi ciumi, spirannu di truvari ‘na ramagghia pu focu; ‘ncuntrai ‘o Cumpàri Tanuzzu ca botta ‘o mari, friscu friscu, stava piscannu ‘i terra cu’ sò’ pruppareddu!
Allùra mi niscìu du’ cori mi ci dicu:
“Minchiazza ‘i Cefulu” Cumpàri ma comu faciti a stari cusì tranquillu a piscari, “ inveci ‘i ciccàri ligna comu a mìa ? ” 
Chi divintastu ‘i coppu: manciaturi vigitariano ‘i finocchiu sabbàggiu e autra minestra cruta?
Ma chi dicìti Cumpàri Nicola, Chistu rispunnìu; iò, manciu tuttu ‘rrustùtu e sempri supra ‘u mè’ beddu focu puru!
Poi cuntinuoi; ma dicitimi, chi avìti bisognu ‘i ligna? Havi ddù’ anni chi a mìa chisti non mi mancunu e siccòmu a Vui, vi rispettu chiù d’un Cumpàri, dicèmu comu a ‘nfrati, ora vi dicu pi’ quali motivu iò non haiu chiù pobblema ‘i lignìscu approviggionamentu!


SI SENTE BUSSARE ALLA PORTA
Entra in scena TANUZZU!

TANUZZU: Bonasera Caru Cumpàri Nicola!
Donna Vennira i mèi rispetti! Ginuzzu! Cara vecchia Cummàri Giuvanna!
SUOCERA: Vecchia era da bonamatri, da bonanima, ‘i to’ matri!
Iò, vabbeni chi sugnu senza denti pirò, ancora mi difènnu! 
NICOLA: Oh!..Tanuzzu, propriu ‘i Tìa stava parrannu! A mè’ mugghieri ci stava cuntannu di dda vota chi grazii a Tìa potti truvari ‘i ligna pi’ ‘ddumari ‘u focu!
TANUZZU: Cumpàri! Prima di da vota, e sempri a propositu ‘i ligna, Vui mi faciti ricuddari da’ mè’ prima vota e critìtimi, sunnu mumenti chi iò mi vogghiu scuddàri picchi mi sentu mali oggi pi’ tannu!
NICOLA: Cumpàri, facitulu pi’ mìa; haiu ‘na brutta umidifira nuttata ntra schina e coddu; 
Poi vi spiecu ‘u picchì; ora, si non vuliti m’immìnginocchiu, cuntatici a mè’mugghieri di comu facistu a canusciri a Don Placitu Campu e comu mu facistu canusciri puru a mìa!
TANUZZU: Ma quali ‘nginocchiatu Cumpàri? Chi sugnu ‘u Parrinu chi va cunfissari i piccati?
E va beni! Si è pi’ farivi un piaceri, voli diri chi fazzu un sacrificiu e, ritonnu arrèti ca mè’ testa!
Dunqui, ddù’ anni fà mi vinni nto ciriveddu ‘i chianàri nte coddi du paisi ‘i Ciuminìsi pi’ ‘na truscia ‘i minestra, ‘na brazzata ‘i ligna e puru, ca spiranza nto cori e ‘a solita famazza nira,‘i truvari ‘na picca ‘i ricotta unni occa ginirusu picuraru! A sira prima avìti a sapìri, cu mari avìa sciacquatu quattru 




Calamareddi e iò mi ll’avìa puttatu puru cu’ mìa spirannu di putiri fari canciu cu ‘na picca d’ova di iaddini ruspanti e campagnoli.
Arrivatu nte muntagni chi ancora facìa scuru, visti ‘i luntanu ‘na lumiredda ‘i ‘na casa, e allura pinzài m’immavicinu senza fari rumuru ricuddannumi, chi ‘na scupittàta, struppìa!
Ma, mancu avìa finutu ‘i pinzari chistu; Cummàaari, pi’ tutti i pruppa du munnu; critìtimi; attonnu ‘i mìa comu ‘na rota paccia, nu gran ‘bbaiàri ‘i cani picurari chi mi ficiru siccàri ‘u sangu e non vi dicu cara Cummàri e Caru Cumpareddu, chiddu chi mi ficiru fari ‘i sutta!
Poi, all’impruvvisu, sentu ‘na gran bucca chi mi ‘ffèrra ‘u culu cu’ nu mmuzzucùni, cu’ ‘nu mmuzzucùni, c’ancòra m’u ricoddu, mi strazzàu ‘u ciriveddu pu duluri e mi fici cuntàri e vìtiri tutti ‘i stiddi du Paratisu!
Menu mali ca ‘ncettu puntu, facennu buci, niscìu du’ scuru ‘u patrùni e allura; Minchia, pinzài nta me’ menti, Mi sabbài!
Ma ddu cristianu chiamannu i cani a unu a unu, cuminciò a diri: 
“a ttìa Satana”, “a ttìa Vampiru”, “ora basta! 
Lassatulu a mìa a ‘stu latru”!“Ora ci penzu iò mi ci dugnu ‘na scupittàta nta testa” !
Cummàri, cuntinuati a critiri, Vi precu; di paroli mi puttarunu chiù duluri nta ddu postu, du’ stissu mmuzzucùni c’avia scippatu prima;
e, sintennu diri a Chistu, chi mi vulìa sparari nta testa, cu’ dda picca ‘i ciatu chi m’avìa ristatu e facennumi cascari ‘i tonzìlliti du’ coddu iautu da’ testa, nte scappi, cuminciài mi mmi iettu ‘i buci comu un viteddu orfunu o comu fannu i pacci:
“ Aiutu sugnu ‘nnuccenti, sugnu sulu un poviru disgraziatu!
Non sugnu un latru, sugnu sulu nu Sciabbacòtu! Aiutu! 
Pietà pi’ svinturati, sulu l’occhi pi’ cianciai haiu”!
Cara Cummàri, pi cunchiutiri ‘stu dulurusu quatru a fini, ancora non sacciu comu fici, ma riniscìa ‘i cunvinciri a Chistu!


Pirò, ‘u stissu, prima ‘i veniri avanti, vosi vitiri i me’ mani iazzàti supra ‘a mè’ testa comu si fussiru ddù’ rami ‘i ficàra mulanciàna! 
VENNIRA: Oh poviru Cumpàri Tanuzzu! Oh Santa Babbara!
Ora capisciu picchì, d’arreti, a vostra quasuna è chiù lagga ‘i ‘na patti e chiù stritta ill’autra e fà difettu!
E iò chi pinzava chi siccomu non avìu a mugghieri, Vui avìu sbagghiatu a cucitura nto culu! Inveci, Puvirazzu! Matri du Cammunu, e picchì vi nnì mancava propriu ‘na ffèdda!
Caru Cumpàri mi facistu rizzari ‘i canni dall’ugna di peti finu e’ capiddi!
Ma cuntinuati a cuntàri, vi precu, comu annòi a finiri ‘sta iunnàta disgraziata!
TANUZZU: Dunqui, chistu mi fici veniri avanti e mi puttòi nta sò’ casa,
naturalmenti, sempri cu fucili spianatu chi mi puncìa a schina!
Poi, cu ‘na vuci ‘ncazzatuna, mi dissi:
Parràti, cu siti? Chi facìu nte mè’ pussitimenti?
VENNIRA: Matri Poviru Tanuzzu! Cusapi ‘u scantu c’avìu!
TANUZZU: Avissi a divintari obbu Cara Cummàri, tantu era ‘u scantu, 
chi nta ddu mumentu non mi ricuddava chiù mancu comu mi ghiamava!
Poi vidennu ‘u beni ‘i Diu ‘i manciari chi c’era attonnu ‘i mìa nta dda casa,
capìa c’u picuràru, tantu picuràru non avìa a ghiessiri; anzi, avìa a ghiessiri propriu nu riccu binistanti chi, maniàva chi mani e chi denti e non pinìava cu stomucu pi’ nenti; e picciò mi fici curaggiu, e ciccài ‘i darimi nu toccu ‘i tonu ‘Ristocraticu; capitimi, mica ci putìa diri chi era un menzu piscaturi, in quantu cusì misirabili, chi mancu ‘a bacca avìa! 
Picciò, cuminciai mi ci dicu ‘a virità supra ‘o nomi c’avìa e haiu “Remu Tanuzzu”; ma ci ‘mbrugghiài supra ‘a vita ‘i disgraziatu chi facìa e fazzu, ‘nvintannumi ‘u primu misteri chiù ‘mputtanti chi mi vinni nta testa e canuscìa l’impiecatu comunali!



Cara Cummàri, pari chi ‘sta parola umbriacòi; mancu si c’iavìssi dittu Prisitenti da’ Ripubblica o puru, Nutàru; canciòi (facendo il gesto con il palmo della mano) da cusì a cusì e, subbutu mi dissi:
“Voscenza dicìtimi: 
unni “opira? Qual’è ‘u sò’ travagghiu qualificanti? ”…
Iò, già, sulu cu’ ddu coppu ‘i voscenza, mi pigghiài ‘i cunfusioni e ci stava rispunnennu: ‘o Policlinicu ‘i Missina, capitimi, pi’ cuppa ‘i dda botta ‘i “opira” ‘i prima; poi pirò mi ripigghiài e a tiru ‘i palla e senza mancu rispiràri, ci rispunnìa: 
Signori Agricolo iò “ opiro ” nto Comuni di “ ‘Spetta chi ci Penzu ” in Provincia di “ Scuddatini ” vicinu a Callintini, e haiu l’onori ‘i fari l’altu qualificanti travagghiescu travagghiu di:
ccà, Cara Cummàri, arruvatu a ‘stu puntu, ebbi nu momentu di aminisia passanti, o megghiu ancora, cirividdusa scuddatina in quantu non mi vinìa nenti nta mè’ mitudda;
poi ‘i botta, ricuddannumi chi puru chiddi chi scupunu ‘i strati travagghiuni nto Comuni; usciannumi ‘u pettu pi’ simbràri chiù putenti e chiù ghiautu , ci dissi ‘n’autra vota: “ Signori Agricolo ” ‘ccillènza picuraru, iò sugnu nu “Scupinu Ginirali ‘i prima classi”!
Patratennu! Cummàri Vennira! 
‘I ddu mumentu in poi comu cancioi a sò’ facci, cusì cancioi a me’ vita!… 
Vallu a capìri a ‘stu cristianu chi capìu o pi’ cu mi pigghioi; havi ‘i tannu chi mi iapi sempri ‘a potta da’ so’ casa ricalannumi, ogni vota chi vaiu, ‘u beni ‘i Diu ‘i manciari picurarescu e campagnolu e , naturalmente puru ‘i ligna, chi havi ‘i tannu chi non mi mancunu chiù! 
VENNIRA: Cumpàri Tanuzzu, “Botta ‘i mari” mi vi pigghia,
chi funnuschina c’avìstu!



Ma scusati, nta tuttu chistu chi cuntastu, me’ maritu, chi centra?
Iddu, comu canuscìu a Don Placitu!
NICOLA : A mugghieri, si pimmetti, a finisciu iò ‘i cuntari ‘sta storia!
Tanuzzu, dopu l’incontru nta rina, mi cuntòi tuttu chistu chi ora sai e poi, pi’ farimi ‘u favuri, mi dissi, chi si vulìa, a propositu di ligna, mi facìa canusciri a ‘stu Don Placitu; naturalmenti, ca cundizionali chi puru iò avìa a fari a patti du’ pezzu rossu chinu ‘i soddi!
Ora Vennira, Ti renni cuntu puru Tu comu, pi’ mìa, era difficili fari ‘sta patti?
Iò nascìa chi peti i fora, e ‘i scappi ne canusciu mancu ora!
Cu’ ddi mè’ caddi sutta e peti, c’assumigghiunu a’ cupittùni ‘i machina, comu ma putìa mmucciàri ‘a me’ sotti disgraziata?
I’ caddi, senza scappi, si vitiunu e si vitunu a trì migghia fora da’ costa!
Allura Tanuzzu ci vinni l’idea mi mmi ni dugna un paru novi novi, chi, mancu a fallu apposta, avìa “truvatu” tall’estàti ill’annu prima nta rina !
(girandosi verso il pubblico:
(‘U patruni, chi si stava facennu ‘u bagnu, ancòra i cecca!)

e chi Iddu non s’avìa pututu mentiri picchì ci viniunu ranni;
Critimi Vennira, a mìa, inveci, cu’ ddi caddi sutta i peti, mi vinìuni propriu cummutusi e, quasi giusti!
Poi mi desi puru ‘na giacchetta e un paru ‘i pantaluni ‘bbunnanziusi, chi avìa sempri truvàti nta dda famosa ‘stàti, nta rina;
(girandosi verso il pubblico:
(e cu stissu patruni, chi si stava facennu ‘u bagnu, c’ancòra i cecca)!

A fini, cara Vennira, “vistutu” e “scappittatu”; 
Tanuzzu mi puttòi nta casa ‘i Don Placitu!






Oh Vennira, appena ntrasìi di dda potta, Matri ‘i Diu chi spittàculu; 
pi’ pocu no’ svinìa!
Davanti ‘e mè’ occhi c’era ‘u beni ‘i Diu; 
‘mppinnùti ‘o bastàsi da’ casa e supra ‘u sulàru, e chi non c’era: 
Suppissàta, caciu cavàddu, pumatoru d’invennu, cipuddi, zobba; 
mentri, a giru ‘nta stanza, stinnùti nta ranni scaffali ‘i lignu:
rutunnuli rroti ‘i fummàggiu picùrinu, fica sicchi, bocci ‘i pumatoru sutt’ogghiu, mulanciàni sutt’acìtu, patati, faciola, favi sicchi e ogni autru beni ‘i Diu!
Critimi, Vennira, avissi a cascàri da’ bàcca cu’ mari calmu;
a bàva mi scinnìa da’ bucca, comu ‘na ciumàra e, si non era pi’ Tanuzzu, chi capènnu a sunàta, mi tinìa p’‘u brazzu, iò penzu chi mi sfracillàva ‘nterra, pi’ cuppa ‘i dda dibbùlizza, chi senza ritegnu m’avìa ‘ffirràtu ‘a bucca du’ stomucu!
Pi’ falla brevi, Vennira? 
Voi sapìri picchì tò’ figghiu si viggògna d’annàri a pigghiari ‘i ligna unni Don Placitu?…
Picchì iò, dda vota, vitennu tutta dda robba e ciccannu ‘i fari ‘u Signuri cu’ tanti picciuleddi, a Chiddu ci dissi chi era nu rossu commeccianti di “calia” e di “nucidda”, chi rifunnìa, c’‘a mè’ flotta ‘i carretti e carrittèri, tutta a Sicilia finu a ll’Italia calabrisi!
GINU: ‘U Capistu ora matri picchì non ci vogghiu annàri? ‘U capistu ora?
Cu’ quali facci iò mi presentu unni a Signurina Lurena!… 
C’‘a facci c’assumigghia o’ mè’ pantaluni rupizzatu nto culu? 
Beddu figghiu ‘i commeccianti ‘i calia e nucidda, cu’ tantu ‘i bedda “flotta”!
Già c’inbrugghiài ‘na vota chi mi strazzài ‘u pantaluni d’arrèti catènnu da’ bicicletta!



