TRI FIGGHI CHECCHI

Commedia brillante in due atti di

Rocco Chinnici



PERSONAGGI

Peppi capu famigghia
Crucifissa mugghieri
Catarina figghia
Carmela “ “
Lucia “ “
Razia cummari
Giorgi maritu
Ettore
Mario
Carlo


(Scena unica: un soggiorno composta di misere cose).


CRUCIFISSA
(Incinta. Inginocchiata davanti al quadro della Madonna e la supplica affinchè non le facesse arrivare un'altra figlia femmina). Madunnuzza, facitilu carmari a me maritu cu stu discursu du jaddu da cummari, picchì ju non sacciu cchiù chi fari, criditimi, pirsinu chiddu di diricci chi spettu stu figghiu fici! (Mettendo tutte e due le mani sotto la pancia gravida e mostrandola alla Madona) Dopu tantu, vulissi pi davveru fallu cuntentu dannucci un masculu, ma comu si fa, ci vulissi sulu un miraculu. Ju vi ringraziu di tri figghi fimmini ca già mi dastivu… anchi si hannu ddu picculu difitteddu di non parrari boni; ma ora ‘na grazia v’addumannu: non mi mannati cchiù nautra fimmina, si nno cu senti a me maritu! Iddu ‘nzisti di vuliri un masculu a qualsiasi costu, picchì dici, ca servi pi cuntinuari a razza. Facitimillu stu faureddu: non ciù putiti diri a vostru figghiu, si mi duna ‘na manu a fallu masculu? Criditimi, non nni pozzu cchiù di sintillu murmuriari di stu jaddu ca canta, chista è sicuramenti è la raggia co fa parrari di non aviri avutu stu masculu. Vi supplicu, parraticci cu vostru figghiu, si nno comu fazzu a carmari a stu testa di brigghju

CATARINA
(Balbuziente. Entra triste e piagnucolosa, con indumenti da appena levatasi dal letto) Ma-mà, (mamma) ju mi-mi-mi-mi se-sentu tri-tri tri-tri tri-tri…

CRUCIFISSA
(Si fa il segno della croce e manda un bacio alla Madonna. Poi preoccupata soccorre Caterina) Oh bedda Matri, ‘ntrippau chista! Pianu, pianu figghia mia, non c’è bisogno ca parri di cursa, cca semu cu ‘nn’assicuta. E ora riposati, dimmillu pianu chiddu ca haj di dirimi. Chi haj, chi haj ca si così siddiata?
CATARINA
(Piagnucolando) Chi-chi haju aaaaviri, no-non vu-vu dissi ca-ca su-sugnu tri-tri tri-tri tri-tristi!

CRUCIFISSA
E bonu a matri, bonu, non chianciri e mi dici u mutivu.

CATARINA
E quali vu-vuliti ca-ca è u mu-mu mu-mutivu! E’, ca haju vi-vint’anni e aaancora su-sugnu sche-schetta, no-no mi ta-talìa ma-mancu uuuun ca-cani ru-rugnusu!

CRUCIFISSA
Pi chissu è ca si tristi? Non ti prioccupari figghia, chi arrivari havi puru lu to santi jornu! Ju mi maritavu chi havia trentacinc’anni, avogghia di tempu ancora ca haj tu! Non t’ha scuraggiari ti dissi; cchiuttostu ha circari di parrari cchiù picca quannu s’avvicinanu giovanotti. Ci fai l’occhi duci, ‘na risatedda… non è sulu ca vucca ca si parra!

CATARINA
Grazii matri, forsi aviti arraggiuni.

CRUCIFISSA
E ora, avanti, avanti non chianciri cchiù, chi quannu menu t’aspetti, ssu jornu tantu attesu, arrivari senza ca ti ‘nn’adduni. Ora sai chi fai, va rizzetta u lettu e ti vesti, chi paremu ‘o spitali cu tia e i to soru (esce). Certu, nun è chi havi tortu a carusa; cu stu fattu ca parra a puntati… Mah, “pacenzia ci voli a li burraschi, ca non si pigghia meli senza muschi”. (Entra Carmela. Ha un paio di occhiali a fondo di bicchiere a causa della vista. Anch’essa con la vestaglietta, appena levatasi dal letto. Ha la scopa in mano). Che massara sta me figghia! Ta putivi livari però ssa vestaglia prima di ‘cuminciari a scupari!
CARMELA
E-e va-va be-beni, aaaaspetta ca-ca ma-ma va-vaju a le-levu (esce).

CRUCIFISSA
Chi è sistimata chista. U primu pinseri ca havi è chiddu di pigghiari a scupa di prima matina, poi nomu do Patri figghiu e Spiritu Santu, parti pa chiesa. Spiramu ca si facissi monaca! Pi comu parra puru chist’avutra, certu ca fussi un pinseri di menu si si facissi pi davveru monaca. Ma cu si l’havi a pigghiaria a tutti tri, di comu parranu! (Rientra Carmela, è triste). Bhi, già ti canciasti? Scummettu ca ti lavasti puru a facci! Pariti jatti di comu vi lavati. E ora, chi hai puru tu? Dimmillu a matri.

CARMELA
Mi se-sentu tri-tri-tristi.

CRUCIFISSA
Tri tristi, vulussi diri tri voti tristi?

CARMELA
(Indisposta per non essere capita) Na-na vota su-sula! Pe-però assa-ssai tri-tristi!

CRUCIFISSA
Ah, chiossà di tri voti allura!

CARMELA
(Sempre adirata per quel suo non essere capita) ‘Na-na vo-vota su-sula ti di-dissi!!!

CRUCIFISSA
Facemunni a cruci ca matinata! E va beni, va beni, ‘na vota sula, u capivu! E… quali è u mutivu? Chi successi, parra?

CARMELA
Non-non sa-sacciu di-di unni ‘ncuminciari

CRUCIFISSA
Sai chi fai, ‘ncumincia di unni ti veni megghiu: da testa, di pedi, da cuda…

CARMELA
A j-jeri, me-mentri jiva a mi-missa, uuuu-n pi-picciottu mi-mi sca-scacciò lo-l’occhiu...

CRUCIFISSA
(Preoccupata) E comu si pirmisi stu scilliratu! Ti desi un pugnu?

CARMELA
No- no cu-cu pugnu, mu-mu scacciò pi-picchì fo-forsi mi-mi vo-voli pi zi-zita.

CRUCIFISSA
Talè, talè, di unni m’affaccia sta santaredda! E ju ca pinsava… chi havii di fariti monaca!

CARMELA
Ma-ma qua-quali mo-monaca e mo-monaca! Aaaa mia mi-mi piacinu i ma-masculiddi!

CRUCIFISSA
(Alla figlia) Sbriugnata ca nun si avutra! Allura… pi chissu va a missa tutti jorna!

CARMELA
E ce-certu! Pi-picchì mi-mi vogghiu (s’intimidisce e abbassa lo sguardo) ma-maritari.

CRUCIFISSA
E siti dui sta matina a vulirivi maritari. Non ti prioccupari puru tu, chi arriverà macari pi tia ddu santu jornu, a matri. Però prima s’havi a maritari to soru Catarina chi è a cchiù granni

CARMELA
Ma-ma ju o-o-o-o-o-ora mi vo-vogghiu fa-fari z-zita!

CRUCIFISSA
Ora? E comu facemu ora? Unni u pigghiamu u zitu, u stampamu?

CARMELA
No-non tu-tu sta-staju di-dicennu ca già c’è-c’è stu-stu uuuunu ca-ca mi vo-voli pi-pi zita!

CRUCIFISSA
Ah, già, veru è! E cu è, cu è, u canusciu ju? E chi ti dissi, chi ti dissi?

CARMELA
Nen-nenti! Mi-mi mi-mi guardava fi-fi fi-fi fi-fi fi-fi…

CRUCIFISSA
Fifiddu, ti taliava Fifiddu? Ah, così si chiama?

CARMELA
No-no Fi-fiddu! Fi-fissu.

CRUCIFISSA
Ah, nenti di menu! Ti taliava fissu? E… non aviti parratu… ancora?

CARMELA
Pa-parrari pro-propriu no, eeeeramu mi-misi lu-luntanu di uuuunni era ju; e mi-mi mi-mi…

CRUCIFISSA
Ah, ora capivu! Si chiama Mimiddu, no Fifiddu!

CARMELA
Uuuuun lu-lu sa-sacciu, ti-ti dissi co-comu si-si chiama!

CRUCIFISSA
Siccomu tu dicivi mi-mi, ju pinsava…

CARMELA
Ti-ti stava di-dicennu ca-ca mi-mi mi-mi fi-fici cu i-i-i-iditu co-così (facendo con l’indice il segno di ci vediamo dopo). U-u-u-u-u ca-capisti? Mi-mi vosi di-diri ca-ca nni vi-vidiamu do-dopu; fo-forsi vo-voli veniri cca-cca a ca-casa, pi-pi ca-canuscirimi.

CRUCIFISSA
Prima, però, non ti scurdari ti dissi chi s’ahvi di maritari to soru Catarina, chi è a cchiù granni!

CARMELA
Eeee allura chi-chi fa-fazzu, ciù du-dugnu aaaa iiidda? Ddu ddu pi-picciottu a mia vo-voli aaaccuntu ca-ca voli a me-me me-me soru Catarina!

CRUCIFISSA
Certu, chistu u capivu, però, prima, havi di veniri ‘n casa u zitu di Catarina.

CARMELA
Ma-ma ju no-non mi-mi vo-vogghiu ma-maritari pri-prima di me soru, ma si-si chi-chistu non ve-veni ooooora a ca-casa, fi-finisci ca-ca po-poi noooon ve-veni cchiù e u pe-perdu!

CRUCIFISSA
‘Gna veru è! Nenti di menu! Sai chi haj propri arraggiuni! ‘Na vota co ttruvamu… Avanti, avanti, non essiri tristi allura! Però ha fari ‘na cosa, non tu scurdari; comu iddu veni, tu non ti mettiri subitu a parrari…, a parrari pi modu di diri, t’ha stari cchiù muta ca poi, e lassi parrari a iddu, si no u pirdemu ancora prima di ttruvallu, capisti a matri? ‘Ntramentri ca iddu parra, ti concentri bona e ogni tantu arrispunni si, o no, a secunnu di chiddu ca ti dici. Capisti?

CARMELA
Va-va –va-va beni, co-comu di-dici tu. Eeeee qua-quannu pe-pensi ca-ca ve-veni ora? Ju ci-ci ci-ci…

CRUCIFISSA
S’avissimu i jaddini ‘nta sta casa, sempri ‘ntunnu a tia stassiru, pari chi chiamassi a iddi cu stu ciccì e ciccì!

CARMELA
Ci-ci nni vo-vogghiu assai be-beni.

CRUCIFISSA
A cu, a ddu picciottu? Ma si mancu u canusci!

CARMELA
Eeeee ju uuuuu stissu ci nni-nni vo-vogghiu. (Entra Peppi. E’ adirato per via di un gallo che, col suo continuo cantare, non lo lascia dormire).

PEPPI
U sintisti, u sintisti a chi ura ‘ncuminciò sta matina? E chi musica! Non era mancu l’alba! Un scuru fittu, ma così fittu chi mancu si vidia unni mettiri i pedi! Iddu ‘ncuminciò, e ju finivu di dormiri!

CRUCIFISSA
Ancora cu stu jaddu! Ma lassalu perdiri pi ‘na vota e pi sempri!

PEPPI
E comu fazzu a lassallu perdiri chi non reggiu cchiù!

CRUCIFISSA
Divintò un incubu stu jaddu!

PEPPI
Armenu cantassi pianu, no, l’amu a sentiri tutti chiddi du vicinatu!

CRUCIFISSA
Ju non haju ‘ntisu lamintari mai a nuddu du vicinatu.

PEPPI
A nuddu, si! A genti macari non parra picchì ci pari mali. Viditi si chistu è modu! Sta notti non ci potti nenti: mi ‘nfilavu sutta i cuperti, mi calavu u birrittu di notti supra aricchi… oh, pirsinu i tappi mi ci zziccavu ‘nta ricchi! Nenti, non ci fu versu di putiri chiudiri cchiù un occhiu! No, no, no, no! Iddu s’havi a dicidiri: o ci tira u coddu, o su porta ‘n campagna cu tutti i jiaddini! Chi puru st’avutri, nun è chi ti pari ca su tantu megghiu. Prima di fari dd’ovu, ‘ncumincianu cu ddu cocococococò e non la finiscinu cchiù! No, ma ju ora ci ‘mpiantu ‘na bedda causa o cumpari.

CRUCIFISSA
Tu, si pazzu! Farici a causa a cumpari Giorgi pi quantu ci canta u jaddu! E menu mali chi avemu u cumparatu! Ma di unni i pigghi du saccu certi nisciuti?

PEPPI
Comu di unni i pigghiu! Apposta picchì avemu u cumparatu, chissu non avissi a succediri! Chistu si chiama: ‘nquinamento acustico; e questi rumori molesti ponno arruvinare i timballi delli mii orecchi, e, prima chi chistu si avvirifica, ju lu citu ‘n tribunali pi disturbu alla quinta pubbrica.

CRUCIFISSA
(Non capisce) A chi… cosa? O Diu si nni capivu ‘na sula parola di tuttu chiddu ca dicisti!

PEPPI
Ti dissi chi u citu ‘n tribunali pi disturbu alla quinta pubblica! E u pozzu fari sai! Picchì c’è l’articulu di la costituzioni… chi ora non mi ricordu quali è u nummaru, chi dici ca nissuno po’ arrecari danni di rumori malesti. Capisti?

CRUCIFISSA
Ru mori malesti, si, molesti, molesti si dici! Ah, tu vulivi diri: disturbi alla quiete, e no alla quinta! Disturbi alla quiete pubblica, si, così mi pari ca si dici. Però fammi u fauri, non ti sfurzari di parrari ‘n talianu, chi già non ti capiscju mancu quannu parri ‘n sicilianu.

PEPPI
Quisto dinota la tua gnurantagine. Ju ‘nveci mi ho istruito, perché ho andato alli scuole sirali, e mi ha rimasto la manìa di leggire.

CRUCIFISSA
(Ironia) Ah, si, ti ha rimasto la manìa di leggiri, e allura senti…, scienziatu, tu liggisti siddu u jaddu po’ essiri citatu ‘n tribunali?

PEPPI
U jaddu? Ju i patruna citu! ‘O cumpari, e a cummari. Chi ci trasi u jaddu!