Poi, ‘n’autra vota chi succitìu, catennu d’un carrettu pi’ cuppa d’un mulu sbizzarrùtu!
A tezza vota, chi c’iambrugghiàri?
Fossi chi ddu brigànti ‘i passaggiu mi pigghiàru a pitàti nto culu?
Basta iò non sacciu chiù ‘nvintari nenti!
Non haiu chiù fantasia e, mancu ‘a facci mi ci salutu chiù a Lurena!
Mi s’‘a sbrogghia mè’ patri ‘sta vota picchì, iò figghiu ‘i piscaturi sugnu, e m’innintennu sulu ‘i cefuli e ‘i pruppa, no’ ‘i calia o nuciddi o tantumènu ‘i carretti chini ‘i genti chi vanno a spassu ntall’Italia Calabrisi!
VENNIRA: Oh ‘stu mè’ poviru figghiu! 
Quantu cosi stotti c’‘avìsti a supputtàri pi’ cuppa ‘i ‘stu patri snaturatu!
Non sulu chi ti fà moriri ‘i fami facennuti manciàri sempri brotu ‘i “scoffini”....
puru nu possibili matrimoniu binistànti ti voli fari peddiri!
Ma Tu, Nicoleddu chi stai scutannu, stai beni attentu; 
o mi sistèmi ‘stu ‘mpidugghiu, o ‘u trovu iò ‘u lignami mi ti rustu supra ‘o bracèri, comu all’òpi! 
TANUZZU: Ma Cummàri Vennira?
Vostru maritu fici tuttu chistu pu’ vostru beni e…
VENNIRA : “Mutu”, tistimoni ‘i nozzi municipali! 
Cumpàri d’iddaneddi chi nni ricalàstu e chi erunu puru “ ‘i rràmu ”!
È megghiu ma smittìti puru vui, si no, n’autru bracèri ‘ddùmu! 
Anzi, ‘u sapìti chi vi dicu:
“ c’‘a cuppa ‘i tuttu chiddu chi ‘sta succitennu nta ‘sta casa, è ‘a vostra ”!
Mè’ maritu, ‘stu babbasùni, fù cusì ‘ntònturu chi, senza pinzàri e conzequenzi, si fici inchiri ‘a testa di vostri paroli;
Non è chi pinzòi, st’emeritu cretinu,chi sulu i muntagni non si scontrunu mai; mentri ‘i cristiani, occa a vota, macàri a scuddàta s’incontrunu!



TANUZZU: Vinnirùzza! Picchì mi dici ‘sti parulazzi!
Tu ‘u sai chi pi’ ttìa, iò mi ittirìa nta ‘na mantra ‘i piscicàni!
VENNIRA: Sì! Comu dda vota, quannu nto misi ‘i Dicembri, spusìni frischèri, mi facìsti fari da bedda “crucèra” c’‘a baccuzza a rrìmi; 
“du Ciumareddu ‘o capu d’Alì”! Ottucentu metri ‘i mari, scassi!
Ti ricoddi comu ti ittàsti a mari mi mmi sabbi quannu catìa ntall’acqua?
TANUZZU: Ma Vennira! Ti scuddasti quantu era fridda l’acqua?….
Chi mm’avìa a pigghiàri ‘na bronchiti ‘i pettu fummìnanti mi ti sabbu?
E poi, mizzica, chistu è ‘u ringraziamentu! 
Non sulu chi d’avòta t’inzignàsti a natàri!
VENNIRA: ‘U sai chi ti dicu? Chi è megghiu ma smettu!
Picchì a ttìa ‘i cosi, prima mi capisci, till’annu a calàri c’‘a cucchiaredda; 
comu a ddi pisci buddàci; chiddi chi sutt’acqua, stannu sempri c’‘a bucca spalancata, spirannu chi occa strammatu prima o poi ci casca d’ìntra!
Oramai capìa chi ‘sta matassa mi la sbrugghiari iò, datu chi Tù, non si bonu mancu pi’ ‘rrustiri!
NICOLA: Grazii Venniredda, sbrigattilla Tù a mugghièri!
Mancu iò, comu a ttò figghiu, haiu ‘u curaggiu ‘i ritunnàri nta dda casa!
TANUZZU: Ma, scusatimi tutti!
Cummàri Vennirà? Comu ‘u vulìti sbrugghiari Vui ‘stu ruppu?
Non critu chi, scappa ‘u tritrolu, e c’iarriva nta ddu “ postu a Remu Tanuzzu, ‘o Sciabbacotu chi sarìa iò ”!
Non vulirìa pinzari c’‘a fini, dopu chi fici sulu beni e dopu ddi gran mmuzzicùni chi scippài, ci ‘mpizzu puru l’amicizia ‘i Don Placitu Campu, cu’ ddu beddu contornu ‘i llìgna, cumpanàticu e annìssi e cunnìssi! 
VENNIRA: Cusì nzignàti puru Vui e, ‘a prossima vota, inveci mi ci facìti fari Cavulàti e brucculàti a mè’ maritu,vi facìti l’affari vostri o ci pinzati ddù’ voti!



TANUZZU: Ma botta “‘i cacàredda” m’avìti….
VENNIRA: Mi ll’avìti Vui spera Diu!
Anzi no! A Vui vi auguru ‘na bedda ‘mpuntatura stuppàta ‘i “Ficatinnìi”!
TANUZZU: Ma Cummàri Vennira?
Chi vulìti annàri unni Don Placitu chi peti ‘i fora comu a vostru maritu, dicennu a Chistu: 
CON VOCE IRONICA e FEMMINILE:
Semu pizzènti Don Placitu,!
Sulu pizzenti! 
Senza calia, nucìddi e carretti!
O puru: Vi mbrugghiàmmu Don Placitu! Era tuttu fausu! Non era veru nenti!
VENNIRA: Bravu, ‘nduvinastu; propiu chistu ci dicu caru Cumpàri Tanuzzu!
Propiu chistu! O non m’avissi ghiamàri chiù Vennira Rizza si n’‘o fazzu!
TANUZZU: Si, si, giucati c’‘u focu!
Cùsì Don Placitu, dopu chi Vi rispunni Grazii; 
Ghiama a Satana e Vampiru, i so’ cani e dugna iniziu ‘o spittaculu chi havi pi’ titulu: “ a pigghiti i mmuzzucùni ”, naturalmenti contro ‘i Vui e vostru maritu chi siti l’attori protaconisti!
VENNIRA: Caru Cumpàri, a’ vogghia mi ciccàti ‘i farimi scantàri;
oramài a dicisioni ha pigghiài e, comu dissi chiddu:
“arrèti non si tonna”: ‘U DADU È STRITTU!
NICOLA: Vennira! Pi’ pietà di tutti i Santi Marinari!
Almenu scutàmu o’ Cumpàri Tanuzzu ntà ‘na cosa: 
inveci m’annàmu nta dda casa vistuti comu si fussimu zingari e chi peti ‘i fora, paràmuci, comu ‘na famigghia ‘i Commeccianti s’avirrìa a paràri, e poi, quannu semu ddà, dicìti Tu si diri a virità o puru fari finta ‘i nenti e cuntinuari a ‘mbrugghiàri!



VENNIRA: Chiddu chi stai dicennu sarìa possibili si fussimu veri commeccianti chi soddi; ma ranni disgraziatu chi non si’ autru, quannu dici paràmuci, tu m’avirrìvi spiecàri cu’ quali robbi s’avirìa a paràri to’ mugghièri!
Fossi cu’ ddi quattru pezzi strazzati chi usu pi’ scupàri ‘u funnu?
O strincennumi occa mmòstru i dda fitùsa rizza chi hai supra ‘a tò’ bacca?
TANUZZU: Cummàri! Pi’ robbi non tinìti preoccupazioni picchì, sempri nta ddà famosa ‘stati , puru nu beddu cumpletu fimminìli truvài nta rina!
VENNIRA: E no! Caru Cumpàri! Ora basta!
Du’ vostru negoziu iò non ci vogghiu passàri…
e, mancu vogghiu cattàri nenti! 
Bastàru “ l’acquisti ” chi fici mè’ maritu!
NICOLA: Vinniruzza, mi vinni ‘n‘idea!
Picchì non ti menti ‘u ‘vistìtu du’ Matrimoniu ‘i tò’ matri?
havi cinquantanni; ma n’‘e dimostra! È comu si fussi novu!
Puru ‘i so’ scappi sunnu ‘mmaculati; tranni d’avòta, non canusciunu peti! 
VENNIRA: I robbi ‘i mè’ matri du’ matrimoniu?
Puru m’‘a ricoddi ‘a parola matrimoniu! 
Mancu viggògna teni; Disgraziatu mortu ‘i fami!
puru ‘stu sgarbu a mè’ matri mi vulirìvi fari, fari!
A mìa mi nnì facìsti fùiri e poi spusari o’ Municipiu cu’ dda bedda prumissa, mai mantenuta, chi: dopu, cara Vennira Tiirispusu nta chesa cu’:
Veri aneddi d’oru, abitu biancu, scappi ‘i Cinirentula e ducis nto funnus viaggiu ‘i nozzi nte Calabrii!
NICOLA: Basta ora Vennira!
Ddùi sunnu ‘i cosi: o comu dicu iò! 
O ‘u negoziu du’ Cumpàri tanuzzu!



Dicìtiti, o fatti veniri n’autra idea!
VENNIRA: Tu ‘u sai chi non c’è autra soluzioni, veru? 
Picchìstu mi stai mintennu chi spaddi ‘o muru!
E va beni; a mali ‘strèmi; ‘strèmi robbi!….
Fozza, Tu chi vistìti du’ negoziu du’ Cumpari Tanuzzu‘i supra,
iò, chi robbi ‘i mè’ matri; priparàmuci e pattèmu!

ENTRA IN SCENA LA SUOCERA

SUOCERA: E bravi!…Brava a mè’ Figghia e pùru a mè’ Ènnuru!
Iò sugnu sulu nu scupagghiu ‘i funnu!
Non pinzàti chi putirìa cuntàri puru ‘u mè’ parìri datu chi robbi sunnu ‘i mèi?
O forsi iò murìa e mancu m’innaccuggìa!
Vennira! ‘U sai quantu sacrifici fici dda bonammùzza ‘i mè’ patri pi’ ddu iancu vistìtu e ddi scappi? E mi mmi crisci poi, ah, quantu nuttàti mari, mari, poviru disgraziatu e quanti pruppa appi a pigghiàri mi si vinni? 
Iò m’‘u ricoddu sempri ddu ionnu quannu, cuntentu, cumparìu a casa cu’ ‘na truscia sutta ‘o brazzu, e a buci forti dissi: finammenti ‘u truvài Vennira! 
Iancu, ‘mmaculàtu e, puru cu’ nu strascicusu velu!
All’iniziu, a parola ‘u truvài, inveci ‘i ccattài; na capìa tantu! 
Poi, quannu cuminciò a parrari e cuntàri i fatti, a cosa mi fù ghiara comu a luci du’ suli! 
Puvirazzu, si sfucò cuntannu comu sa facìa girannu sempri chesi chesi, a vaddàri si c’erunu matrimoni frischi di iunnata e a fini, com’era sempri sfuttunàtu picchì sulu cunfetti e basta, riniscìa a puttàri a casa,!
TANUZZU: Ma comu?
Pigghiàva ddi beddi cunfetti c’‘a minnulèdda d’intra, e puru scuntentu era?



Chi misteru è mai chistu?
Iò pi’ pigghiàri quattru cunfetti, ma ffàttu cetti tuffi e sciddicàti, chi haiu l’ossa e ‘i ginocchia rattàti mancu si mm’avìssi sciariàtu cu’ centu iatti!
E poi, pi’ ritunnàri a chiddu chi Vui dicìvu prima, chi c’èntrunu ‘i chesi, e ‘i spusàlizzi ill’autri, cu’ vostru vistìtu?
SUOCERA : C’èntrunu, c’èntrunu! 
Mè’ patri comu un tunnacchiòlu era fubbu, ma sempri un mortu ‘i fami ristàva!
E, comu si dici, quannu arriva ‘u mumentu du’ bisognu e da fami, puru i pruppa nesciunu ì sutta o’ scogghiu!
E siccomu pi’ mìa, avìa ‘rruvàtu ‘u mumentu ‘i maritarimi, Iddu, poviru disgraziatu senza soddi e mancu occhi pi’ cianciri, avìa truvatu nu sulu modu ‘ntiliggenti, p’‘a so’ testa, di cuntintarimi, e chi era chiddu ‘i ‘ntrasiri e nesciri di chesi a’ ricecca d’un putenti coppu i’ futtuna! 
TANUZZU: Finu a ora, ‘i ‘stu diabolicu pianu non haiu capùtu nenti!
Chi centrunu poi ‘sti chesi, e peggiu c’annàri ‘i notti! 
SUOCERA : Centrunu, centrunu, scutàti Cumpareddu e ‘nzignàti!
Nta ‘na chesa ‘i Pachìnu, nto Catanìsi, mè’ patri visti chi c’era un matrimoniu in esecuzioni, ma visti puru chi tutti i beddi ‘nvitati, cumpresi i futuri spusìni, invèci di esseri cuntenti, si nnì diciùnu ‘i tutti i culùri fora da’ potta da’ chesa: 
“Fimmina tappinàra ”!,.. È ttò patri chi havi a pacàri i cunfetti e ‘u pranzu ‘i nozzi si no’, pi’ mìa, hai vogghia mi resti schetta!
“Straggiu mi hai! Focu ddumàtu mi ti pigghia”! 
‘Sti spinnìcchi ti vinniru propriu ora davanti o’ putticàtu da chesa, nta ‘stù mumentu, nto ionnu du’ matrimoniu! 
Mè’ patri già mi pacòi ‘i scappi ‘i principessa e puru ‘u vistìtu tuttu ricamatu ma, vistu chi a ttìa ‘sti cosi non ti bastunu e chi a mìa, stai vitènnu, chi non 


mi sebbunu chiù, vadda chi nni fazzu, grandissimu disgraziatu…
Vennira, a figghitta, e fù così, comu mi dissi to’ nonnu, chi mentri nu giocu ‘i focu ‘i: mmòffi, pugna e coppa ‘i pacciu e ‘i disgraziata, giravanu tall’invitati, chista, si spugghiòi comu quannu si leva a scoccia a nu lumiùni, e cominciò, comu ‘na furia, a ittàri all’aria tutti i so’ beddi robbi matrimuniali!
Me’ patri, to’ nonnu, chi non s’ispittàva autru si non chistu, e chi era già prontu comu un << piscispàta c’‘a sò’ spata >>;
cu’ nu scattu filìnu a tagghiàri l’aria e ‘i brazza comu ‘na scupa ‘i trì metri, li ‘bbrancòi a volu e, via, comu ‘na saìtta nto celu quannu c’è ‘u malutempu! 
A pigghiulu! ‘U pubbiri chi lassòi e so’ spaddi si dici, c’‘ancora gira nta piazzòla da’ chesa!
VENNIRA: Matònna Matri! Non critìa cu nonnu fossi cusì fubbu!
SUOCERA: E chi ti sembra chi ttò’ nonna si spusava a unu ‘ntonturu figghia? Tu na canuscivi! Peggiu d’un masculu era nto scegliri!
VENNIRA: Ma su nonnu era senza scola, com’‘u fici ad avìri st’idea dicèmu cusì: ‘i matrimoniu scassàtu, cu’ spiranzusu spugghiamentu ‘ncorporatu ‘i fimmina dilùsa!
SUOCERA: Vennira! Ti scuddàsti comu si dici: Tali Patri! Tali figghiu!
È da ginirazioni e ginirazioni ‘i RIZZA chi ‘sti famigghi spusunu i sò’ figghi fimmini cu’ ‘stù sistema!
Tu eri stata una di chiddi futtunàta, picchì avìvi ‘u me’ vistìtu chi iò, povira viduvèdda senza maritu e, picciò, senza tò’ patri chi putìa curriri chesi chesi pi’ tìa, t’avìa lassàtu novu novu, in previsioni du’ tò’ beddu matrimoniu!
Poi tu, comu all’ovu ‘i pasca, mi facìsti a sopprèsa mi t’innifùì cu’ ‘stu scoffunu vilinusu e mi ti spusi nto Cumuni e allura, eccula a fricàtura nova, nova; dopu vintanni c’‘u tinìa pi’ ttìa, quannu mi dicitìa mi mmù mentu, disgraziata chi non sugnu autra, ‘u me’ d’arrèti no’ era chiù ‘u stissu, dicemu:




n’anticchia chiù ‘llaggàteddu nte cianchi, e senza possibilità, macàri stricànnumi ‘nterra, mu fazzu ntrasiri chiù ‘i sutta!
NICOLA: Si, si! Dicèmu a virità! 
N’anticchia chiù ‘llaggàteddu, comu ‘na cufinedda, nta ddù postu rutunnulu, 
fossi si capisci megghiu!
SUOCERA: Ecculu! Parròi n’autra vota ‘u scoffunu!
NICOLA: Va beni, ora chi vi sfucàstu, c’iù vulìti dari ‘u vostru Quaddàrobba a vostra figghia?
O V’‘u vulìti puttàri cu’ Vùi nta cascia, novu novu! 
SUOCERA: Mi non ti dugnu ‘sta soddisfazioni e spirannu mi ti mentu iò nta tò’ cascia ddu mmostru ‘i coppula strazzàta e rupizzàta chi tèni nta testa; c’iù dugnu!
NICOLA: Fussi chi fussi ‘a vota bona! 
Vennirà, cànciti e pattèmu ‘i cussa! Prima chi tò’ matri cancia idea!
SUOCERA: Fussi ‘na bannèra comu si ttù, chi basta ‘na ciusciàta ‘i bucca, pi’ essiri da testa, e’ pèti; anzi no, sempri e pèti picchì testa Tu no’ nn’hai, si nò a ‘stùra, p’annàri a custaddeddi, inveci d’avìri ddi quattru pammi ‘i bàcca chi stà addrìtta pi’ fozza, n’avìvi una a mutùri!
NICOLA: Canta! Canta! Vitu cu’ piacìri c’‘a lingua e ‘u ciàtu non Vi mancunu!
Chistu voli diri chi ‘i fami non Vi fazzu moriri e chi macàri senza denti Gnammi..Gnammi..Tanuzzu ‘u saccu v’‘u inchi, d’altrondi: 
basta vaddàri ‘a cufinèdda ‘i prima, c’avìti!