CRUCIFISSA
E chi ci trasinu i patruna? Non è iddu ca canta? Chi su u cumpari e a cummari chi a matina s’affaccianu a finestra e gridanu: (facendo come il gallo) chicchirichì! Chicchirichì!!! Rispunni, bestia..

CARMELA
Ma-ma u-u-u-u-u jaddu è be-bellu, qua-quannu ca-canta! Ti-ti j-jinchi u co-cori!

PEPPI
Sintiti a st’avutra ‘nchiappitallà! Mi jinchi o cori! E’ aricchi ca mi jinchi e non mi fa dormiri cchiù! E certu, tu dormi di l’autru latu da casa, comu fa a sintillu! (Si sente il gallo cantare). Senti, senti? Pari ca mu facissi apposta. E u bellu ca ciù dicu spissu a cummari e cumpari: tiraticci u coddu a ssu jaddu, prima ca mi fa sballari di testa! Ma iddi nenti, (indicando da un orecchio all’altro) di stu latu ci trasi e di st’avutru latu ci nesci!

CRUCIFISSA
Senti, si è pa testa, nun haj propriu di chi prioccupariti, havi già un pezzu ca ti sballò d’un tuttu. Dimmi ‘na cosa: è’ normali pi tia, jiri a disturbari u parrinu pi stu figghiu (indicando la pancia) c’havi arrivari? Ti pari puru normali ca st’avutru baccalaru di patri Fefè dici ‘na missa ogni sira, cu tutti d’avutri ‘nchiollari da chiesa ca ci vannu d’appressu, pi quantu u figghiu mi nasci masculu?

CARMELA
(Sbalordita) O-ogni si-sira (Facendo il segno della croce e ridendo tanto) a mi-missa?

PEPPI
Chi haj tu nautra di ridiri! “Zuccaru non guasta pitanzu”… così si dici. Anzi, puru tu avissi a priari spissu, pi quantu u Signuruzzu ti mannassi un beddu giuvinottu pi zitu!

CARMELA
A-a a-a mia, già-già ma-m’arrivò u-u-u-u-u-u-u…

PEPPI
U lupu?

CRUCIFISSA
Si, a vurpi! To figghia ti voli diri chi già c’è u giuvinotti ca fici u primu passu.

PEPPI
Spiramu ca chistu i passi un li fa pi comu parra idda, picchì allura non arriva cchiù.

CARMELA
(Non capisce e si rivolge alla mamma) Uhm?!

CRUCIFISSA
Nenti, nenti a matri, to patri scherza.

CARMELA
(A suo padre) No-non si cu-cuntentu?

PEPPI
E comu, no! Allura po’ essiri chi a brevi mi putissi puru attruvari di divintari nonnu?

CRUCIFISSA
E macari d’un masculu! Oh, bracilittuni ca si! Comu, ancora mancu sapemu cu u è picciottu, a cu apparteni, e già divintasti nonnu!

CATARINA
(Rientra. E’ ancora con la vestaglietta addosso) Cu-cu cu-cu cu-cu…
PEPPI
Cucù, si! Chista pari u ruloggiu a pennulu! Ci scummettu ca ti svigghiasti ora, o sbagliu?

CATARINA
I-idda (indicando Carmela) pu-puru o-ora si-si sbigghiò! E Sa-santuzza a-a-a-ancora do-dormi!

PEPPI
Puru! Tutti tri durmiti cchiossà di matarazza. Ma comu faciti a stari ‘nno lettu finu a sta ura? U putiti truvari mai u zittu, facennu così!

CATARINA
Tu-tu tu-tu tu-tu…

PEPPI
Mi pari ‘na cornetta di telefunu.

CATARINA
Tu-tu ta fi-fidi a sta-stari co-così tantu ‘nno le-lettu?

PEPPI
Ju? Ca comu ci stassi, mu vo diri? Ju ‘mpazzisi!

CATARINA
U vi-vidi ca u di-dici pu-puru tu chi-chi è di-difficili a sta-stari ‘nto le-lettu!.

PEPPI
Sintiti a st’avutra scienziata, comu a girò pi cadiri addritta! Capaci chi pi vuiavutri è ‘na fatica stari abbrancicati o matarazzu sinu a sta ura, veru o papà? Vuliti ca vi vegnu a stuju… i sudura quannu vi rrisbigghjati? Ca comu vi maritati si stati sempri a dormiri!

CRUCIFISSA
‘Nveci si fussiru svegli… ci fussi d’arreri a porta a fila di giovanotti c’aspettanu di trasiri! (Si sente il gallo cantare).

PEPPI
Sintistivu puru vuiavutri! No, no, non è possibili! Ju, un ghiornu di chistu, è sicuru ca nescju di testa, si non truvamu a soluzioni di stu jaddu.

CRUCIFISSA
Ancora cu stu jaddu! E finiscila ora ti dissi, mancu si facissi i turni di notti o travagghiu!

PEPPI
Sai chi fazzu, ora pigghiu du coccia di frumentu e di laurinnju, i ‘mpastu cu vilenu di surici e ci jettu all’amicu, s’havi a liccari i baffi, s’havi a liccari! Così, pigghia e finisci sta camurrìa.

CARMELA
(Impietosita) Va-va va-va va-vai…

PEPPI
(Fraintende) Vai! E veru u papà? (Alla moglie) Vidi, vidi ca ci piacju puru a to figghia Carmela!

CARMELA
Va-vai a fa-fari ‘nto cu-culu! (Peppe rimane impietrito a guardarla) La-l’animali n-non si to-toccanu!

CATARINA
Eeee j-ju ciù di-dicu a cu-cummari Ra-Razia ca-ca fusti tu-tu!

PEPPI
Purù! Comu, ju pinsava ca comu mi cunnuscju ‘ntribunali, m’aviavu di fari i tistimoni!

CRUCIFISSA
Tu pazzu si. I tistimoni! Ma i tistimoni di chi, du jaddu ca canta?

SANTUZZA
(Entra stropicciandosi gli occhi. E’ un po’ adirata per essere stata svegliata da quel vociare) Ni-nni St-sta ca-casa no-no-no-no-no n si po’-po’ do-dormiri cchiù! Se-sempri vu-vuci, vu-vuci, vu-vuci… (Mentre Santuzza continua a lamentarsi, interverrano le altre due sorelle, e finisce che non si capisce più niente).

CATARINA
Ha-havi ra-ragiuni, Sa-sa –Sa-santuzza. Nni-nni sta ca-casa… (continuerà a soggeto mentre interviene l’altra sorella).

CARMELA
Ce-certu ca ha-havi ra-raggiuni, pi-pi pi-pi…

SANTUZZA
No-no no-no no-non vi-vidu l’ura ca-ca mi-mi ma-ma ma-maritu…

PEPPI
(Crocifissa si tapperà le oercchie per la confusione di quel balbettare, e Peppi esplode in un momento d’ira) Basta! Basta! (Silenzio di tomba) E chi è! Mi pariti ‘na pocu di machini di scriviri quannu parrati! Curnutu si riniscivu affirrari ‘na parola di chiddu ca dicistivu! Già non vi capisciu quannu parrati a una a vota, figuramunni a tutti tri ‘nsemmula, pariti l’ochi du campidogliu! Eh, no! Non è sulu cu jaddu chi è truvari u provvidimentu allura, ma puru cu vuiavutri è truvari u rimeddiu pi quantu non v’accavallati a parrari! Così u cidiveddu di fora si nni nesci!

CRUCIFISSA
Tu, ssu scantu, ti dissi, chi è sicuru ca non l’ha. Chi cosa voi ca t’havi a nesciri di fora, si a testa l’ha vacanti! E non jittari cchiù ssi gran vuci, chi puru a chiddu ca haju ‘nna panza facisti sautari ‘nt’allariu!

PEPPI
Ora, cca jintra facemu muntari un simafuru…

CRUCIFISSA
E ‘n terra ci facemu mettiri i strisci pedonali pi passari di ‘na stanza a navutra!

PEPPI
E facemu così (a Carmela), tu si u culuri virdi. (A Catarina) Tu, u culuri giallu, e tu (a Santuzza) u culuri russu, così, pigghia e quannu dduma parrati a turnu, e cu ‘nfrangi a liggi sarà murtata…

CRUCIFISSA
E livati puru i punti da patenti! (Le ragazze si guardano e abbozzeranno mezzo sorriso) Oh, pezzu di piscistoccu ca non si avutru! Tu, fa così picchì non ha nuddu pinseri di stu munnu, picchì… tutti i responsabilità chi avissi aviri tu comu patri, i scaricasti a mia supra i spaddi; pirsinu chiddu di farimi pisari di non aviri avutu un figghiu masculu, e tu ‘mmaggini vinissi comu a tia si chistu fussi pi daveru masculu!

PEPPI
(Indispettito) ‘Ntantu augurati chi è masculu. E vuiavutri (alle tre sorelle) a cu aspittati pi jirivi a vestiri? Chisti non su discursa ca putiti sentiri. (Le ragazze rientreranno nella loro stanza afflitte e mortificate).

CATARINA
Ancora cuntinui dicennu chi havi di essiri pi forza masculu! Picchì, si è fimmina chi fai, ci a manni ‘nn’arreri?

PEPPI
E allura chi, ricuminciamu a fari i viaggi a Lourds? Cincu voti, cincu voti mi facisti fari avanti e arreri ‘nna ddu trenu chi parìa un carru bestiami!

CRUCIFISSA
A veru bestia tu si! Ah, pi tia u miarculu chi è chiddu ca va ‘nna Madonna e subitu guarisci? Ci voli fidi, fidi ci voli pi cadiri ‘nte brazza du Padreternu!

PEPPI
Viditi quantu e religiosa, pia, caritatevoli… Chi è, ura di cumizii è! ‘Ntantu spiramu chi è masculu ti dissi, picchì si è fimmina, e avissi a veniri comu a chisti tri, è a vota bona ca dugnu quattru nummari e mi fazzu chiudiri ‘o manicomiu pi mia volontà, pi quantu non cummattu cchiù cu vuiavutri!

CRUCIFISSA
C’avissi a diri allura ju chi l’haju sempri tutti i jiorna ‘n menzu i pedi a tutti tri? Tu patri si? Malidittu a quannu fu ca ci calavu a testa o parrinu. E chi nomi ca mi misinu! Crucifissa, cchiù crucifissa di così! Ma chi ficiru, u sapianu a bon’armuzza di me patri e me matri, chi havia di purtari a cruci? E chi cruci, chidda di suppurtari a tia cu tutti ssi to fuddii: u jaddu, u tribunali…, ma va cercati un travagghiu e ‘ncumincia cu mettiriti a testa o postu! Mo capisci ca hai tri figghi di maritari, e chiddi ca pigghiu ju, a lavari scali, bastanu sulu pi pagari u strittu e necessariu?

PEPPI
Senti, non ‘ncuminciamu cu i predichi e i missi cantati ti dissi, chi già ‘nn’haju i sacchetti chini du jaddu. E poi si non fussi puru pi li me entrati, non avissimu di unni arrivari cu sti to figghi ca si pittanu tutti tri, e si truccanu chi pari c’avissnu a jiri ‘o Tiatru a ricitari. E ora videmu comu risolviri stu discursu du jaddu, prima ca mi cunnusciu a tutti o tribunali! E poi, unni voi ca vaju a travagghiairi? Non vidi puru tu chi crisi ca c’è!

CRUCIFISSA
E allura sai chi fai, vistu ca c’è sta crisi? Vacci tu a lavari i scali o postu miu, per ora ca mi trovu ‘nta stu statu (indicando la pancia). I so entrati dici!

PEPPI
I me entrati, si! E poi, comu fazzu a calarimi, mu vo diri, cu sti dulura ca haju? Si mettu i manu ammoddu non mi veninu puru l’attrosi ‘nte manu?

CRUCIFISSA
E’ inutili cu tia parrari di travagghiu, basta ca si parra di faticari, e a testa ti diventa cchiù dura di ‘na petra!

PEPPI
E attorna cu stu travagghiu! Ju, bisognu di jiri a travagghjari, ringraziannu a Diu (facendo il segno della croce e baciando in alto e poi bacia toccando terra) e basannu i manu a bedda Matri non nn’haju propriu!

CRUCIFISSA
Ah, si, no ‘nn’ha propria! E picchì, sintemu?

PEPPI
Ah, non l’ha caputu ancora? Picchì c’è u vaglia da disoccupazioni ca ci penza pi mia. Non è entrata chista? Tu scurdasti a mittilli ‘ncuntu St’avutri sordi? E ora ca ci arrivavamo a fini misi, sulu cu chiddi ca pigghi tu! Mi facisti asciucari a bucca cu tutti sti discursa… va pigghiami un biccheri d’acqua cchiuttostu.

CRUCIFISSA
Ma tu guarda, puru a cammarera si fici, ma va stoccati li jammi e ta va pigghi!

PEPPI
Si, forsi è a megghiu cosa. Quantu vajiu e mi ‘mbivu un beddu biccheri d’acqua frisca, picchì cu tia c’è di perdiri i sensi d’un tuttu (esce per l’altra stanza).

CRUCIFISSA
(lo guarda sbigottita) Ma viditi chi è friscu! Ora ci va metti di supra puru l’acqua frisca…, nni po’ vuliri mai di travagghiu? E cu st’avutri, chi sunnu megghiu chisti ca dicinu di vulirisi maritari! Ora puru a nica dici ca non vidi l’ura di nesciri di sta casa! E comu facemu? Di unni i pigghiamu tutti sti sordi pi ccattari: u curredu, a mubilia, aneddi pi ziti, li bracciali, li ruloggi, i vesti du matrimoniu! Poi veni Natali e s’hannu a ‘nvitari li famigghi di li jienniri, si hannu a purtari li riali. Poi veni puru Pasqua e ancora avutri riali; c’è l’onomasticu, u compleannu… cunsumata, cunsumata sugnu!!! (Bussano) E cu è? Cu po’ essiri? (Guarda attraverso lo spioncino) Chi beddu giuvinottu! (Si mette in ginocchio guardando verso la Madonna) Santa Matri Addulurata, Assunta e vergini del Sacramento! Oh ancileddi di lu paradisu! Santa Rusulia! Vi ringraziu, vi ringraziu, di stu miraculu ca mi facistivu, facennu veniri a bussari stu principi a la me porta! (Pensierosa) Chi forsi è chiddu ca dicìa Carmela! (Bussano ancora e apre) Preco (errori tutti voluti) si accommiata.