CASA DI DON PLACITU CAMPU
(sul palco Nicola e Vennira)




NICOLA: Don Placitu Campu c’è pimmìssu! 
VENNIRA: Ora chi ‘ntrasèmmu ti ricuddasti?
Matri, Nicola, tutti ‘i scappi mi lluddài!
E vadda puru ‘u vistìtu, vadda com’è cumminàtu!
Mi facìsti caminàri <<all’Abba! Ebba ebba! Abbiri abbiri>>,… e chistu è ‘u risuttàtu!
NICOLA: Ma Voi stari camma! Smettila!
Pi’ mìa comu ‘na principissa si’! Stai benissimu!
E poi, picchì ti stai preoccupannu?
Non c’ià diri ‘a virità a Don Placitu supra i motti ‘i fami chi semu? 
Pi’ cciò chi ti nni freca su vistìtu e n’anticchia squalcìtu – ‘ncripatu, inzòmma: n’antìcchia ‘mpaddatu!
VENNIRA: Matri Nicola, chi nni sacciu!
Vitennu ‘u beni ‘i Diu chi c’è nta ‘sta casa, quasi quasi, penzu, cu Cumpàri Tanuzzu pozza avìri ragioni!
E poi, vulennu essiri sincera, quasi quasi, ripinzannu puru a chiddu chi dissi a propositu di ddi mmuzzicùni chi putìriumu scippàri dicennu a virità a Don Placitu supra a nostra Nirissima, cabbunàra miseria, occa dubbiu mi stà vinènnu pi’ davèru!
NICOLA: Vennira, ‘u sai chi ti dicu a mugghieri?
Vitennu, facennu e, ‘u Signùri mi nnà manna bona!
VENNIRA: Ma unnè ‘stu Don Placitu?
E sò’ mugghieri e so’ figghia, unni sunnu?
Nicola, voi vitiri chi non c’è nessunu e ficimu ‘stà sfacchinata pi’ nènti?
NICOLA: Signori Don Campu, c’e pimmìssu! 
C’è nessùnu nta ‘sta casa?




(GRIDANDO)…
Placituuuu ! Oh Plaaaacitu!
VENNIRA: Disgraziatu! Ma chi è tò frati cu ghiàmi Placitu!
NICOLA: Scusa Vennira!…Mi fici pigghiàri ‘a manu da’ raggia!

(IN SCENA DON PLACITU)

DON PLACITU: Cu è!…Cu è chi mi stà ghiamànnu!
E Vui cu siti? Comu facìstu a ‘ntrasìri nta mè’ casa?… 
Picchì non vi sbranàru i mè’ cani!
VENNIRA: Matri di Diu, Nicola! 
Dicci chi sì’ ‘u commeccianti; ‘mbrogghia, ‘mbrogghia! 
I mmuzzucùni, ricodditi i mmuzzucùni!
Pi’ carità, “ cugghiunìulu ”, si nò, ‘na botta ni fà fari, motti semu,!
NICOLA: (a voce alta) ‘Ccillènza ‘ccillintìssimu Don Placitu,… 
Non vi ricuddàti ‘i mìa? Iò sugnu “ Nicola SCAMMU ” ‘u commeccianti da’ Calia e da’ nucidda!
Chiddu di carretti e carrittèri chi vànnu e vènunu puru ill’Italia Calabrìsi!
Non Vi ricuddàti? ‘U Cumpàri ‘i REMU Tanuzzu! 
“‘U scupìnu ‘i prima classi du’ Comuni di “ ‘spetta chi ci penzu”?
Vi ricuddàti ora?
DON PLACITU: Mi pigghiàssi nu scuncàssu nte budedda!....
Comu fici mi non m’innaccòggiu subutu!
Chi onòri, chi onòri!
Eccu picchì i cani mancu ‘bbaiàru e non vi sbranàru!
Si ricuddàru di dda vota, di quannu vinìstu cu’ vostru Cumpàri Tanuzzu!… 
Menu mali chi ‘sti disgraziati hannu ‘a memoria megghiu da’ mèi!



VENNIRA: Menu mali pi’ davèru! 
‘MMaculàta ti ringraziu! Avanzi un mazzu ‘i ciuri nta chesa!
DON PLACITU: Cu è chista ? Cu è sta bedda picciotta chi è cu’ Vùi?
NICOLA: Don Placitu, tegnu ‘u piacìri mi Vi presentu a mè’ mugghièri!….
Era in villiggiàtura ‘o Ciumareddu!… 
A pigghiàri suli stranèru a triccèntu metri da’ nostra casa ma, quannu seppi chi vinìa unni Vui, non ci fù nenti ‘i fari, mi vosi curriri pi’ fozza d’arrèti!
DON PLACITU: Signùra! Onoratu ‘i fari a vostra canuscènza ‘i prisenza!
Capisciu chi pi’ Vui, abituata a stari nta ‘na casa signurìli, è un sacrificiu esseri nta chista, a menzu a ‘stu fetu ‘i fummàggiu, salàmi, e st’autri cosi ‘i campagna!
Ma si iò sapìa da’ vostra vinùta, ‘sti cosi ‘i facìa mentiri ‘i patti, cusì, quannu arrivavu, non vi diturpavunu ‘u vostru nasu e ‘a vostra vista nubilianti!
VENNIRA: Non Vi preoccupàti Don Placitu!….
Pi’ mìa ‘sti cosi chi ne vitu mai; 
eeeeh vogghiu diri chi ne vitu mai sani sani, picchì i vitu sempri e sulu tagghiati nte piatti a taula; mi fannu propiu piacìri!
Anzi ‘u sapìti chi vi dicu, mi non Vi fazzu ‘ffènniri e si Vi fà piacìri puru a Vùi, occa fomma ‘i fummaggiu o cadduzzeddu ‘i salami o chiddu chi vulìti Vui a vostru piacìmentu, iò, basta chi sunnu sani sani e senza tagghiati, si vulìti e a ricalu, mi pigghiu!
Naturalmenti, oh, ‘ntinnemuci, no’ pi’ manciàlli; ma sulu mi ci dugnu ‘na vaddata e ‘na ciauriata ‘i tantu in tantu nta me’ casa, a ricoddu da’ vostra canuscenza e ‘i squagghiamentu ‘i cori ‘i ‘sta visita!… 
Tu Marituzzu Mèi, chi nni penzi?
NICOLA: Datu chi è sulu a ricoddu ‘i ‘sta vinùta, e picciò comu ‘na cortesia nte confronti ‘i Don Placitu, si Iddu e daccoddu, sugnu daccoddu puru iò!


Caru Don Placitu, ‘sti cosi, a nostra casa, ci nesciunu di ricchi e dill’occhi!
VENNIRA: E puru da’ bucca si vulèmu essiri pricìsi pricìsi!
NICOLA: ‘U sai chi ti dicu Venniredda?
È megghiu mi non ni manciamu chiù picchì mi stubbiàru, e mi ghiummàru propriu nto stomucu!
VENNIRA: Hai ragioni caru Nicola, iò mi ‘nzonnu puru a notti, l’incubi haiu; coddi ‘i salami e roti ‘i fummàggiu picurìnu chi m’issìcutunu mi si fannu mancìari e iò chi cùrru scantàta picchì non vogghiu, e ci dicu basta, smittitila ‘i curriri, haiu ‘u stomucu chinu! 
(Rivolta verso il pubblico)
Non c’ià fazzu chiù! 
tra ppocu o svegnu… o mi stricu nterrà pa fami!..
DON PLACITU: Oh Puviràzzi mi dispiaci!
Cusàpi chi duluri ‘i stomucu carissimu Don Nicola e puru Vui Donna Vennira, cusàpi ‘u scantu pi’’sti Vostri sonni ‘ntrubbùliati!
Mah, Curaggiu! Sautamuci supra a ‘sti brutti pinzeri!
Arrivòi ‘u mumentu mi Vì fazzu canusciri ‘i fimmini da’ me’ casa:
(CHIAMANDO A VOCE ALTA)
Francisca…Lurena, unni siti mmucciàti!
(SUL PALCO FRANCISCA E LURENA)

FRANCISCA: Placituzzu, mi ghiamàsti?
LURENA: Patri c’aviti bisognu? chi Vulìti ‘i mìa?
DON PLACITU: Vinìti ccà iaddineddi chi vi prisentu a ‘na vera nobili ospiti datu chi a Don Nicola già ‘u canuscìti!
Dunqui, cara Signura Vennira, vi prisentu a mè’ mugghieri chi è Chista e havi puru un nomi, datu chi quannu a ghiamu: Donna FRANCISCA VIGNA, mi rispunni!


Chista, invèci,‘sta quagghìtta ‘i iàggia, è mè’ figghia LURENA; ‘i Patri 
“ medesimu ” naturalmenti, e ‘i Matri “ chidda ”!
VENNIRA: Piacevulissimu piacìri ‘i fari ‘a vostra canuscènza!
FRANCISCA: ‘U piacìri futtùnatissimu e sfacciatu, p’avìri nta ‘sta casa ‘a mugghièri du’ chiù rossu comeccianti ‘i calia e nucidda da’ Sicilia e ill’Italia calabrisi, è tuttu ‘u nostru!
Ma vi precu ‘ssittàtivi! Chi vi pozzu offriri?
N’anticchìtta ‘i ‘marèna fatta ca nostra racìna russigna ‘i vigna; o ‘na picca i rosoliu a quaranta grati?
NICOLA: Veramenti me’ mugghieri è abituata ‘o massàla all’ovu ‘i iaddìna e non vulirìa mi ci fannu mali ‘sti cosi chi non bivi mai e…..
VENNIRA: E mancu viti mai! Eeeh, troppu pocu nubiliari ‘sti cosi!
Donna Francìsca, lassatulu parràri a mè’ maritu; ‘a ‘marena va benissimu pi’ mìa e, mi non pinzàti mancu luntanamenti, chi putìstu fari mali ficura, si inzèmi a marèna ci mintiti puru un’ovu o ddùi a zzucàri, fazzu finta chi è massàla, e cusì Vi fazzu cuntenta!
Sapìti, macàri fora casa iò, ‘i sani abitudini, ne vogghiu peddiri !
NICOLA: E ccù no’ zzùca in cumpagnìa o già manciàu o si scrupulìa!
Cara donna Francìsca, puru iò, comu a mè’ mugghièri, vogghiu onoràri a vostra ‘marèna facennu finta che massàla ma, tinìti prisenti, chi a mìa,
‘a marinedda, mi piaci cu’ chiù ova ‘i mè’ Mugghieri; tanti ma tanti di chiù!
LURENA: Signura Vennira! ‘U sapìti chi iò canusciu a vostru figghiu? 
VENNIRA: A mè’ figghiu Ginu?
LURENA: Si propriu a Iddu! A ddù sfuttunàtu carùsu!
VENNIRA: Picchì sfuttunàtu carùsu, mè’ figghiu?
LURENA: Ma comu? No’ vitìti quannu torna a casa com’è sminnatu e cumminàtu nto culu? Non vi cunta nenti? 
‘Na vòta ruzzulìa du’ carrettu; ‘n’autra vota da’ bicicletta! Poi i brigànti…
inzomma e sempri ‘mmaccagnàtu e chi pantaluni strazzàti…

mancu si fussi ‘u primu mottu ‘i fami da’ Sicilia!
VENNIRA: Ma chi dici figghìtta! 
Mè’ figghiu è troppu emotivamenti motivatu; inzomma, non stà mai femmu!
È ‘i natura bugghienti, pi’ chistu non c’è pantaluni chi si sabba, soprattuttu nta ddù postu, nte iammàli cusciali!
NICOLA: Ni pigghiòi tuttu ‘i mìa ‘stu figghiu! Tuttu so’ patri!
VENNIRA: Lurinedda, ora chi mì stai facennu pinzàri, mi sembra ‘i ricuddari chi mè’ figghiu Ginu, ‘i ‘na cetta Luna, mi nnì parròi assài ma propriu, assài beni, Tu eri allura figghitta?
LURENA: A sintìstu matri; sintìstu chiddu chi dissi Donna Vennira?
FRANCISCA: Sintìa, Sintìa!
St’attenta chi ti stà pigghiannu a fòcu ‘a facci!…
Ora acciuncùliati ‘nta ‘na patti e no’ ciatàri chiù!
DON PLACITU: Allùra Don Nicola comu vannu l’affàri!
Vui si chi siti futtunàtu! Macàri si ghiòvi o nivica, a calia si vinni sempri Veru?
NICOLA: Ringraziamu ‘u Patratennu Don Placitu!
N’avòta cefuli, n’avòta trigghi;
DON PLACITU: Comu, comu ? Ma chi stati vinnènnu Don Nicola ?….
NICOLA: Eh eh, Vulia vitiri si eravàti attentu! Vi misi a’ prova!
Comu dicunu i sciabbacoti, n’avòta a calia, chi sariunu i cefuli, n’avota i nuciddi,chi sariunu ‘i trigghi, ‘i fami caru Don Placitu e cettu chi non moru!
DON PLACITU: Caru Don Nicola comu siti modestu !
Pi’ unu riccu comu a Vui, l’usu ‘i ‘stì paroli comu fannu ‘i Sciabbacòti, Vi fannu onùri!
Puru iò, grazii a Diu, ma passu bonu; pirò, mentri Vui giràti sempri nta ogni cantunèra ‘i paisi e sintìti; sapìti; vitìti e canùscìti; iò invèci, ‘mputtusàtu nta ‘stà montagna, non sentu; non sacciu; non vitu e non canusciu nenti!