EVARISTO
(Elegante, di lingua raffinata e ben vestito) Buon giorno signora, mi chiamo Evaristo, e volevo chiederle… sperando di non essere inopportuno, ho visto entrare qui, in questa casa, tre bellissime ragazze, a dire il vero mi sembrano tre grazie, credo siano sue figlie…

CRUCIFISSA
Si, (Fraintende il nome) Levachisto, li mie figlie sono; ma nulla dei tre si chiamano Grazia, pirchè una si chiama Catarina, l’avotra Carmela e l’avotra ancora Santuzza.

EVARISTO
Ma no! Io dicevo grazia nel senso di meraviglie del creato! Angeli, insomma. Creda, è stato un colpo di fulmine!

CRUCIFISSA
(Fraintende e si preoccupa) No! E chi ha stato a essire furminato?

EVARISTO
Io, io signora!

CRUCIFISSA
Mischinazzo! E como è chi non ha moruto?

EVARISTO
Se devo essere sincero, mi creda, poco è mancato. Però rischia di farlo lei, se non mi permette di sposarne una delle tre.

CRUCIFISSA
Ma chi cosa dice! Io, pi quanto lei è bello, educato e tra l’avotro mi daresse pure tanto onore, per me se li po’ sposare tutte tre!

EVARISTO
Troppa grazia Madonna mia!

CRUCIFISSA
Certo chi è ‘na grazia di la Madonna, sapi quanto hajo chi la prego!

EVARISTO
Non è che non possa permettermi di sposarle tutte, sa! Io sono dirigente di banca, ho un grandissimo feudo con vasti appezzamenti di terreno coltivato a vigneto… ma per mantenere tre mogli, lei sa meglio di me che ce ne vogliono di cose! E non mi riferisco solo ai soldi… lei capisce.

CRUCIFISSA
Ma sapi, le mie figlie si accontentano di tutto, pure di manciare pane schitto, e li vesti ‘nvece di cattarli, si le girano pure pi davanti e d’arreri, ‘nzomma non conzumano nenti.

EVARISTO
Beh, questo, lo vedremo dopo, intanto le chiami perché possa salutarle?

CRUCIFISSA
Oh, matre non po’ essire, signorino Levachisto!

EVARISTO
No, signora, guardi che mi chiamo Evaristo!

CRUCIFISSA
E va beh; Levachisto, leva l’avutro chi ‘mportanza havi! L’importanti è chi le soe si spostano. L’avesse capito nel mentre che non le pozzo chiamare le mie figlie?

EVARISTO
Perché, è successo qualcosa?

CRUCIFISSA
Non si allarmasse chi non ha successo niente. E’ che hanno andato a un servizio e a mumento dovessero essere qua.

EVARISTO
Sa cosa faccio in tanto, arrivo che dovevo imbucare una lettera e ritorno; va bene?

CRUCIFISSA
Andassi, andassi pure, signorino Levachisto, che ‘n tra un momento dovessero essere tornati.

EVARISTO
Allora… compermesso?

CRUCIFISSA
Nenti, compromessu nenti! Non e chi io ci dovessi vendere dei moloni! Mi scusasse, eh.

EVARISTO
(Non capisce) Prego?

CRUCIFISSA
Grazie signor Levachisto.

ETTORE
Ma… grazie per cosa?

CRUCIFISSA
Lei mi ha detto prego, e io ci ho risponnuto grazie.

ETTORE
Ma no! Si è fatto un mare di confusione. Io non volevo dire… va beh, va beh, lasciamo predere che si fa tardi. A momenti torno (esce).
CRUCIFISSA
Ch’è beddu, ch’è educatu! (Si ricorda di chiamare le figlie) Però ciù putivanu mettiri nautru nomi. Quannu unu u chiama, pari chi u chiamassi pi dirici di spustari ‘na cosa: Leva chisto (spostando una sedia per evidenziare di più lo spostamento che porta a fare il nome) Quantu chiamu a tutti tri e ci ricordu comu s’hannu a cumpurtari prima ca torna… Levachisto. A me maritu u lassu perdiri, cu sapi ‘ncumincia arreri cu a storia du jaddu davanti a ddu giuvinottu! (Le chiama) Catarina. Carmela. Santuzza. Viniti, viniti cca!

CATARINA
(Parleranno tutte e tre insieme) Chi-chi chi è, ma-ma…

CARMELA
Aaaa mi-mia chiaaama-mastivu? Ma-mà…

SANTUZZA
Cca su-sugnu, su-su su-su ccessi co-co co-co…

CRUCIFISSA
Muti, stativi muti! ‘Nn’havi tortu vostru patri, dicennu ca voli muntari u semafuru? Ora sintimi bonu, a Madonna dicisi di farivi ‘na grazia granni granni! Vinni un beddu giuvinottu ca parìa un principi, dicennu ca si voli maritari cu una di vuiavutri…

SANTUZZA
(Di nuovo confusione generale) Cu-cu mia si-si si-si…

CARMELA
Fo-forsi è chi-chiddu ca-ca ca-ca vo-voli a…

CATARINA
No-no pri-prima ju me-me ma-ma ma-maritari!

CRUCIFISSA
Basta, basta vi dissi! ‘Ncuminciamu nautra vota a fari i ciauli? Ora iddu veni…

CARMELA
Eeee si-si è chi-chiddu ca-ca voli a mi-mia?

CRUCIFISSA
Ora, comu iddu bussa, tu guardi du spioncinu da porta è vidi; si è iddu, voli diri chi sapemu ca voli a tia. E ora mi raccumannu, parrati cchiù picca ca putiti, o megghiu ancora non a japriti pi nenta a vuca. (Bussano) Muti, muti ca iddu è! (A Carmela) Guarda, guarda e spicciati.

CARMELA
(Contentissima) Si-si, si-si, aaaaaspetta! (Meravigliata) Ma-ma chi-chuistu cu-cu è? Ma-matri, chi è be-beddu!

CRUCIFISSA
Levati, levati di cca e jitivinni dda dintra chi ora vi chiamu, e… mi raccumannu, aviti a ristari muti, muti comu un pisci. (Escono e Crocifissa invita ad entrare Evaristo) Preco, si accomodisca. Si assiede signorino Levachisto, chi ora chiamo li miei figlie; una cchiù bedda de l’avotra. (Le chiama) Catarina! Carmela! Santuzza! (Entrano e le va presentando mentre esse faranno un inchino ad ogni presentazione) Quista è Catarina, bellissima e fimmina di casa; quista e Carmela, meravigliosissima e di grandi talento; mentre quista è Santuzza, sciacquatonazza e gioitta di mamma. Tu, Catarina, prendi quarchi cosa di ‘mbivere per il signorino Levachisto...

LE TRE INSIEME
(Non capiscono il nome) Uhm!!!

EVARISTO
Vostra mamma voleva dire Evaristo, che sarebbe il nome, l’ho ereditato da mio nonno che era un conte.

CRUCIFISSA
Ah quindi lei è macari un mobile?

EVARISTO
(Mentre le tre figliole ridono) Beh, un mobile proprio non direi, signora! Forse voleva dire… nobile!

CRUCIFISSA
Eh, cu sti cosi moderni, ju mi cunfunnu! Tu, Carmela, prendi li tovaglioli, e tu, Santuzza, pripara ‘na picca di cafè, chi io prendo lo zucchiro chi è miso nill’altra stanza (esce)..