Nnta mè’ testa pirò haiu ‘na pinzàta chi havi tantu chi mi girìa e occa ghionnu, si voli Diu, va a finìri chi mi finciu pacciu e ‘a sviluppu!
NICOLA: Don Placitu, cu’ tuttu ‘u rispettu, qual’è ‘sta pinzàta chi vi gira pu’ ciriveddu? Qual’è ‘stù sognu nascostu? 
A mìa, mi sembra chi non Vi manca nenti, anzi, iò non sugnu ‘nvidiùsu picchì puru iò m’impidugghiu nte caddozza ‘i sasizza nta me’ casa si no’, a ‘stùra, n’attàccu ‘i ficutu m’avissi pigghiàtu vitennu ‘stu Vostru, sustanziusu, beni ‘i Diu!
DON PLACITU: Caru Don Nicola, macàri si mì viggògnu n’anticchia,
a Vui, chi siti ‘n’amìcu Va vogghiu diri ‘sta mè’ pinzàta:
Avìti a sapìri chi dopu ‘na vintìna d’anni chi iò no’ scinnìa nto vostru paìsi, 
l’annu scòssu, pi’ ll’occasioni da’ fera ‘i San Ciuvànni, dicitìa mi scinnu pi’ fàri ‘no “stokku” “all’ingrossu” di scecchi e mulacciuni, nicissari pi’ mè’ bisogni ‘i traspottu campagnuleschi!
Dopu chi cattài ‘na dicìna di ‘sti bestii e soddisfattu ‘ill’affàri mèi, mi vinni l’istintu ‘i sittarimi nta rina, propriu ‘i frunti ‘o mari!
Chi spittaculu chi c’era! 
Vaddàvu tutta d’acqua sutta ddu suli ca facìa brillàri comu brillunu l’occhi di cràpi sutta a luna ‘i notti e, caru Don Nicola, mi succitìu ‘na cosa chi non m’avìa mai succitutu nta mè’ vita: m’innamurài ‘i ‘stu munnu marinàru, e ‘i tuttu chiddu chi avìa davanti all’occhi!
Minchia, quantu pinzèri mi vinniru nta testa! Mi sintìa propiu comu a ‘nu sciabbacotu! 
Propriu cusì, caru Don Nicola, pizzenti, pizzenti comu a Chisti, ma pirò cusì tranquillu nta mè’ testa, chi quasi quasi, mi vinìa ‘i cianciri pa cuntintizza!
NICOLA: Minchiuna! È ‘a prima vota chi sentu parrari di nu Sciabbacotu cuntentu sulu du’ panorama!DON PLACITU: Quantu vita, pinzài, avìa spricàtu nto menzu di ddi muntagni mentri putìa essiri comu a d’adaciddàzzu 

tuttu iancu nte pinni, chi vitìa bulàri libburu supra a ddu mari chinu ‘i brillanti luci!
Poi, pi’ ccunniri l’opira, quannu sutta ‘o suli africanu, visti puru stinnùta ‘na baccùzza ‘i lignu chi era comu ‘na papùzzeda pi’ quant’èra picciridda e chi sicuramenti avìa a ghiessiri du’ piscaturi chiù mortu ‘i fami du Paisi,…..
allura, Carisssimu, mi sciugghìa completamenti finu e’ ginocchia di iammi sintimintali du cori!
Com’era bedda ‘na baccùzza! Pittàta ‘i trì culùri: Russa, Ianca e Viddi comu ‘a bannèra ‘taliana; e ddu disegnu; com’era beddu puru chiddu, nu beddu piscicàni stampatu nta prua, prontu a muzzicàri chi denti ‘i fora!
NICOLA: Matri ‘i tutti baccùzzi! Siti propiu sicuru chi era nu piscicani?
Macàri era ‘na trigghia! 
DON PLACITU: Crititimi Don Nicola, chistu fù propriu a còccia chi mì fici trabbàlliàri ‘u rìnàli e chi mi fici cuminciàri a pinzàri chi fossi era megghiu ricalàri tutti ‘i me’ pussitimenti ‘o patrùni ‘i ‘sta bàcca, p’avìri ‘a vera filicità!
‘Na sula condizioni vulìa i ddu cristianu, chi iddu m’avìa a dari propriu tutti ‘i cosi da’ so’ vita misiriusa, picciò, non sulu a bacchicedda, ma puru a so’ casa unni stava sicuramenti cu’ tettu ‘i lamèra!
NICOLA: Cefulu battiàtu! Comu facìti a sapìri puru du’ tettu ‘i lamèra!
Eh eh Vulìa diri comu siti ‘ntiliggènti Don Placitu, associastu subutu i morti ‘i fami, chi tetti ‘i lamèra! E sì, caru Don Placitu, ‘U vostru non è ciriveddu, ma nu cirividdùni!
DON PLACITU: Don Nicola, a propositu!
Non è chi pì casu canuscìti ‘o patrùni ‘i da bacca!
NICOLA: Don Placitu! Ma chi è? Mi vulìti ‘ffènniri?
‘I me’ canuscenzi sunnu tutti “ nubilùsi carrittòti ”!….
Chi pinzati, ca nobili calia e a nucidda caliàta si ponnu miscàri chi pisci ‘rrustùti di sciabbacoti?
Ma dicu? Don Placitu? Comu vì vinni ‘sta sparàta!


FRANCISCA: Ma Placiteddu, pi’ d’avèru, di unni ti vinni ‘sta scupittàta?
Comu putisti pinzàri chi Don Nicola putìssi friquintàri piscaturi chi peti ‘i fora! Genti chi non havi mancu un pezzu ‘i lignu pi’ ‘ddumàri ‘u focu!
Cetti voti mi miravigghiu di to’ paroli; picchì unu comu a Tìa chi gira e giròi tanti timpùni e vaddunati notti e ghionnu cu’ so’ sceccu, e picciò avirìa a canusciri ‘u munnu, cetti sbagghi non ll’avirìa a fàri!
DON PLACITU: Cara Francisca, sarà a vicchiaia, ma cumenciu a peddiri coppa puru iò e cetti voti, mi miravigghiu puru iò, ‘i Mìa stissu!
Scusatimi Don Nicola, si potti mmiscàri cavuli e broccoli cu’ Vùi!
Ma ‘a cuppa e ancòra ‘u ricoddu ‘i dda baccuzza chi mi macina a testa!
Picciò, piddunàtimi e Vi precu di scusarimi picchì, non Vi vulìa assulutamenti mancàri ‘i rispettu!
NICOLA: (Come un prete, alzando la mano a benedire)
“ Vi scusu e v’assolvu di vostri mali pinzèri… 
ddù’ Patri Nostru e ddù’ Avi Maria…non si sàpi mai ”!
E ora manciàmu in paci ….eeeh cuntinuamu a parrari in paci ”!
DON PLACITU: Ma dicitimi Caru Don Nicola,Vui chi stati vicinu ‘o mari,
Sapìti nnatàri? Sapìti Rrimàri? Sapìti piscari?
NICOLA:Cefulu squaddàtu! Ma allura ‘u facìti apposta Don Placitu?
Iò ‘u mari ‘u canusciu, picchì ‘u vitu tutti ‘i matìni di finestri da’ me’ casa!…
E ogni vota chi vitu tutta d’acqua, dicu a mìa stissu: 
Nicola, chiddu è ‘u mari! Ricodda Nicola, chiddu è ‘u mari!
Capìstu ora caru Don Placitu? Di trì cosi chi dicistu prima, nnatàri, rrimàri, e piscari iò ‘i canusciu a malapena, picchì fannu rima cu’ cuttigghiàri!
‘U vuliti capìri ‘na bona vota chi sugnu nu “commeccianti purusangu ” e a me’ vita è carrittèra stradali e non Barcarola marinara piscatoria?
Vennira! Non ti sembra c’arruvòi l’ura ‘i tunnàri a nostra casa!
To’ figghiu a ‘stura si ittòi ‘i buci non vidennuci ‘rruvàri!


VENNIRA: Hai ragiuni Nicola, e megghiu, prima mi fa scuru, mi cuminciamu a scinniri o’ Paisi; picchì, cu ionnu e nta scinnùta, tutti i Santi aiutunu!
FRANCISCA: Ma nò, ancora non è taddu, e poi, ‘spittàti almenu chi vi priparu ‘na truscicedda cu’ ddù’ cosi ‘i campagna naturalment, sempri si non v’iffìnnìti picchì ‘u sacciu chi nta vostra casa non manca nenti!
NICOLA: Rifiutari è scottesìa! Voli diri chi pi’ ‘sta vota accittàmu ‘u fummaggiu, a suppissata e puru ddi quattru pezzi ‘i ligna chi visti tagghiati fora da potta cusì, ogni vota chi ‘ddumamu ‘u focu e cunzamu a tavula, pinzàmu a Vui!
DON PLACITU: Chi onuri, chi onuri chi stati dannu a me’ casa! 
Pimmittiti mi vi ricalu puru ‘na para ‘i cavisi d’ogghiu di’ me’ luvàri e ‘na dicina ‘i litri ‘i vinu di me’ vigni?
NICOLA: Viramenti ora chistu sarìa troppu; ma si Vui mi prumittiti chi quannu scinnìti ‘o paisi iò pozzu ricambiari ‘a vosta ginirusa ‘spitalità, allura iò accettu e pimmèttu!
DON PLACITU: Caru Don Nicola Vu prumettu! Quannu scinnu a Marina sugnu prontu a manciàri unni Vùi, ‘u vostru fummaggiu, ‘a vostra salami e a biviri puru…
VENNIRA: ‘U vinu biancu da’ funtana ‘ i San Ciuvànni chi e così friscu chi cala sulu sulu comu l’acqua du puzzu e fà diggerìri puru i ghiova ruggiàti!
Caru Don Placitu, ‘na sula cosa è sicura, canuscennu a vostra famigghia chi è abituata a manciàri sempri ‘i stissi cosi, stubbiannuli, nta nostra casa, putìti stari tranquillu chi,‘sti cosi, non Vi fazzu vitiri mancu ca lanterna a pitroliu!
Quali canni, fummaggiu, salami, eccetira eccetira, unni nui Vi fazzu manciari i megghiu pisci du’ nostru mari; oh, e quannu dicu i megghiu, vogghiu diri i megghiu e non PAURU, TUNNU, PISCISPATA‘sti pisci ‘i ddù soddi, ma ‘NCIÒI, OPI, SCUFFANEDDI, CUSTADDEDDI, BUDDÀCI inzomma, ‘u ciuri ciuri di pisci!

NICOLA: (sottovoce) Si! di chiddi chi scheddi! 
Vennira, ma chi minchia stai dicennu?
VENNIRA: Mutu babbasuni, chisti campagnoli sunnu!
Chi voi chi nni capisciunu ‘i pisci! 
Spera Diu, inveci, mi non scinnunu pi’ davèru ‘o Paisi…picchì….
si ddi pisci sicuramenti non s’innintennunu, ‘i cupittùri ‘i lamèra e morti ‘i fami comu a nùi, si!
NICOLA: Va beni, Don Placitu, cu vostru pimmissu nui ora tagghiàmu ‘a codda pa nostra casa!

SUL PALCO DON PLACITU, FRANCISCA E LURENA

DON PLACITU: Lurena, figghia mìa! 
Chi è ‘sta storia cu’ Ginu! Cu’ figghiu i Don Scammu Nicola? 
Avìvi pi mani un matrimoniu cusì ‘mputtanti e non mi dicìvi nenti?
LURENA: Patri chi va diri, sugnu ‘na picca cunfùsa!
Quannu mi vitu cu’ ‘stu cristianu, ancòra non rinesciu a capìri comu avirìa a campàri cu’ Chistu; o è troppu modestu, o non ni pigghioì un sulu pilu ‘i so’ patri e ‘i so’ matri!
Chisti si vantunu sempri di carretti, da’ calia, da’ nucida e dill’autri avìri chi hannu, mentri chistu non ni parra mai!
Inzomma, cetti voti, chiù chi nu commeccianti mi dugna l’imprissioni chi Chistu, non è figghiu di ‘sti ginituri ma di autri cristiani morti ‘i fami! ….
FRANCISCA: Ma Lurena comu fai a diri ‘sti cosi!
Chista e genti abituata all’ova cu Massàla!
Non vitìsti quantu si nnì zucàru prima; specialmenti sò’ Patri?
E poi vitìsti comu canusciunu i pisci chiù priggiàti? 
‘NCIÒI, OPI, SCUFFANEDDI, CUSTADDEDDI, BUDACÈDDI; e a ttò’ patri chi c’imiddunu sempri PAURU, TUNNU E PISCISPATA comu i

megghiu pisci e ci fannu pacàri puru ‘n’occhiu da’ testa!
Lurena, criti a tò matri! ‘U me’ istintu non sbagghia mai!
Chisti, “ Veri Signuri Sunnu ”! 
Nobili da’ testa e’ peti, chini ‘i soddi!
Criti a tò’ matri chi è navicata; macàri si non havi ‘nchianatu mai supra ‘na bacca!
LURENA: Sarà, ma si l’apparenza cunta, e unu chiù unu avirìa a fari ddùi! Iò sempri ‘u stissu pantaluni strazzatu e rupizzatu nto culu ‘i supra a Chistu c’ià vistu! 
Speru ‘i sbagghiarimi, ma si tantu mi da tantu iò, si non prima ‘u vitu vistutu comu nu cristianu battiatu, da’ casa ‘i me’ patri non mi smovu mancu a coppa ‘i petri!
DON PLACITU: Figghia bedda ‘i tò’ patri! E cettu, sarivi fissa!….. 
Ccà manci, dommi, “ sbuddillìi ”, cu’ tu fa fàri mi ti smovi! 
Ccà, Ammuccàmu Lurinedda, tuttu gratis; ci penza ‘u papà; 
ddà,‘u sapi sulu ‘u Signuruzzu si ci sunnu puru i piatti !!
Veru Signurinella Lurena? 
LURENA: Santi paroli Patri! Santi paroli!
Iò peggiu ‘i San Tommasu sugnu; e si Ginu d’ora in poi non mi dici comu mi campa, macàri si mi piaci e si unu chiù unu avirìa a fàri ddùi, no fazzu chiù struzzàri cu’ mìa mancu cu ‘na canna!
FRANCISCA: Placitu! ‘U sai cu ragiunamentu ‘i to’ figghia quasi quasi, occa du pulici nta testa mi stà mintennu puru a mìa ?
DON PLACITU: In primis, mintèmu in chiaru chi ‘sta rigina ‘i sciara spinusa, e puru to’ figghia! O chista è tò’ figghia sulu quannu ti cunvèni?….
In secundis, chi pulici nta testa tu l’hai sempri avuti senza bisognu mi tò’ figghia ti nnì dugna autri!
In terzis, chi vulìti mi fazzu a’stù puntu? 


Vulìti chi pigghiu ‘i pettu a ‘stu carusu e ci fazzu nesciri di naschi nasali a virità?
O vulìti chi cu Chistu mi maritu iò; cusì, si c’è ‘i moriri ‘i fami, cuminciu a fari strata!
FRANCISCA: Placiteddu, ma chi stai dicennu?
chi tti veni ‘i pinzàri cu’ ‘sta testa paccia!
Iò, ‘na soluzioni già ll’avirìa picchì, a mìa, ‘u carrettu mi camina!
NICOLA: SI! Comu a chiddu i Don Nicola, c’arriva finu nte calabrii!
Sintèmu! Datu chi ti ghiami Francisca, scutàmu ‘sta suluzioni Franciscana!
FRANCISCA: Picchì non facèmu chiddu chi iddi stissi ni dissiru ‘i fari!
NICOLA: Parra ghiaru! Chi voi diri?
FRANCISCA: Vogghiu diri chi ci ricambiamu ‘a visita chi nni ficiru!
Naturalmenti, senza mi ci dicèmu nenti, senza annunciamenti o banniàmenti vari; inzomma, cu’ ‘na bedda supprisùna a sopprèsa!
‘I ‘sta mandra,vitèmu unni stannu e puru unni sunnu parchiggiati ddi cintinàra di carretti chi girunu, in giru, a giru, Supra ‘a terra Siciliana da’ Sicilia, finu all’Italia calabrisi!
Chi nni penzi Placiteddu; non è ‘na bona idea?
DON PLACITU: Penzu chi a mìa mi facìsti girari ‘a testa!
E poi, ma chi stai dicennu? 
Comu putemu ‘mpruvisari, a supprisùna, si non sapèmu mancu unni stannu ‘i casa!
LURENA: E nò, Caru Patri! Ccà vi stati sbagghiannu!
‘U carrettu puru a mìa ancòra mi camìna! 
DON PLACITU: Cuntinuannu cusì, ci facèmu concorrenza a Don Nicola! 
Chi Vòi diri puru Tù!
LURENA: Vogghiu diri chi Va dicu iò ‘a manèra pi’ sapìri unni stannu;
Ginu, tempu fa, parrannu di unni stava, ci scappòi di dirimi, c’a so’ casa 


era vicina ‘o campanaru da’ chesa ‘i San Ciuvanni, mentri ‘u palazzu di Principi scuntrùsi…… 
DON PLACITU: Principi, Palazzu, Spinùsi Caddùni! 
Scuta Francisca! Scuta! Nta ‘sta casa i soddi fetunu!
Brava a mè’ figghia; brava!….
Ma cuntinua bedda ‘i tò’ patri, cuntinua chiddu chi stavi dicennu!
‘Stu raccontu si fici ‘ntirissànti e penzu chi puru a ttò’ matri c’intiressa!
LURENA: Stava dicennu chi, mentri ‘u palazzu di Principi Scuntrùsi e picciò, mi dispiaci oltri chi pi’ mìa puru pi’ Vùi, NON da’ sò’ famigghia, è mmiddàtu nto latu destru da’ sò’ casa, mentri ill’autra patti, a sinistra, cunfìna cu’ ‘nu casiggiatu a trì piani fattu ‘i matùni e picciò, s’annamu pi’ raggiunamentu… 
DON PLACITU: E unu chiù unu avirìa a fàri sempri ddùi!
LURENA: Appuntu!
Tra ‘u Palazzu di Principi Scuntrùsi e ddù casiggiatu fattu ‘i matùni a trì piani, c’iavirrìa a gghiessiri a bedda (almenu Speru) casa da’ famigghia Scammu!
DON PLACITU: Francisca! 
Datti ‘na spuliciata e ‘na lavàta cu’ sapuni ‘i casa e pripàra puru a ‘stà figghia comu s’avirìa annàri nta ‘na chesa a nu battìu!
Dicitìa chi dumani, a famigghia Campu, va a fàri visita a’ Famigghia Scammu, cusì, comu a ddu cattolicu ‘i “ San Tummasu ” chi misi ‘u ititu nta dda manu sacra, cusì, mè’ figghia, tastià chi so’ mani ‘a robba chi c’interessa; e iò mi pozzu tastìari cull’occhi, ‘u patrimoniu ‘i ‘sti cristiani!
FRANCISCA: Placitu, e puru iò tastìu ‘ntisicannu li mè’ ranni ‘ricchi, cusì scutu si finu a ora mè’ figghia c’iàvi ‘mpizzatu tempu, pani e cumpanaticu! 
Mah ! A propositu Placitu? Dumani chi scinnèmu a pèti ‘a Marina;
o ci fài ‘mpaiari cu’ ddù’ scecchi ‘u carrettu ‘o fattùri?