CATARINA
(Si creerà una gran confusione come cominceranno a parlare tutte) (Porgendole il bicchiere e versandogli qualcosa) Ti-ti ti-tinissi, ‘mbi-mbivissi na-na-na-n’anticchia…

CARMELA
Si-si si-si stu-stjassi uuuu mu-mussu, ju…

SANTUZZA
Uuuuu ca-cafè uuuu vo-voli cu-cu cu-cu zzu-zu zzu-zuccaru?

EVARISTO
(Rimane impetrito guardandole e sbuffa dalla bocca quanto aveva bevuto). Ma io… eh no! (Cerca d’andare, ma le ragazze lo trattengono).

CATARINA
A-a a-aspittassi, j-ju…

CARMELA
No-no no-non ti-ti ‘nn’andari, pi-pi pi-pi…

SANTUZZA
(Alle sorelle) Sbri-sbriugnati, a ma-mamma vi-vi dissi di-di no-non pa-parrari e vu-vu-vuautri… (Evaristo si libera e scappa via).

CRUCIFISSA
(Rientra di corsa e va ad aprire la porta da dov’è uscito Ettore, e guarda se ancora riesce a scorgerlo) E ora ca torna cchiù!!! (Redarguisce le figlie rimaste deluse) E comu, v’havia dittu di stari mutu, e vuiavutri parrastivu! Comu, un beddu figghiu e u facistivu scappari così! E ora fuiti! Fuiti a fari i sirvizza, chi chista è la vostra sorti, chidda di ristari checchi! (Escono a soggetto lamentandosi, ed entra Peppi).

PEPPI
U sintisti, u sintisti comu cantava?

CRUCIFISSA
(Lo guarda sbalordita e compassionevole) ‘Nca va ca certi mumenti vulissi propriu essiri comu a tia. Futtiriminni di tuttu chiddu ca succedi, senza mancu pinsari e problemi veri di sta famigghia. (Molto pathos) Vulari cu la menti, luntanu, luntanu, sinu a pirdirimi ‘nta l’universu, ‘mmenzu li stiddi di lu firmamentu (Peppe la guarda sbigottito).

PEPPI
Chi è, ti mittisti a scriviri poesii ora? (Bussano).

CRUCIFISSA
Po’ essiri chi è Levachisto ca torna!

PEPPI
(Non capisce) E cu è st’avutru?

CRUCIFISSA
E’ un giuvinottu ca voli e to figghi!

PEPPI
Ma chi… a tutti tri? (Bussano ancora) Spiramu si purtassi a tutti ‘nto corpu!

CRUCIFISSA
(Va ad aprire convinta che fosse Evaristo) Levachisto, caro, entra! (Entra comare Grazia, e rimane dispiaciuta) Ah, vui siti, cummari!

RAZIA
Chi è, vi dispiaciu cummari? A cu aspittavavu, u principi azzurru, (s’accorge del compare) o… Oh, cumpari, vui cca?

PEPPI
E certu, chista a me casa è! Vu scurdastivu?

RAZIA
Vinni, cummari, si mi putiavu ‘mpristari u libru di ricetti, me maritu a brevi fa l’anni, e ci vogghiu priparari ‘na bedda torta alle mandorle. (Guardandole la pancia) E… vui, vui a chi siti cu sta dolci attesa? Certu, dopu tant’anni, aviti di chi essiri cuntentu puru vui cumpari, cu chista chi havi arrivari.

PEPPI
Chistu, diciti chistu!

RAZIA
E certu, picchì ora finarmenti ci vulissi un masculu ‘nta sta casa!

PEPPI
(Risentito) Ma chi vuliti diri cummari? Chi forsi ju… non vi paru… masculu?

RAZIA
Veramenti ju non mi rifiriva a… (allusiva) ddu geniri di masculu.

CRUCIFISSA
(Risentita) A no? E a quali… geniri vi rifiriti, cummari?

RAZIA
Ma chi capistivu! Ju ‘ntinnia masculu e basta; cummari haju un maritu ca ringraziannu a Diu…

PEPPI
Cu saluti! Ma chi vuliti diri cummari, chi vostru maritu bbucca cchiù dda bbanna ca di chista!

RAZIA
Chi nni sapiti vù, chi me maritu ha fattu ‘na cura amiricana!

CRUCIFISSA
Ah si? Allura… ora… vui… fin armenti appostu?

PEPPI
A cummari non ‘nn’avutu di sti problemi, s’ha sempri saputu comu arranciarisi; è veru cummaredda bedda?

CRUCIFISSA
(Rimprovera il marito) Vastasunazzu ca si! Chistu versu è cu a cummari Razia?

RAZIA
(Risentita) Purcarii, non mu ‘mmagginava ca dopu chi vui… (silenzio).
CRUCIFISSA
(Perplessa) Vui… chi, cummari? ‘Gna parrati!

RAZIA
(Cerca di riparare) Nenti, cummari, vulia diri chi… dopu ca iddu… nni fici u cumpari di matrimoniu, non mu ‘mmagginava chi… avissi dittu chistu di mia!

PEPPI
Accurzamu, e passamu o discursu seriu, e si v’avvisu è picchì… appuntu avemu u cumparatu, e mi dispiacissi purtarivi ‘n tribunali…

RAZIA
(Non capisce e guarda, meravigliata, la comare) Nautra ora! E chi è stu discursu di tribunali?

CRUCIFISSA
Cummari, è inutili chi guardati a mia, ju non sacciu nenti.

RAZIA
Vi vuliti spiegari bonu. Ju non haju mai fattu nenti a nuddu… tranni… quarchi picculu tortu a me maritu, e non pensu ca vui siti… gilusu!

CRUCIFISSA
(Risentita, guarda i due) Iddu! E picchì, avissi a essiri… gilusu? (Al marito, dubbiosa) Non è ca tu, cu a cummari…

PEPPI
Ju! Ju chi?

CUMMARI
Ma chi capistivu! Ju ‘ntinnia diri, ca si iddu si rifiria a chissu, non su affari ca ci riguardanu! E poi… s’avissiru a ghiri ‘n tribunali tutti chiddi ca fannu ‘na cosa di chista, ci nni vulissiru carciri!

PEPPI
Sintiti, circamu d’arrivari al nocciolo; ddu jadduzzu chi aviti a casa…

RAZIA
Parrati sempri di me maritu?

PEPPI
E ci torna cu so maritu! Picchì vostru maritu jadduzzu divintò?

CRUCIFISSA
Chi è, di novu ‘ncuminciamu? Me maritu si rifirisci o jadduzzu, chiddu ca sta ‘mmenzu e jaddini, e, dici iddu, siccomu canta prima ancora ca si fa jornu e svigghia a tutti chiddi da strata…

RAZIA
Di novu ‘ncuminciastivu cu jadduzzu! Comu, havi tantu ca c’è u jadduzzu, e nuddu s’ha laminatatu! E ora… tuttu ‘nta ‘na vota… (bussano e Crocifissa va ad aprire).

CRUCIFISSA
Salutamu cumpari, trasiti.

GIORGI
(Assumerà atteggiamenti di un gay ed accentuerà molto il suo essere) Salutamu. Bih, chi panza c’aviti, cummari! E a quannu, a quannu stu novu arrivu? E… ‘nzoccu è u sapiti, già ‘nzoccu è?

PEPPI
(Allusivo) Chistu è sicuru ca è un masculu!
GIORGI
(Non capisce l’allusione) Matri, quantu mi piacinu a mia i masculiddi! Bih, bih, bih, bih! Assai mi piacinu!

CRUCIFISSA
(Sbalordita, si rivolge alla comare) Cummari, ma non aviavu dittu ca… (A Giorgio) E nenti cumpari, no sapemu ancora chi è, anchi a me ma ritu piacinu (ironica) i… masculiddi!

RAZIA
(Quasi la interrompe meravigliata) A cui, a vostru maritu? Ma quannu mai! chi diciti cummari! (Crocifissa e Giorgio la guarderanno sbalorditi, mentre Peppe fa segni a Grazia che cerca di rimarginare la falla) Nenti, vulia diri… non pensu chi o cumpari piacinu… i picciriddi masculi! Veru cumpari?

PEPPI
E comu si mi piacinu! Veru, Crucifissa?

CRUCIFISSA
(Dubbiosa) Haju ‘na strana ‘mprissioni chi cca c’è quarchi cosa ca non va.

GIORGI
O Diu si haju caputu ‘na parola di chiddu ca dicistivu! Puru quannu arrivavu, prima di trasiri, ‘ntisi ca parravavu di un jadduzzu. Ma chi sunnu tutti sti misteri?

PEPPI
Cumpari, u jadduzzu non è un misteru, è tuttu veru, e già vi ‘nn’havia parratu tanti voti, e ci dicia a cummari di truvari ‘na soluzioni pi quantu non disturba cchiù cu tuttu ddu cantari ca fa; capistivu?

RAZIA
E ci torna cu jadduzzu!

GIORGI
(A Peppe) Chi è, non vi piaci cchiù u jaddu! E nuautri chi ci putemu fari ca canta? Ci ‘ntuppamu a vucca?

PEPPI
Propriu così! Ci ttaccati un lazzittu ‘nto beccu così non canta cchiù!

GIORGI
Non vi facìa così sadicu, attaccaricci u lazzittu ‘nto beccu! U veru beccu vui siti, no u jaddu!

PEPPI
Ma guarda cu parra di beccu! (Alla comare) E vui nenti diciti? Ah, già, comu faciti a parrari!

CRUCIFISSA
Picchì tu… chi cosa nni sa, du beccu du… cumpari?

RAZIA
A sintistivu a vostra mugghieri? Ora, si siti veramenti un ghiaddu, pi comu vi sintiti, arrispunniti a ssa dumanna… s’aviti curaggiu.

CRUCIFISSA
(Esplode) Allura… non mi sbagghiava ca vuiavutri dui… (Prende un battipolvere che si trovava li vicino e comincia a dare colpi a destra e a manca mentre quelli fuggono via a soggetto. Poi al compare). E livativi di mmenzu vui! (Affacceranno le teste delle tre figlie che, messe una su l’altra, guarderano meravigliate l’accaduto).

GIORGI
Aih! Ma chi ssu sti vastunati? O Diu si nn’haju nenti!


FINE PRIMO ATTO




SECONDO ATTO

(Scena come la precedente)


CRUCIFISSA
(Intenta a stirare. Peppe con la testa fsciata per le bastonate prese dalla moglie) E non ti risicari a japriri cchiù a vucca pu jadduzzu! Chi di sta storia no nni vogghiu sentiri cchiù nenti, amu caputu? (Peppe non risponde) cu tia parru!

PEPPI
(Seduto intento a pulire l’orologio) Tu parri, e tu ti senti. Ju, o stissu ci a fazzu a causa.

CRUCIFISSA
Tu, po’ fari chiddu ca vò, basta ca lassi fora di sti discursa a mia e i to figghi, e sempri ti dicu, ca u jaddu po’ cantari puru cu microfunu ‘n manu, chi disturbu non mi nni duna propriu.

CARMELA
(Entra agghindata) Sta-staju vi-vinennu.

CRUCIFISSA
Unni sta jennu tu nautra?

CARMELA
A chi-chiesa, uuuunni vo-voi ca-ca vaju!

CRUCIFISSA
Scummettu chi è pi ddu giovinottu ca va.

PEPPI
Ah, senti, aspetta chi vegnu cu tia, chi è parrari a patri Fefè di un discursu, e pi strata, mi cunti di stu giuvanottu.

CRUCIFISSA
(Quasi minacciandolo) Non ti rischiari ancora cu parrinu, a mettiri ‘mmenzu a chiddu c’havi a nasciri, sai!

PEPPI
Non ti pari chi ti sta muntannu troppu a testa! Non ti pari chi haju l’età pi sapiri chiddu che fari e chiddu chi non è fari!

CARMELA
(Rimproverando i genitori) No-non vi-vi si-siddia a tutti dui! Se-sempri ‘na storia! J-ju qua-quasi quasi priprifirissi rri-rristari sch-schetta!

PEPPI
Amuninni, amuninni, lassamula perdiri a to matri. Puru tu, poi, chi dici schetta! (Escono).

CRUCIFISSA
E chi havi di jiri a fari, chistu, a chiesa e di prima matina? Chi forsi… voli scopriri cu è u giuvinottu ca voli a Carmela? (Guardando verso la stanza dove ancora dormono le altre due) E chiddi ancora dorminu! Ma comu s’hannu a maritari, si no nescinu mancu u nasu fora da porta! C’era ddu beddu picciottu e su ficiru scappari; armenu si nni sistimava una! (Bussano) E cu è a sta ura? (Va ad aprire. E’ compare Giorgio) Vui! No, no, jitivinni! Mi ‘nzamà ‘nn’avissiru a scopriri dopu tutti di bastunati ca desi a me maritu! Jitivinni vi dissi, pi l’amuri di Diu! ‘Nfazza ca torna me maritu! (Entra Caterina in vestaglia).

GIORGI
Japriti, Japriti ca non vogghju nenti; sugnu ju ca ‘nveci purtavu ‘na cosa ca mi desi me mugghieri!

CRUCIFISSA
Jitivinni, jitivinni vi dissi!

CATARINA
Ma-ma cu-cu ccu pa-parri?

CRUCIFISSA
(Chiude svelta la porta e accenna un falso sorriso) E… nenti, cu cu voi ca parru? Dicia a to patri e a to soru chi eru a chiesa, chi… o ritornu, passanu du furnu e pigghianu u pocu di pani, ca finiu.

CATARINA
Ma-ma pi-picchì ci-ci dasti ddi-ddi gran co-corpa aaaaa me pa-patri e a cu-cummari Ra-razia? (Sospettosa) Chi-chi fo-forsi tu-tutti dui…

CRUCIFISSA
Ma cu ti porta a tu navutra! Di unni ti veninu certi nisciuti?

CATARINA
(Curiosa) Eeeee pi-picchì, uuuuu cumpari Gi-Giorgi pa-parrava di dda ma-manera, me-mentri currìa? Pri-prima no-non parrava co-così!

CRUCIFISSA
Prima… quannu?

CATARINA
Qua-quannu vi-vinni la-l’avutra vota, e ju vi-vi truvavu a tu-tutti dui ca-ca ca-ca…

CRUCIFISSA
(Preoccupata) A tutti dui… comu? Parra cu stu ca-ca!

CATARINA
Ca-ca pa-parravavu!

CRUCIFISSA
(Rilassandosi) Ah!!!