DON PLACITU: Cu carrettu scinnemu! Cu carrettu !
Anzi, a facci ‘i cu non voli, o di cu ni voli mali, puru cu’ chiddu ca stampa du’ Paladinu Orlandu Furiusu e tutti l’autri pupi!
E ‘u sai chi ti dicu ancòra? 
Chi inveci ‘i scecchi, dumani ci fazzu ‘mpaiàri e stanghi ‘i chistu, puru ‘i mè’ ddù’ megghiu mulacciùni; chiddi iò battiài unu fucusu e ll’autru ‘mpipàtu! 
Si! A facci propriu ‘i cu non voli o di cu ni voli mali, tutti ca bucca apètta hannu a ristàri! A nostra signurilità l’annu a vitìri tutti! 
‘A coppula, a coppula da’ testa, sannu a livàri <<Bagghiòti e Ciumariddòti>> quannu passa nte strati ‘u carrettu ‘i Don Placitu Campu e ‘a so’ famigghia! 

II°ATTO

IL GIORNO DOPO NELLA CASA DI SCAMMU NICOLA

DON PLACITU: (bussando alla porta) Ma chista non è ‘na potta;
e ‘na scaffogghia ‘i rràutinnia paràta addritta!
Vennira, cu’ du tuppuliàti chi ci desi, pi’ pocu na ittàva ‘nterra!
E poi, chi ti nni pari Vennira? Si aprìu sula!
Unnè a fimmatùra nta ‘sta potta!
Lurena, Figghia “Disgraziatissima”; ma sicuru chi capisti bonu ‘i paroli ‘i Ginu? Chista non mi sembra ‘na casa, e mancu c’iassumigghia!
Anzi penzu chi mancu Cristiani ponnu stari nta ‘sti quattru mura!
LURENA: Patri! Ma chi ti sembra chi ttò’ figghia è studdùta ‘i testa?
Iò sintìa benissimu ddì paroli; e ti dicu e ribadisciu: cu postu è chistu! 
DON PLACITU: Si è cusì, semu ruvinati! Picchì ‘a stadda unni nascìu ‘u “Bambineddu” in confrontu, avìa a ghiessiri ‘na reggia!

LURENA: Hai raggiuni Papà!
Puru a mìa, ‘sta casa, m’assumigghia ‘o iaddinaru unni teni ‘i iaddìni mè’ matri! Anzi, pinzannuci bonu comu, si unu chiù unu avirìa a fari ddùi, ‘u iaddinaru ‘i mè’ matri è centumila voti megghiu!
FRANCISCA: Hai ragiuni Lurena! Unu chiù unu fa, propriu ddùi!
‘U me’ iaddinàru è propriu megghiu!
Sicuramenti avennu ddi beddi canali pi’ cummògghiu supra ‘a testa e non ‘sti lamèri, è chiù pulitu e chiù friscusu!
‘Stu postu cu tutta ‘stu pubbiri chi sbulazzìa, mi sembra ‘na baracca sdiruccàta! 
DON PLACITU: Inzomma, basta! Oramai semu ccà!
Vulèmu Vitiri, datu chi ‘ntrasemmu nta “ ‘sta casa ”, si c’è occatùnu? 
Vulèmu cuminciàri a ghiamàri a ‘sta famigghia fantasma?
FRANCISCA: ‘Mpàri Nicolaaaa! Cummàri Venniraaaaa!
Ginoooo o Ginuuuuu!
NICOLA: (in pigiama da notte e a piedi nudi) 
(stropicciandosi gli occhi): Cu è! Cu è!
Cu è che cincu ‘i matìna, mi rrùmpi ‘i cuggh… mi voli!
Cumpàri Tanuzzu? Cefulu strammàtu! siti Vui?
DON PLACITU: Grandissimu figghiu ‘i butt….
Carissimu “ Nicola ”, non è Iddu; Iò Sugnu! 
Don Placitu in pirsuna; anzi, ora pi’ Vui, non chiù DON, ma l’eccellentissimu Don, Don e n’autra vota Don, Placitu Campu!
Lavàtivi a facci, cusì puru l’occhi si ponnu collecàri ca vostra testa e ponnu apprizzàri megghiu ‘‘sta “ svinturata o disgraziata” visita; sciglìtivi a parola chi chiù Vi piaci!
Naturalmenti, sempri si nta ‘sta casa tinìti l’acqua; o avìti annàri nto ciumi?
E allura? Non avìti nenti mi nnì dicìti?
Parràti, Commeccianti ‘i calia e nucidda!

Parràtici di vostri carretti e carritteri; di vinniti; ill’Italia calabrìsi!
Cuntatici ‘i comu stubbiàti ‘u manciàri pi’ quantu nn’avìti!
Parratici du fummaggiu; da suppissàta; e poi, pi’ cunniri comu all’ogghiu, l’opira, puru ‘i ddù “Massàla”; chiddu cu’ tanti ova naturalmenti; chiddu chi bivìti cu’ vostra mugghieri “ A Signora Donna Vennira ”, “ A Marchìsa ill’òva a zucàri ”!
NICOLA: Venniraaaa; Ginuuuuu; Soggiraaaaa!
Svigghiativi fozza, chi avemu visiti ‘mputtanti!
(Ridendo)Aahaahah… aahaahah… aahaahah! 
scusati si ritu Don Placitu! Aahaahah… aahaahah… aahaahah! 
Scusati! Non pinzati chi sugnu irriverenti supra a vostra canni;
ma Aahaahah… aahaahah… aahaahah, non rinesciu mi mmì trattègnu! 
Vaddàti! Vaddàti ‘i me’ caddi nte peti! Aaaaah… aaaah… aaaaah! 
Mamma; non c’ià fazzu chiù; staiu scuppiànnu! Aaaaah aaaah aaaaah! 
DON PLACITU: Buttanissima da’miseria; chi zammarùni avìti da ritiri, disgraziatissimu ‘mbrugghiuni! chi mmì vulìti pigghiàri puru pu culu?
Ta fazzu scuppiari iò occa cosa, comu o ‘nmulùni, e pricisamenti, ‘a tò’ testa fracita! Parràti disgraziatissimu pizzenti! Chi è ‘sta sciniggiàta? 
Parràti; ittàti fora a Virità? 
Chi è ‘sta muntagna ‘i miseria chi vitu in giru? 
Unnè ‘u commeccianti ‘i prima; fozza, facemulu nesciri o laggu! 
Fora, fozza e sbrigamuni a parràri o, pi’ quantu è veru Dìu, cummìnu ‘a chiù ranni babbaria da’ mè’ vita!
NICOLA: Minchiùna Don Placitu; di comu siti ‘ncazzàtu vitu cu’ piacìri ca patti du’ mortu ‘i fami “ mi riniscìu ”!
Anzi, sembru propriu, “ nu Sciabbacotu mortu ‘i fami ”!
DON PLACITU: Chi diavuliria stati ‘nvintannu ora?
Sembru propriu? Siti propriu… nu Sciabbacotu mortu ‘i fami! 


A virità è davanti a tutti ed è verità, puru chista:
Pizzintissima e misirabili comu a Vui! 
NICOLA: Basta, Don Placitu! Ora stati esagirannu!
Lassàti mi vi spiegu ora; 
lassatimi parràri e quasi quasi, usirìa diri, puru sfucàri ora!
‘A cuppa ‘i tuttu chistu a fini a fini, vulìti sapìri di cu è? È ‘a vostra!
FRANCISCA: Ma chi malanòva stati dicennu Don Niculinu?
Non sulu chi nnì pigghiastu in giru e a mumenti ci cascàumu tutti comu a
ddù’ pira sicchi; ora vulìti puru ragiuni e nnì vulìti ittàri puru ‘a cuppa?
DON PLACITU: Muta ‘a Mugghièri!
Lassa parràri a ‘sta speci ‘i pisci ‘i brotu chinu ‘i spini!
A st’untrunàtu ‘i mulu senza carrettu; 
a Don Nicola; o Niculinu minchìtta, quali mi simbràti!
Stati attentu pirò a chiddu chi dicìti, picchì, stavòta, appena sbagghiàti, o mi llòddu ‘i mani ca vostra faccia tinciùta o mi pulizìu ‘i mè’ scappùni cu’ Vostru culu! (Ironicamente, parlando verso il pubblico)
Chi in virità, pi’ quantu è siccu, è degnu da’ so’ miseria e du’ so’ patruni…! 
NICOLA: E và beni! Si vuliti cusì, voli diri chi parru ghiaru spirannu chi finalmenti mi capìti!
Eccillintissimu Don Placitu Vi dicunu nenti ‘sti paroli?:

SCANDENDO LENTAMENTE LE PAROLE
“ ca sula condizioni chi iddu m’avìa dari a so’ vita di miseria cumprèsa,
a bacchicedda e a so’ casa unni stava, sicuramenti cu’ tettu ‘i lamèra? ”

DON PLACITU: Cettu chi mi dicunu occa cosa! Chisti sunnu i mè’ paroli! 
Chiddi ‘i quannu vi parrài da’ mè’ idea ‘i canciàri vita!
NICOLA: Appuntu Don Placitu! Appuntu!


Picchì Chistu è “ ‘U PUNTU ” datu, chi Iò, sintennu ddi vostri paroli, non potti fari a menu mi “ Vi robbu l’idea ”!
Propriu cusì Caru Don Placitu; a vostra misirevuli e pizzintissima idea, a fici mèi e ‘a misi: “ praticamenti in pratica ”!
‘U capìstu ora?
Da quannu mi cuntàstu du’ vostru sognu ‘i vita, criditimi, iò non potti chiù dommiri; mi ‘nzunnàva sempri ‘i ddà bacca cu’ ddù piscicàni stampatu nta prùa e ‘i dda casa cu cummògghiu ‘i lamèra!
Era comu si ‘nu spiritu sciabbacotu s’innavìa ‘ntrasùtu intra ‘i mìa e mi dicìa: 
Tu si’ ‘u Patruni ! Sunnu ‘i Tòi ‘sti cosi!
“ Si vòi ‘a vera filicità chidda ca zzèta maiuscola; diventa nu pizzenti piscatori o finìsci chi ti fazzu divintari pacciu ”! 
Don Placitu criditimi; non putìa chiù campàri; puru ‘u manciàri no putìa chiù vitiri senza ‘scuncirtarimi ‘u stomucu!
VENNIRA: Veru, Veru! Testimoni cull’occhi!
Ittava ‘u fummaggiu e ‘a sasizza, fora da’ finestra!
E ‘a canni; aaah ddà bedda canni ‘i bbòi; mancu ‘a vosi a vitiri chiù!
Sulu scheddi ‘i pisci vulìa! Sulu scheddi ‘i pisci e, brotu ‘i scoffini!
Critìtici Don Placitu; c’impòsi ‘i manciàlli puru a tutta a’ famigghia!
Di naschi nasali ni fici nesciri ‘sti cosi, di naschi!
DON PLACITU: Oh puvirazzi! 
Oh malisuttatu ‘i mìa chi tragedia chi puttài nta ‘sta casa!
A mèi è ‘a cuppa! A mèi! 
Sali mi haiu…..
NICOLA: Si, cusì inzèmi a ‘na pumaturedda e ‘na cipudduzza, ni facèmu ‘na ‘nzalàta!
DON PLACITU: Chi disgrazia, chi disgrazia! Sali, sali mi haiu!
NICOLA: Ancora ‘nzalàta?


FRANCISCA: Cara donna Vennira, svinturatissima e “ povira ricca ‘i ‘na vota ” chi catastrufi chi cumminòi mè’ maritu!
DON PLACITU: E iò chi pinzava chi era tuttu n’imbrogghiu!
Puru i caddi; puru i caddi nte peti si fici veniri ‘stu cristianu mi’ ciassùmigghia e sciabbacoti!
VENNIRA: Non sulu a Iddu ci vinniru! Caru Don Placitu!
Non sulu a iddu! 
Vaddati! Puru a nnùi ni fici veniri!
A mìa, a mè’ Figghia e puru a mè’ Matri!
Tutti chi peti ‘i fora ni vosi, e ni fici caminàri, ‘stu disgraziatu pacciu!
Tutti sciabbacoti coma Iddu avìumu a ghiessìri!
‘U capìstu ora ‘Mpàri Placitu chi ranni sacrificiu àppimu a supputtari?
Nui, abituati a viviri tra commeccianti “ Lussusi ” e soprattutto tra manciàti di qualità e quantità chi non ricoddu chiù mancu comu sunnu o, comu putìriunu essiri!
SUOCERA: Figghia mìa, parra comu ti fici da bonammùzza ‘i to’ Patri; cuntili ‘sti paroli comu passunu ‘i fatti ! 
Manciàti ‘i cui mancu si criti si sunnu mai esistùti nta ‘sta casa o, si esistunu pi’ davèru! Puru i denti, a via ‘i non masticàri chiù robba ‘i sustanza, mi cascàru supra a tavula ‘i mè’ Enniru!

BRONTOLANDO
Brotu e Scheddi! Scheddi e Brotu!
Scheddi e Brotu! Brotu e Scheddi! 
In paroli poviri acqua cu’ ciaureddu ‘i pisci!
NICOLA: Ora chi vi fici ricitàri puru a puisia; acciunculiativi ‘i ‘na patti e ristati muta comu e’ pisci ntall’acqua! 
Rispammiàti ‘u ciatu, picchì tinennu cuntu da’ vostra bedda età, ogni rispirata pò’ essiri l’uttima!

SUOCERA: Sangu, Sangu! ‘Bbàia! 
‘Bbàia comu ‘Bbàiunu i cani!
Ma si c’è Diu! Comu c’è!….
Longo ta vitiri!… Longo supra ‘o lettu!
Stinnùtu e siccu comu ‘nu baccalaru!
FRANCISCA: Matricedda! Vadda chi cummìnasti Placitu!…..
A testa ci facìsti peddiri a Don Nicola!
Ricalòi Tutti ‘i so’ ricchizzi pi’ divintàri sciabbacotu!
Povira donna Vennira comu Vi capìsciu e Vi cumpatìsciu!
E puru Vui povira Signura Giuvanna chi pi’ cuppa ‘i sta paccìa piddìstu macàri i denti!
NICOLA: Veramenti iò spirava nta ‘na peddita ‘i lingua, ma non si po’ vulìri tuttu da’ vita; ognunu s’avi cuntintàri ‘i chiddu chi passa ‘u cunventu!…
Oggi tocca ‘e denti; dumani po’ capitàri chi tocca ‘a lingua; e cusì via, cuntannu e cantannu, finu a quannu, si spera, arriva finalmenti ‘u cuppàzzu e “ ‘a Soggira crepa ”!
SUOCERA: Sangu! Sangu!
‘U coddu spera a Diu! ‘U coddu ta rumpiri!..
Longo, stinnùtu e siccu…comu nu piscistoccu, ‘st’avòta!
FRANCISCA: Placitu! Ccà avemu a fari occa cosa pi’ risobbiri ‘stu ‘mpidugghiu!
Penza a ttò’ figghia? A dda povira Lurena? 
Ca voi vitiri soffriri ionnu pi’ ghionnu? E chistu chi Vòi?
Ca voi vitiri ‘limusinàri ‘na ffèdda ‘i pani strata strata, pi’ tutta ‘a so’ vita,
cu’ d’autru poviru disgraziatu ‘i sò’ maritu Ginu?
LURENA: Matri! Ma chi dicìti? 
Fussi nisciùta ‘i testa puru iò!
‘Nta ‘sta casa, i pacci chi ci sunnu, bastunu e avanzunu!


Iò sana ‘i ciriveddu sugnu e tali vogghiu ristàri!
Ccà, ‘nta ‘sta casa, si vogghiunu chi ‘na CAMPU, Mè Medesima… Iò, ‘mpoggia n’autra vota ‘i so’ peti, prima, ridiventunu commeccianti cu’ ‘n’autra bedda casa invèci ‘i ‘stu pagghiàru, dopu, ci dugnunu ‘na bedda sustanziusa doti a Ginuzzu miu comu all’elencu chi iò avìa già priparatu senza mi vi dicu nenti, e chi privìti:
· Casa frunti mari cu’ vista panoramica e suli fruntali;
· Soddi abbundanti e sempri a disposizioni da’ mugghieri;
· Manciàri a vuluntà e cu’ tutti i desideri cunzintuti e “Esauriti”, si resta in cinta a mugghièri!
· Vistiariu Primaverili, estivu, autunnali e invinnali, manu manu chi s’ingrassa e crisci tutta ‘a famigghia e sempri cu’ particolari riquaddu priuritariu nte confrunti da’ mugghieri!
Dopu tuttu chistu, a fini, prima ci penzu ancora ‘n’anticchia e poi, facennumi ‘u segni da’ cruci e si tuttu m’inquatra, pigghierò a travagghiusa dicisioni di fari ‘u ranni passu o puru canciàri Strata, Quattèri e Paisi!
DON PLACITU: Sintìsti Francisca a ttò figghia? Chi bedda lingua?
E Tù chi dicevi chi era babba?
FRANCISCA: Babbu, e puru scunchiututu, si Tù! Non mè’ figghia!
DON PLACITU: E ti parìa chi non era cusì!
‘A stissa lingua! Tutta so’ matri!
Ad ogni modu Francisca, vulìa diri chi poi stari tranquilla; ‘sta figghia, a ciccàri l’elimosina, non ci và di sicuru!
Chista, da’ nostra casa non si smovi mancu chi cannunati e ci spruppa l’ossa finu a fini; o megghiu, finu a quannu non viti autra canni chiù sustanziusa ‘i spruppàri picchì, allura, ti salutu Placitu, ti salutu Francisca, ‘na gran bedda pitàta e nostri quattru ossa e puru nto culu e, cu s’ì visti s’ì visti!
E pinzàri chi sugnu iò, ‘u colpèvulmenti cuppùsu ‘i ‘sta situazioni!


A ‘st’ura Don Nicola era ancora Commeccianti e a so’ ‘na famigghia non avìa passari ‘sti peni chi sta passannnu!
VENNIRA: Santi Paroli Don Placitu, Santi paroli!
Picchistu avìti a ghiessiri Vùi a risobbiri ‘stu ‘mpidugghiu!
DON PLACITU: Prontu! Sugnu prontu a riparari!
Macàri, sa mentiri manu ‘o pottafogghiu!
NICOLA: Pottafogghiu? Sintìa bonu o haiu ‘i ‘ricchi ‘ntrunàti?
SUOCERA: Vennirà, dicci a ttò’ maritu, a ddu ‘ntrunàtu nò’ di ‘ricchi, ma da’ nascita, chi bonu sintìu! Pottafogghiu dissi! Pottafogghiu! Nò’ “ Fazzu-
lettu cu ruppu ” chiddu chi havi avutu sempri Iddu!
E poi, si ci ragiunàmu bonu, ‘stu cristianu, chi si nn’avìa a fari du’ pottafogghiu? Quali soddi ‘i catta avìa a mentiri dda intra? 
A sò’ esistenza è sempri stata china è cunturnata ‘i suli spicciuleddi ‘i ramu; “ spicciuli ‘i fazzulettu ” appuntu; chiddi chi si mmuccia nte sò’ patti basci, nta ‘n’autra speci ‘i cassafotti chi non vali mancu ‘u ruppu du’ stissu fazzulettu!!
Oh ranni Diu! Povira figghia, chi t’ammattìu!
NICOLA: Chi vulìti diri! Vecchia e stravecchia lingùta!
Chi c’iammattìu a mè’ mugghièri?
A virità è, chi Vùi,‘i cosi boni, nò’ ll’avìti mai vistu; e ‘u bellu è, cara la mè’ Soggira, chi mancu vi nni fazzu vitiri!
VENNIRA: Mamma! smettila!
Vadda chi stai tirannu troppu ‘a codda! ‘U sai com’è Nicola; si poi ti tira occa cosa nta carìna, non diri chi non ti ll’avìa dittu?
Dunqui, Don Placitu, ritunnàmu e’ cosi serii; ‘i paroli chi dicistu prima chini ‘i sennu e pintimentu pu’ vostru sbagghiu, nonché chini ‘i vuluntà e animu riparaturi puru niscennu soddi, vi fà onuri!
‘U vitìstu a mè’ maritu; comu è tuttu cunfusiunatu?


Mancu si fussi, inzèmi a ddi caddi chi havi nte peti, nu sciabbacotu da’ nascita!
Chista è ‘na mavarìa di occa mavàra ‘nvidiusa! 
Pinzati chi mancu si ricodda chiù di ricchizzi c’avìa!
E ‘u bellu è, chi nni fici scuddari puru a Nùi, sulu occa pallitu ricoddu ristòi, veru Matri? .
SUOCERA: Sbagghi figghitta; mancu chiddi!
Si nò Iò, mi ricuddàva ‘i ‘sti ricoddi!
A riali virità è chidda chi si viti; lamèri supra ‘a testa e fami nto stomucu! Crititimi Don Placitu, chista è ‘a verità; sulu lamèri, e mi currèggiu, tanta ma tanta fami nto stomucu!
DON PLACITU: Basta, non c’ià fazzu chiù!
Arrivòi ‘u mumentu, ‘i pigghiàri ‘u bòi di’ conna!
Arrivòi l’ura d’affruntari ‘sta situazioni chi non simbrirìa mancu vera, pi’ quant’è ‘ntrufuliata! Fozza allùra Placitu, cuminciamu:
Ginu, cuminciu cu’ Ttìa, dimmi in manèra seria e viritèra ‘na cosa: 
mè’ figghia Lurena chi rappresenta pi’ Tìa?
VENNIRA: (Sottovoce, verso Ginu) 
Parra disgraziatu; ‘ntonturu comu a tò’ patri chi non sì autru!
NICOLA: Ma non era scattru tò’ figghiu? Canciàsti idea?
VENNIRA: Ginu, mi raccumannu! Parra tuttu lisciusu!
Liscia ‘a lingua; ricodditi ‘i Renzu, ‘i Lucia, du’ baccùni ciurùtu, da’ pianta rampicanti e, soprattuttu, fatti nesciri ‘u ciatu ‘nfiammatoriu: Amuri e focu; focu e amuri; si voi mi ti finisci ‘sta ginirazioni ‘i pisci e ‘i scheddi chi ti potti da’ nascita supra ‘a schina!
Allora Fozza comincia; Fai coppu supra a sò’ patri! 
Parra, scimunitu, dduma ‘stu focu sintimintali; focu e amuri! 
DON PLACITU: Allura Ginu! Piddìsti ‘a lingua?
Picchì non stai sfavillannu comu ‘o focu nto fucularu!

Chi è? Hai bisognu ‘i pinzàri prima ‘i rispunniri?
Non ti veni spuntaniu ‘i parrari comu ‘na ciumàra d’amuri appena senti numinari a mè’ figghia? A ‘stu bocciòlu ‘i caddùni ‘i Lurena ccà prisenti?
GINU: Ma Don Placitu, chi dicìti !
Si non v’affinnìti e mi vi fazzu capiri chiddu chi provu pi’ vostra figghia, Vi dicu, si siti daccoddu, chi mi veni spuntaniu mi vi ghiamu da subbutu“ Babbu….Babbuzzu Miu”!
DON PLACITU: Scuta a mìa Ginu SCAMMU iò putirìa essiri puru daccoddu a ‘sta ghiamàta, ma è megghiu, e chistu è un oddini chi non pòi rifiutari si nò m’incazzu, chi Tù mi chiami Papà !
‘Stu Babbu e Babbuzzu, a mmìa, non mi sonunu boni, mi sannu tantu:
“ ‘i Micu ‘u Babbu ”;
‘i “ Spalacabbùni ‘u babbasùni ”;
o ‘i “ Paulàzzu ‘u gran babbàzzu ”!
GINU: Non c’è poblema! Stati tranquillu!
Voli diri chi Vi ghiamu comu Vi riposa ‘u cori, Grazii “ PAPÀ ”!
E grazii puru a Vui “ MAMMA ” Francisca!
FRANCISCA: Non ti sdirrupàri figghittu! C’è tempu!
Vitènnu, facènnu, damu tempu ‘o tempu !
Finu a ‘stu mumentu Tù ‘na matri ll’hai, e… ti basta! 
Picciò non avìri prescia chi ora vitèmu!
Prima continua a svacantari ‘u saccu, Eeeh ‘u cori, cusì scutàmu chiddu c’ancòra hai ‘i diri, poi vitèmu s’avìa n’autru figghiu scuddatu e chi ora ‘mpruvvisamenti ricoddu!
GINU: Mamma Francisca! Papà Placitu!
“ Lurena, pi’ mìa, è ‘a megghiu stidda du’ celu!
E ‘a sira, si ci sunnu nuvulati e na pozzu vitiri, 
mi sentu mali comu ‘na bestìa ”!


VENNIRA: Bravu! Bravu! Cuntinua figghiu, cuntinua! 
penza e’ scheddi Ginu e scheddi; levattìlli da schina!
GINU: “ Nte nuttàti ‘i tramuntana, quannu ‘u friddu ntrasi nta ogni ossu e puttùsu e fa battiri i denti; iò, basta chi penzu a vostra figghia e subbutu ‘u riscaldamentu e ‘u quaddiamèntu è assicuratu picchì pigghiu a focu comu ‘na cannìla ‘i cira ”!
NICOLA: Ficchiu caru! Chi masculu! Chi masculu!
Tuttu sò’ patri! Tuttu sò’ patri!
VENNIRA: Si! Quannu rinasci n’autra vota commeccianti!
Tuttu sò’ matri voi diri! Tuttu comu a ‘sta fimmina ccà prisenti, china ‘i:
“sintimintali sintimentu ‘ncindiariu”!
DON PLACITU: Ora capìa cu mi bruciòi ‘u pagghiaru cu’ tutta ‘a pagghia, vicinu a stadda! 
GINU: Si Vui mi dati a manu ‘i vostra figghia comu iò ora ufficialmenti vi dumannu; Vi prumettu chi pòi mi pigghiu puru l’autra manu, i peti, a testa…e tutti l’autri cosi chi cì facìstu!
E vi prumettu puru chi ‘a vostra figghia ci dugnu nu rispettu assolutu e ‘na vita filicissima china d’amùri, occa pisci rustùtu ‘i tantu in tantu e picciò ‘na dignitùsa miseria nira!
LURENA: A mìa, ‘stu pisci rustutu ‘i tantu in tantu, non è chi mi piaci tantu!
Papà, iò non sacciu Vui chi nnì pinzati, ma iò cu manciàri Vui ‘u sapìti chi no’ schezzu; picciò a ‘sta dignitùsa miseria nira, iò ci rinunciu e si occatunu mori ‘i friddu nte notti ‘i tramontana, sunnu fatti sòi!
DON PLACITU: Non ti biliàri figghìtta mìa, picchì ‘stu disgraziatu i tò’ patri, chiddu chi scassòi chi sò’ paroli, ora conza chi so’ mani e, soprattuttu, chi sò’ soddi!
Don Nicola, da oggi in poi, e sempri si Vùi vulìti, ‘a vostra famigghia pò’ veniri a stari e manciàri pi’ sempri nta mè’ casa, naturalmenti tuttu spisatu nta 


ogni bisognu ‘i mìa e tuttu inclusu e nenti esclusu, picciò ‘nclutènnu puru ‘a Nonna Giuvanna! 
NICOLA: Don Placitu, cu’ ‘sta proposta mi facistu pigghiàri ‘i cunfusioni!
VENNIRA: E quannu mai a ttìa non ti pigghia occa cosa!
NICOLA: Veramenti non sacciu chiù chiddu ca diri o fari!
VENNIRA: Vu dicu iò chiddu chi dicèmu e facèmu Don Placitu; Vulèmu!
A scatula ghiusa e senza nessunu ripenzamentu: Vulèmu e basta!
E voli puru me’ maritu! 
Veru caru Niculinu ca putèmu ‘nchiutiri ccà?
NICOLA: Comu dici Tu, bannèra da’ mè’ vita; basta mi non ti quaddìi Vinniredda; si nò’ ti ‘nchiana ‘u sangu nto ciriveddu e si calurifira!
SUOCERA: Santi paroli figghia mìa! Santi paroli!
Carissimu Don Placitu Campu, tranni pi’ ddu coppu offensivu di “e puru ‘a Nonna” chi mì riservastu quannu parrastu da’ parintèla, penzu chi cu’ Vui pozzu annàri d’accoddu e, fussi chi fussi ‘a vota bona, rinesciu puru a spisiceddi vostri naturalmenti:
· a farimi a dintèra;
· Avìri ‘a colazioni nto lettu all’abba;
· Smanciucchiari occa cosa annannu avanti nta matinàta;
· Manciàri comu ‘e tetèschi chi sunnu sempriprecisi; e a menzionnu e all’ottu ‘i sira in puntu, comu ‘i Svizzeri;
A fini ‘i tuttu chistu, si mi pozzu Livari puru occa squagghiamentu ‘i cori e ‘i stomucu chi, mì putirìa nascìri o veniri strata facennu, mu levu a’ vostra saluti caru Don Placitu e, cu si visti si visti! 
FRANCISCA: Conna ‘i muntùni, chi menti brillanti!
Tuttu si pò’ diri ‘i ‘sta cristiana, tranni chi non havi l’idèi ghiari!
NICOLA: A sintìsti Vennira a tò’ matri? Strata facennu!
Comu si nascìu oggi ‘sta rappàta crapa!
Ma chista quantu havi intenzioni ‘i campàri?

DON PLACITU: Lassatulu parràri a vostru Enniru cara Cummàrazza!
Stati tranquilla! Don Placitu havi ‘na sola parola! Penza a tuttu Iddu! 
A tuttu; cumpresa ‘a vostra dintèra!
Cu sbagghia paga e Iò, sbagghiai e pacu:
Casa nova pi’ spusìni; Vistiti; Manciàri; Matrimoniu completu chi cunfetti; 
e puru ‘i scecchi p’annàri a passiàri a duminica in giru cu’, supra ‘a testa contru ‘o suli, ‘u laggu umbrillùni di carrittèri!
(Così fazzu cuntentu puru a me’ Cumpari Don Nicola chi si ricodda i vecchi tempi passati supra ‘o carrettu!)
Capìstu ora Cara Nonna Giuvanna!
SUOCERA: Levala ‘sta Nonna, Placiteddu!
Levala! Mi sa d’antiquariatu!
Sulu Giuvannèdda Beddu! 
Sulu Giuvannedda si non ti dispiaci!
Curaggiu, chi su dici, non ti manciu!
DON PLACITU: Comu vulìti Vùi cara Cummàri Giuvannèdda! 
Tuttu, tuttu pi’ Vùi, cumpresa ‘a dintèra!
SUOCERA: Ch’è simpaticu ‘stu cristianu!
GINU: Babbu, eeeh scusati ….Papà!
Iò in manèra ufficiosamenti ufficiali vi annunciu chi sugnu d’accòddu su tuttu chiddu chi dicìstu; “qualunqui sacrificiu” pi’ Lurinuzza mìa!
“qualunqui”! Basta ca mè’ futura mugghieri è filìci!
Voli diri chi inveci ‘i ‘na dignitùsa miseria nira, matìna, menzionnu e sìra n’ingrassàmu manciànnu e, si è chistu chiddu chi passa ‘u cunventu, sugnu prontu mi mmì fazzu Monucu!
DON PLACITU: Poviru figghittu; viti non mi ti stanchi troppu cu’ tutti ‘sti sacrifici!
LURENA: Caru Patri Vui si chi capìstu ‘u spiritu ‘i vostra figghia!
E ‘u so’ motu ghiaru d’intenniri ‘u campàri ionnu pi’ ionnu!

DON PLACITU: Ci vulìa ‘u sceccu pi’ ‘nduvinari ‘a vintura supra ‘i tìa figghia! Basta chi manci e campi supra e’ spaddi ill’autri, ionnu pi’ ionnu e si’ a postu! 
LURENA: ‘U mè’ fari sempri russu e zucùsu comu a sassa ca canni ‘i maiali!
DON PLACITU: E sì! ‘U bruschettu ‘i maiali cu’ dda striscia ‘i laddu a trapassari ‘a canni, è propriu ‘a motti da sassa! Troppu bonu!
LURENA: ‘U mè’ diri sempri chinu ‘i spisiddianti, studdèvuli, Struggènti e a’ fini ‘i cunfusa alligrìa!
DON PLACITU: Cettu chi è cunfusa! Dopu nu litrottu ‘i vinu russu da’ mè’ vigna chi ti bivi trì voti o’ ionnu!
Anzi, ancòra non mi spiecu comu fà mi non ti stenni tuttu ‘stu vinu!
A tò’ matri invèci ci fa l’effettu cuntrariu:
invèci mi spisiddia, ci stocca ‘a testa supra ‘o cuscinu appena iò ntrasu nto lettu; effettu “turpurifiru runfànti” ‘u ghiamài iò ‘stu finomunu!
LURENA: Caru Patri, datu chi facìti e pacati tuttu Vui, iò sugnu veramenti rianimazzata di vostri paroli ed è pi’ chistu, chi livànnu tuttu ddu scantu mintàli cirividdusu c’avìa a propositu ‘i dda’ dignitusa miseria nira ‘i cui parrava prima Ginuzzu, Iò v’annunciu no’ ufficialmenti ma sottufficialmenti
pi’ rispettu a cu chi avirìa a puttàri i pantaluni nta mè’casa, c’avirìa a ghiessiri me’ maritu… 
DON PLACITU: Ccà, occa dubbiu lassa mi ll’haiu; macàri si speru ‘i sbagghiarimi! Ma non mi sbagghiu! 
LURENA: chi sugnu pronta a passàri ‘u bisòlu da’ chesa e fari ddu ranni sautu matrimuniali spusaliziescu!
DON PLACITU: Si Puliziescu e macàri nta Quistura; cu Capu Quisturi chi fà ‘i tistimoni!



GINU - DI CORSA SUL PALCO - RIUNISCE LE PERSONE COME UN BANDITORE ALL’ASTA –E FÀ METTERE LE MANI DI OGNUNO SOPRA A QUELLE DI LURENA .–

GINU: Ranni passu unu; Ranni passu ddùi e Ranni passu trì;
basta cusì e, cu si visti, si visti! 
‘Stu matrimoniu, cu’ ‘sta strinciuta i mani, veni aggiudicàtu difinitivamenti e,… << Cunnùtu cu non voli, o si nnì penti>>!
NICOLA: Cefulu strammàtu! Ancòra non ci critu; non mi sembra veru!
REMU Nicola, ‘u Sciabbacotu, chi spusa a sò’ figghiu cu ‘na CAMPU china ‘i soddi! Si staiu dummènnu non mi rusbigghiàti; mi piaci troppu!
VENNIRA: Ora Basta Nicola! Non diri chiù bagghiulàti ‘i fissarìi!
Ritònna Commeccianti ‘i calia e nuciddi!
Tu non fusti mai ne, tantumenu facìsti mai, ‘u Sciabbacotu!
‘U Voi capìri ‘na bona vota sì o nò?
NICOLA: Comu dici Tù a mugghièri, basta mi non t’incazzi!
VENNIRA: Scusatulu puru Vui Don Placitu!
Penza ancora comu si fussi nu misiru piscaturi!
DON PLACITU: Cunsiddirannu ca cuppa ‘i ‘sta trasfommazioni è ‘a mèi, non c’è bisognu ‘i scusallu! Anzi Cummaredda, datimi tempu, e vi fazzu vitiri comu Vu fazzu ritunnàri Commeccianti!
VENNIRA: Speriàmu Don Placitu, speriamo; e mi raccumannu ‘i stari attentu a non sbagghiàri a cura du’ ritonnu!
Non critu ca ‘stu cristianu ‘u supputtirìa ‘n’autra vota Sciabbacotu!
FRANCISCA: Don Nicola, picchì non cumìnciati mi Vi tagghiati cu’ ‘na “runculedda” ‘sti “ caddàzzi ” c’avìti sutta ‘e peti; puru l’occhi vonnu ‘a so’ patti, e crititimi, i Vostri caddi sunnu propriu ‘i stissi di chiddi d’un mortu ‘i fami; comu a chiddi chi non hannu mai vistu o puttatu nta so’ vita nu paru ‘i scappi novi e forsi mancu cunsumati strutùti!

NICOLA: ‘I Scappi? Chiddi chi si dici in giru, hannu ‘i sutta ‘a sola, o ‘a gomma a carrammàtu? 
FRANCISCA: Smittitila ‘i fari ‘u Sciabbacotu!
Facitulu ‘stu coppu ‘i curaggiu! 
Pinzàti ‘a vita chi facìvu prima; a ddi gran viaggiuni ntall’Italia calabrisi;
a ddu duci massàla all’ovu chi bivivu cu’ vostra mugghieri; ‘o fummaggiu, ‘o caddozzu ‘i suppissàta tagghiata nto piattu….
NICOLA: Basta Cummàri Francisca! Basta, facitilu pi’ carità; a testa mi sta girannu! 
Stati attenta picchì, si iò mi tagghiu i caddi sutta i peti, vidìti, chi poi, ridiventu ‘n’autra vota Commeccianti e Vui poi avìti a pinzàri a comu inchiri ‘i pignati chi ora, nta ‘sta casa, si incunu sulu ‘i fulìni!
SUOCERA: E cu iddi, vitèmu ‘i ìnchiri puru ‘u stomucu, chi ora si inchi a quannu capita! 
Puru dda picca ‘i pani muffutu c’avèmu, si putirìa parrari, sa farìa sempri lamintannusi picchì, quannu veni tagghiatu, veni incùtu sempri ca sula aria rispiratoria inzèmi a ddu profumatu e sapuritu ricoddu da’ muttadella!
FRANCISCA: Mi stati facennu dispiaceri! Veramenti, occa fissarìa ‘i manciàri pu viaggiu, iò l’avirìa puttata: ‘na frittateda cull’ova inzèmi a pateteddi, mulanciani e pipareddi ardenti; ‘U solitu fummaggiu e a salami chi già canuscìti;
VENNIRA: ‘A salami aaah! ‘U fummaggiu uuuh! Boni boni!
FRANCISCA: E pòi, Dù’ faviceddi cu ddù’ piseddi viddi; pani ‘i ranu appena nisciùtu du funnu; occa du buttigghi ‘i vinu iancu e russu e, picciò, si non vi scrupuliati, datu chi Nùi stamatìna ficimu ‘n’abbondanti colazioni a basi ‘i ricotta e tuma frisca e Vùi vulìti, appena pattèmu pa nostra casa ‘stu manciàri vu lassàmu ccà! Chi nnì pinzati? V’affinniti?
NICOLA: ‘ FFènniri? Iò penzu, cara Cummàri Francisca, ca strata pa vostra casa è longa, tantu longa!

Non critìti puru Vui chi si fici taddu?
Sapìti, non vulirìa chi pi’ cuppa nostra vi facirìa scuru pi’ strata! 
Iò Vi cunsigghiu mi v’innannati “ ora ” e puru ‘i cussa, vistu c’ancòra è ghionnu!
VENNIRA: ‘I cussa ‘i cussa! Non esagiramu!
Nicola, pari chi stai ‘ssicutannu i Cumpàri cu ‘stì paroli!
Non di cussa; cu’ calma, si nni ponnu annàri, cu’ calma; 
prima ni salutàmu comu i Cristiani battiati strincennuci ‘i mani e poi, “ vidìti dda strata d’unni vinìstu ”? 
Chidda È! Pigghiatila, e Buon viaggiu!
NICOLA: Donna Francisca non prima, pirò, d’avìri lassatu a truscia, mi raccumannu! Non Vulìria chi dda bittulèdda i fustagnu cu manciarèddu, ci puttàssi troppu pisu nta chianata ‘a cavalcatura!
E pòi, cu è c’avirìa ‘a fozza mi vi curri d’arrèti; a mìa, d’anticchia ‘i ciatu chi mi ristòi, “ mi sebbi a malappena pi’ rispìrari ”!
DON PLACITU: Stati tranquilli Don Nicola, ‘u manciàri è ‘u vostru!
E ora, prima ‘i pattiri, mi raccumannu ancòra ‘na vota, mi vi ricuddati chi, pi’ qualsiasi cosa avìti bisognu, Ci sugnu ccà iò! 
VENNIRA: Chi bellezza! Chi bellezza!
Stati tranquillu Don Placitu chi ‘stà cosa non na scuddàmu chiù; figurativi cu sa scodda! Anzi, oggi; dumani; dopudumani e dopu ancora, si pi’ casu va scuddàti Vui, stati sempri tranquillu chi Nui va ricuddàmu e chistu, finu a cent’anni a vostra saluti e puru a chidda ‘i l’Irèdi vostri ! 
Da subbutu, e prima ‘i scuddarimi, Vi ricoddu da’ casa nova e du’ manciàri matìna, menzionnu e sìra chi nnì prumittìstu!
DON PLACITU: Cummaredda; Campu Placitu ‘na sula parola havi…..
NICOLA: E nui, almenu trì voti ‘o ionnu, manciàmu pi’ sabbàri ‘a peddi!
Picchì, comu si dici, “ cu’ si inchìu ‘u stomucu non murìu mai ‘i fami ”!


SUOCERA: Fozza chi stà scurannu; a vulèmu smettiri ora ‘i parrari? 
Passàti e saluti e poi, smammamu ognunu pa sò’ casa!
Cà c’è genti chi avi a manciàri! Avi a fari ‘a “ CINA ”!
GINU: È puru ‘u Giappùni! 
Ma chi stati dicennu Nonna? 
‘A Cina, già a facinu ddi cristiani giallastri cu’ l’occhi comu ‘na mennula! 
LURENA: ‘U sintistu Patri com’è ‘struitu ‘u mè’ zitu e quanta patrunanza giografica planetaria havi?
GINU: Veramenti, ‘sta notizia, ‘a seppi grazii a nu giunnali vecchiu chi truvai nto ciumi! 
DON PLACITU: Cavuliceddi e alivi salati pirò, è propriu veru; stà scurannu! Famigghia Campu fozza, è l’ura mi nni cungitamu!
Tanti Saluti a tutti e arrividecci a’ prossima puntata !

LA FAMIGLIA CAMPU LASCIA IL PALCO

SUOCERA: Finalmenti! Era ura!
E’ propriu veru ddu dittu chi dici, chi l’ospiti: dopu “ Trì uri fèti ”!
Fozza figghiuleddi fozza; ora putemu cunzari a tavula!
Vennira, pigghia una di tò’ beddi tuvagghi, sbrighiti?
VENNIRA: Ma di quali tuvagghi stai parrànnu?
Fossi, ‘i chiddi du’ corredu fantasma chi mi facistì?
SUOCERA: Chi bedda risposta a ‘na matri!
Non ci fà nenti; pacenzia; chistu è ‘u fari da’ giuvintù modenna!
Cara Vennira, a via ‘i friquintàri a tò’ maritu, divintasti iàcita nto parràri comu a Iddu!
Si non sarìa picchi a ‘st’ura ‘a frittata si fici sicuramenti ‘mpaddata e fridda….
e mi putiria calari stotta o ‘nghiummari nto stomucu; sapiria iò chiddu chi t’avirria rispunniri!

NICOLA: L’uttima cosa chi dicistu rispettu o ‘nchiummamentu è propriu a ‘na bona idea, anzi, pinzannuci bonu, quasi quasi;
SUOCERA: Sangu! Sangu! Longu e stisu! 
Longu e stisu si mi fà ‘a grazia ‘u Signuri e puru ‘a Madunnuzza!
NICOLA: Canta, Canta, struti ciatu; cusì ti nni resta sempri chiù picca!
Vennira, ‘ncoppula supra ‘o tavulu ddi quattro piatti chi ristàru inveci; a diffirenza i tò’ matri chi ci ghiumma, a mìa ‘a frittata puru fridda mi piaci; 
voli diri ca sò’ patti ma manciu iò, cusì a Idda non ci fà mali!
Tantu, carissima Soggira, a Vùi, a chi Vi sebbi chiù ittari manciàri nto vostru saccu; nu ionnu chiù, nu ionnu menu, oramai ddà siti; arrivastu ‘o traquaddu! Picciò, Ora Pronobis! Alleluia! Giuvannedda ‘a Soggira, vattinni in paci e a diùnu senza manciari, nto ‘nfennu d’unni vinisti!
( alzando le mani in alto) Rinnennu grazii a Diu pi’ ‘stu beddu tumbarolu e funiraliscu eventu ! (Rivolto vero il pubblico) Amen !!
SUOCERA: Oh Signuri, mi ripetu e ti supplicu, fammìlla ‘sta grazia; un ghionnu in chiù! Un ghionnu sulu, chiù ‘i ‘sta fitinzia, vogghiu campàri !
Longu e stinnutu fammillu vitiri e ti dumu un cirùni ‘i cira chiu rossu 
‘i chiddu chi duma ‘u Parrinu nta notti ‘i pasca nta Chesa! 
NICOLA: Dicitici chi ci ricitati puru centu rusarii, cusì va a finiri:
“ chi vi scuta prima e, vi fa mòriri subbutu ”!
BUSSANO ALLA PORTA
Da fuori, la voce di “TANUZZU”

TANUZZU: ‘O Cumpàri Nicola; c’è pimmìssu? Tanuzzu sugnu!
NICOLA: Coppu di ‘na “tracina spinusa”! Fozza, disgraziati, mmucciàti ‘stu manciari! Chistu è chiù mortu ‘i fami ‘i nui e si viti ‘a frittata va a finiri chi l’avemu a spattiri cu’ Iddu!
Soggira! Vui intantu annati a ghiapiri ‘a potta!



SUOCERA: Annati a ghiapiri ‘a potta?
Chistu è troppu! Ma scuta a ‘stu pezzu ‘i Buridda!
Tù, ‘sti cumanni ci poi dari a tò’ mugghièri o a tò’ figghiu, no’ a mìa, chi nascìa libira comu ‘o pubirazzu da’ strata!
‘U capisti? Bestia chi non sì’ autru!
Chi sugnu ‘a tò’ sebba? O annammu a scola inzemi?
NICOLA: No! Cara vipirusa Soggira!
‘Sta cosa da scola non è possibili, picchì Nicola, in confrontu a Vui
chi siti ‘nu cadaveri ambulanti rappàtu comu ‘na scoffina,
havi ancòra i sò’ denti ‘i latti; e tutti!
NICOLA: Ginu, fallu pi’ mìa ‘u Patri; ìapila Tù ‘sta pottà! 
GINU: Mi dispiaci Patri; ma mi vinni un dulùri ‘mpruvvìsu nta ‘na iamma chi, Aaiiih malanòva chi mi havi, non mi fà smoviri du’ tavulu; è propriu tremendifiru!
NICOLA: Vennira a Tìa mancu mi tu dicu, tantu a sacciu già a to’ risposta Sciabbacota stratali, chi si traduci ntall’Italianu: Nicola! Vai a fari nta ddu Postu ‘i sutta e cusì poi, ta ìapi ballannu ‘a potta!
VENNIRA: Si già ‘u sai? Picchì non ti stai mutu è ‘a ìapi inveci!
NICOLA: Cara Mugghièri, ora capìa; in ritaddu; ma capìa! 
‘A virità è una sula ed è chidda chi iò, nta ‘sta casa, cuntu quantu nu manicu ‘i scupa arreti ‘a potta!
SUOCERA: Capisti finammenti? 
Megghiu taddi chi mai figghiu!
Chistu voli diri chi finammemti scattrìsti ‘na picca!
TANUZZU: (continuando a bussare alla porta)
Allura? Quantu ci voli? Ma chi faciti non sintìti? Lassàti Fora a Tanuzzu? 
NICOLA: ‘Ntrasìti caru Cumpàri Tanuzzu; vinìti puru avanti!
Tutti aviunu currutu versu a potta mi va ìapunu, ma era tantu l’entusiasmu, chi tutti si spinciùnu unu cull’autru e nessunu riniscìa a ‘rrivàri finu a potta!


allura iò, fermi tutti ci dissi, chi nessunu si pimmetta ‘i fari ‘n’autru passu;
picchì ‘a potta, a mè’ Cumpàri Tanuzzu, cia iapru Iò, in pirsuna!
Crititimi dopu ‘sti paroli, nessunu ciatòi! Tutti femmi e muti ristaru!
Quasi ‘mpalàti comu pali ‘i vigna!
Caru Tanuzzèllu nta mè’ casa cumànna sempri cu havi puttàtu i pantaluni!
SUOCERA: So’ Muggghieri; mè’ figgghia!
VENNIRA: Iddu sa canta, Iddu sa sona ‘U Cunnùtu e cuntentu quannu ghiovi o fà tròna!
TANUZZU: Pi’ tutti ‘i bacchi di lu mari, non mi ricoddu di ‘n‘accuglienza così bedda nta vostra casa si no’ ‘i quannu vi puttài i cunfètti du’ spusaliziu!
Non vi ricuddàti? A famigghia du’ “filuemmu” cu’ chidda du “Sciancàtu”! 
‘U matrimoniu di’ sò’ figghi!
Vui non putistu veniri picchì avivu ‘a broncopatiti chi vi fici veniri ‘a frevi!
Ma Iò ‘u stissu rispittài ‘u nostru pattu chi privitìa ‘i fari coppia inzèmi a nisciuta da chesa pi’ pigghiàri chiù confetti possibili quannu l’invitati ‘i tiravunu nta piazza; ni pigghiài quarantadui e menzu, e Vi nni puttài ‘a biddizza “ ‘i Vintùnu Cunfètti e menzu ”! 
Si! Caru Cumpàri, ora vu pozzu diri, ddu menzu in chiù vu ricalaì iò, datu chi l’autra mità na truvài!
Vi ricuddati ‘a vostra cuntintizza?
Vi scuddàstu ‘i comu vi mintistu a cianciri o’ pinzèri chi Tanuzzu, inveci mi si mancia tutti ddi beddi cunfetti ca mennula d’intra, pinzòi puru a famiglia Scammu?
Ma, lassàmu peddiri va! Canciàmu discussu! 
Chi è ‘stu ciaureddu chi havi seculi chi nu sentu chiù?
Savirìa a scummettiri, sumigghia propriu a chiddu ‘i ‘na frittatedda campagnola d’autri tempi; chidda c’avìa l’ovu friscu ‘i iaddina ruspanti!
NICOLA: Tanuzzu! Ma chi stati dicennu?
Vui ‘u manciari v’unzunnati puru ‘a notti!

Cu’ quali ova vostru Cumpàri avìa a fari ‘sta famosa frittàtedda!
Fossi, cu’ chiddi di’ iaddìni chi non havi? 
O cu’ l’ova Da’ coppula ‘i …. ‘i lassàmu peddiri? 
Io invèci critu, tantu pi’ dari ‘na spiegazioni a ‘stu vostru finomunu dicemu cusì: nascali famelicu, chi stati sintennu ‘u ciauru o megghiu ‘u fetu, du’ ciriveddu fracitu ‘i me’ soggira chi Nui, oramai abituati e ‘na picca rufriddati, po’ essiri chi non sintemu!
SUOCERA: Cettu, cu mèi po’ succetiri, datu chi l’haiu, e chi è tantu rossu cu pozzu vinniri; mentri ‘u tòi, pi’ quantu si ‘ntonturu e scunchiutùtu, pò’ succetiri quannu ‘u ccàtti occa vota ‘a putìa, sempri si hai ‘i soddi!
VENNIRA: Chi è! Cuminciàstu n’autra vota tutti dùi? 
Cani e ghiattu, iattu e cani; siti propriu comu a ‘sti ddù’ ‘numàli! 
Smittitila ora! Basta! Smittìtila ‘na bona vota e pi’ sempri!!
NICOLA: Tanuzzu a propositu; picchì vinisti ccà?
Succitìu occa cosa chi non sacciu?
Matri! Chi mi bruciaru a baccuzza ‘i lignu? Mi futteru i rrimi? 
O ‘i falanghi pi’ tirari a bacca?
TANUZZU: Ma no; ma no! chi vi veni ‘i pinzari!
Nenti, succitìu; nenti ‘i tuttu chistu!
Vinni ccà mi Vi dicu chi, siccomu nto Paisi visti a famigghia Campu, a cumpletu: Maritu; Mugghièri e Figghia…
NICOLA: Capemmu Tanuzzu; cumplitata! Picchì st’aggiunta ‘i Maritu, Mugghièri e Figghia; fossi chi pinzati chi iò cunsidiru puru ‘u sceccu, ‘a scecca o i ddù’ mulacciuni ‘mpaiati ‘o sò’ carrettu, pezzi da’ sò’ famigghia?
TANUZZU: Inzomma pi’ cuntinuari, pigghiài l’occasioni ‘o volu e curaggiusamenti mi libirai ‘u cori, ‘u ficutu, e puru ‘a cuscenza!
SUOCERA: Chi facistu?
NICOLA: Senti senti! 
E di grazia, Cumpàri Tanuzzu, comu a scaricastu ‘sta vostra cuscenza;

chi ci dicistu ‘a famiglia ‘i Placitu Campu!
TANUZZU: Nenti, ci cuntai ‘i dda vota; ‘i quannu vi puttài nta sò’ casa!
Non Vi ricuddàti di’ ligna? Du’ pezzu rossu commeccianti? Di’ carretti e carrittèri? Da’ calia e ‘a nucidda?…. 
Buttana ‘a miseria, Cumpàri Nicola? ‘I ddà vota! non vi ricuddàti!
NICOLA: Minchia! A virità ci dissi!
TANUZZU: E nenti autru si non chista!
Sulu a limpidissima lampanti e puliziatamenti pulita virità! 
Inzomma ‘i stissi paroli chi sicuramenti ci dicistu Vui, caru Cumpàri, quannu annastu, cu’ vostra mugghièri, a sò’ casa cu sulu scopu mi non ci facìti peddiri nu binistànti matrimoniu a vostru figghiu, o Cumpareddu Ginuzzu, ca signurinella Lurena, ‘a figghia ‘i Don Campu!
VENNIRA: Matri du Cammunu! Matri Veggini Santissima!
Facìti mi no’ è veru! 
Facìti chi ‘sti paroli chi staiu sintennu; ne staiu sintennu!
Nessunu sta parranno; Tanuzzu è sulu nu spiritu malignu; nu fantasiusu fantasma, ‘i fantasìa! 
Non mi facìti ‘stu schezzu dopu dda bedda frittata!
Non ma facìti calari stotta, comu a mè’ Matri propriu ora; e poi, dopu tanti sacrifici e, a Vùi vu cunfessu, tanti ‘mbrugghiceddi!
SUOCERA: ‘A virità Vennira; ‘a verità ‘a IDDA; 
tanti ‘mbrugghiununi e ‘mbrugghiunazzi, Madunnuzza!
TANUZZU: Ma picchì mi stati dicennu ‘sti cosi Cummaredda?
Naturalmente puru iò, “ comu sicuramenti ci dicistu puru Vui ”, ci fici capiri chi Ginuzzu non avìa nissuna cuppa!
Chi Chistu era crutu comu ‘ntritrolu gebbu!
Chi era puru e ghiancu comu l’Arcangilu Gabrielli, macàri si non avìa l’ali!
NICOLA: Beni Tanuzzu e dicitimi, dopu ‘sta cuscinziusa scaricata scunsidirata, va desi l’assoluzioni Don Placitu?

O vi scaricòi ‘i bastunati?
TANUZZU: Crititimi Cumpàri fù ‘i ‘na cammarìa, ma propriu ‘i ‘na cammarìa chi, ora chi mi facìti pinzari, mancu quannu c’è ‘u mari iancu e senza ‘na picuredda ‘i ventu, diri strana è veramenti strana!
Anzi dicu ghiossài; m’imprissiunoi propriu; e Vui chi mi canuscìti e sapìti ‘u mè motu provebialenti onestevuli ‘i parrari;
NICOLA: ‘U sacciu! ‘U sacciu ‘stu pruvebiu supra ‘i Vui; Minchiùna si no’ sacciu! ‘U megghiu esempiu lampanti e llàmpatu pi’ diri soprattuttu du’ vostru onestevuli fari “ sunnu i robi chi truvàti, ogni annu, ntall’estati a’ ribba o’ mari ”! 
TANUZZU: (con brevi colpetti di tosse d’imbarazzo)
Eeeh eeeh eeeh…Vulìa diri chi Vui chi mi canuscìti bonu, ‘u sapiti chi iò non sugnu ‘u tipu chi s’imprissiona tantu facilmenti!
Avìti presenti quannu, prima ‘i scuràri, nta nu celu azzurrognulu azzuratu e picciò sirinusu si viti lampìari ‘i luntanu senza pirò sentiri ancora ‘i trona!
VENNIRA: Cumpàri Tanuzzu? Vulemu Scummettiri come, tra pocu, macàri si fora c’è ‘u suli, Vùi sintiti truniari?
Mammitta; a pigghimi subbutu ‘u manicu ‘i scupa arreti ‘a potta; sentu ‘u bisognu mi ci rumpu a testa a Occatunu chi mi stà scutannu!
TANUZZU: Ma Cummàri? Chi l’avìti cu’ mìa?
Speru stàti schizzànnu? Chi vi fici ‘i mali?
Non sulu chi ebbi ‘u curaggiu ‘i diri a verità a Don Placitu e fari chiddu chi n’avota Vui non vulìstu fari!
Chistu è ‘u beddu ringraziamentu pu sabbamentu du’ matrimoniu ‘i vostru figghiu Ginu cu’ Lurinuccia!
VENNIRA: Si!‘U sabbamentu! ‘A virità!….. 
Disgraziatu Vùi e cu non Vu dici!
(Tutti gli altri presenti sul palco all’unisono) DISGRAZIATU!
VENNIRA: Cu vu puttòi ‘stu duluri ‘i stomucu, nta lingua chi vi fici 

sduvacari tutti ‘sti cosi, dopu tantu tempu!
Picchì ‘sta smania ‘i parràri propriu ora c’avìumu risubbutu ‘u nostru manciari e ‘u campari futuru!
Disgraziatu ancòra ‘na vota; ci ‘rruvinastu Tanuzzu!
(Tutti gli altri presenti sul palco all’unisono) DISGRAZIATU!
TANUZZU: Oh Matri! Puvirazzu ‘i mìa! E iò chi nnì putìa sapìri?
Sciabbacheddu Scaffitutu chi guaiu chi cumminai! 
Ma allura, ora chi ci staiu pinzannu, chi voli diri ‘u missaggiu chi mi desi Don Campu, calmu, calmu, pi’ Vùi?
NICOLA: Missaggiu? Parra; rruvìna manciati e famigghi!…. …. 
Cuntinuati razza ‘i disgraziatu; nesci ‘stu pruppu fora da’ tana!
TANUZZU: Basta chi non sbagghiàmu a parràri ora, ‘u capistu tutti?
Iò pozzu essiri disgraziatu; ma in confrontu a Vùi tutti, sugnu un Principi;
datu chi ‘i ligna pi dumari ‘u focu o ‘u bracieri almenu l’haiu! 
Ad ogni modu, Don Placitu, mi dissi ‘na cosa chi iò non avìa a capiri ma, chi Vui, putìa stari tranquillu, sicuramenti capivu ‘a volu!
NICOLA: L’anzia; l’anzia mi facistu pigghiari!
Sduvacati ‘a lingua! Parrati, oh pi’ quantu è veru Diu ‘sti quattru scagghiuni ‘i denti chi vi ristàru vi fazzu nesciri in manera vulanti fora da’ bucca!
TANUZZU: E chi è! Calmativi ora!
Mancu si sariumu supra ‘o mari e ‘a bacca avi nu bucu ‘a puppa! Mancu…
NICOLA: (Urlando) Tanuzzuuuuuuu! Parraaaaaaaa!
TANUZZU: Subbutuuuu! 
Mi dissi mi Vi dicu chi l’accoddu chi avìu fattu, è sempri valitu!
NICOLA: Calamari raggiati; menu mali!
Ma, Tanuzzu, siti sicuru chi capìstu bonu?
TANUZZU: Si, sicurissimu, comu capìa puru bonu ‘a sula varianti condizionata chi V’avìa diri!
NICOLA: Ccà semu! Era troppu bellu pi’ essiri veru!

‘U sapìa chi c’era ‘u cundiziunali!
Cuntinua; pigghiàtu ‘i botta nta lingua! 
TANUZZU: C’a sula condizioni chi, “ l’allaggamentu parintàli ” valìa sulu nte confronti ‘i vostru “ figghiu Ginu ”!
Mentri Vui, anzi, in manera pricisa e solenni comu dissi Iddu: 
“ Niculinu, Vinniredda e Giuvannazza Bacca ” cuntinuerannu a fari chiddu chi faciunu da sempri… ‘i Sciabbacoti; naturalmenti cu’ casa, manciari e l’autri spisiceddi sempri, e sulu, a caricu di sò’ spaddi!
NICOLA: ‘U sapìa chi c’era ‘a fricatura!
VENNIRA: Addiu Massala all’ovu!
SUOCERA: Addiu puru a mè’ bedda dintèra!
GINU: Basta mi c’è ‘a saluti!
(Entrando in scena)
FRANCISCA: Pi’ tìa chi manci, a saluti è assicurata figghittu!
LURENA: E puru pi’ mìa!
DON PLACITU: Eccu i facci scunzulati chi vulìa vìtiri; ci riniscìa!
Pi’ quantu risati mi fici mmucciatu fora ora mi sentu megghiu; anzi critu chi oramai, ‘i cetti svinturati motti ‘i fami chi canuscìa e siti, non ni pozzu chiù fari a menu!
Iò vogghiu ritiri ancòra nta mè’ vicchiaia, e ‘a vostra presenza, m’innaccuggìa dda fora, pi’ mìa divintòi megghiu ‘i ‘na bazzilletta chi cuntannula, ma fà fari sempri ‘i sutta! A propositu quasi quasi mi scuddàva; quannu Don Placitu dici a parola:

“ SCIABBACOTI ”

‘a dici livannusi a coppula e ‘nchinannusi ca testa finu ‘nterra in segnu ‘i rispettu, salutu e ringraziamentu, a tutti i Sciabbacoti - PISCATURI du’ munnu, nonché in segnu di riverenza, stima ed affetto nei confronti

DI TUTTO IL GENTILE PUBBLICO
QUI PRESENTE CHE, RINGRAZIAMO 
PER IL CALORE DIMOSTRATOCI 
NONCHE’ PER LA LORO PAZIENZA E CORTESIA

L’AUTORE
ORAZIO ABBATE