CATARINA
Aaaallura, u pa-pani di-dicisti chi-chi u portanu iiiidi? Sa-sai chi-chi fazzu?

CRUCIFISSA
Scummettu chi vai e ti curchi nautra vota.

CATARINA
(Allegra) Sta vo-vota sba-sbagghiasti! Mi-mi canciu eeeee ni-niscemu cu Sa-Santuzza!

CRUCIFISSA
E si po’ sapiri chi hai, ca si così cuntenta?

CATARINA
No-non tu-tu vulia diri. Aaaaa sira, qua-quannu ni-niscivu cu-cu Sa-Santuzza, ‘nnnncuntramu, u sa-sai a cu? A E-evaristo! E di-dissi chi era di-dispiaciutu, pi-pi comu si-si comportà la-l’avutru aaaajeri, e mi cu-cunfidò chi a mia mi-mi voli ve-veramenti. Di-dissi chi a bre-brevi to-torna cu-cu sso pa-patri pi-pi pi-pi spiegari u ma-matrimoniu! E oooora nescju pi jillu a tru-truvari! Vi-viju si Sa-santuzza è pro-pronta (esce).

CRUCIFISSA
(La guarda uscire) E viva Catarina! Spiramu ca si sistema puru Carmela. Pi Santuzza ancora u tempu c’è chi è nicaredda, e po’ spittari. (Rientra Caterina con Santuzza).

SANTUZZA
Ma-mà, u si-sintisti? Usi-sintisti uuuuu di-discursu di-di Ca-catarina?

CATARINA
O-ora vi-vinemu, non ciù di-diri a me pa-patri stu di-discursu, se-servi ca ci-ci fazzu ‘na-‘na so-sorpresa (escono).

CURUCIFISSA
‘Nsinu ca senti chista di sorpresa, è ‘na bella nutizia; ma… si Diu mi nni scanza senti a me di sorpresa… va jiapriti ‘nfernu!!! No, no, sta storia non po’ cchiù ricuminciari, quannu fu finju, ora basta, picchì a corda ca si tira assai, succedi ca si po’ rumpiri. U cumpari bussava antura! Puru a chidda, ‘nna confusioni, ci appi a ‘mbrugghiari ca u pani u porta so patri e so soru, chiddi no nni sannu nenti! Ma ‘ntantu iddu dissi di jiri a chiesa, ma a fari chi? Cu sapi si ancora non ‘nsisti di farisi ajutari du parrinu cu prjeri e missi pi quantu u figghju nasci masculu. (Va a inginocchiarsi sotto il quadro della Madonna) Madunnuza, ciù dicistivu a vostru figghiu ddu discursu? Facitimilla sta grazia, armenu, così, me maritu si rabbunisci e è cchiù sirenu. (Si alza e va a guardare se viene qualcuno da fuori) E ora, ora comu fazzu? E u bellu ca ci fisci a sceneggiata, dannuci puru corpa! E iddu, c’avissi a fari iddu, si sapissi comu stannu veramenti li cosi? (Bussano) E cu è ora? Spiramu chi nun è ancora u cumpari! (Va ad aprire ed entra la comare) Vui, cca!

RAZIA
E lassatimi passari, ancora cuntinuati cu sta recita? Comu, ju vi mannava ‘na truscia cu me maritu, circannu di jiri a livari e vui…

CRUCIFISSA
Jitivinni, jitivinni, prima ca veni me maritu e succediri l’opira!

RAZIA
Ancora parrati, santaredda ca non siti avutru! Comu, dopu tant’anni ancora ricitati! Furtuna pi vui chi vostru maritu è ‘na persona educata; a mia aviavu di truvari!

CRUCIFISSA
(Guardinga se entra qualcuno) Non gridati pi l’amuri di Diu!

RAZIA
Ora, ora vi scantati! Prima aviavu di scantari! Comu, havi ‘na vita ca semu tutti ‘nta stissa barca, e ora dicidistivu di jittarinni a tutti o funnu! Chissu, chissu è lu beni chi a prima ju vaju fattu? O vi pari ca mi jittavu tuttu d’arreri u cozzu di chiddu ca cumminastivu a so tempu cu me maritu e ammucciuni du vostru. Avissivu a essiri ‘na munachedda, e ‘nveci…

CRUCIFISSA
Basta, basta, pi favuri finitila vi dissi, chi po’ trasiri me maritu!

RAZIA
U jaddu, u tribunali… chissi su i rimorsi ca a vostru maritu non lu lassanu ‘n paci e ci mancianu l’anima! Puureddu. E vui ci faciti puru a sceneggiata, dannucci corpa! E menu mali ca è cunvintu chi me maritu è pi davveru cosi! Havi di quannu nascìu a vostra prima figghia, ca iddu recita sta parti di travistitu, chi è, vu scurdastivu?

CRUCIFISSA
Allura havi puru di tannu chi me maritu… cu vui… Mmalidittu ddu jornu ca non ci dissi nenti!

RAZIA
Finitila vi dissi! Ca ju saccju unu di tuttu.

CRUCIFISSA
Chi, puru di l’autri du figghi?

RAZIA
Me maritu, havi di quannu sbagghiò a prima vota chi mi cunfidau unu di tuttu, giurannumi chi cu vui finju e non havia nenti cchiù a chi spartiri; e, si ancora recita e fa ssa parti, è sulu pi non fari sentiri tantu ‘ncurpa a vostru maritu di avirisi misu, quannu fu, cu mia. Svirgugnata ca siti, e ora chistu… di cu è? Nuccenti.

CRUCIFISSA
Ju havi di tannu ca non tradiscju cchiù me maritu, e (indicandosi il grembo) chistu ca haju cca m’ajuta a teniri aperta a porta da spiranza di putiri fari cuntentu a me maritu dannucci stu figghiu masculu, anchi si…

RAZIA
E chistu allura di unni vi vinni du Spiritu Santu?

CRUCIFISSA
Macari arrivassiru ‘n celu li vostri paroli! Ma comu fici, comu fici ddu jornu a sbagghiari! A ogni costu vuliri essiri matri!

RAZIA
E’ tempu persu oramia pistarivi tutta. Non vi piacju bruciari u certificatu medicu, unni dicia chi vostru maritu non putìa aviri figghi! Di chi vi lamintati ora? Jittatila ssa (indicando la pancia di Crocifissa) maschira, pi ‘na vota e pi sempri, e mustrati chiddu ca siti, si è veru ca ddu jornu capistivu d’aviri sbagghiatu, a chi servi ancora tuttu chissu? Cu quali curaggiu continuati a ricitari e a giustificari? Comu, ju vimannavu cu me maritu un picculu donu, e vui u mannastivu ‘nn’arreri! Ora, ju mi nni vaju, ma ricurdativillu chiddu ca vi staju dicennu, si pi davveru vuliti beni a vostru maritu, mustrativi pi chidda ca siti ora. Me maritu fici l’anni e ci fici un beddu pitanzu, vulissivu chi l’assaggiassivu puru vuiavutri; voli diri ca cchiù tardu vi ripurtamu chiddu ca mi mannastivu ‘nn’arreri, spirannu chi l’accittasivu, e chi vi piacissi macari. (esce).

CRUCIFISSA
(Si siede afflitta piangendo) Ma cu mi porta, cu mi porta! Mmalidittu ddu jornu a quannu fu. Comu fici a non diricci chi Catarina non era so figghia e chi jiddu non putia avirinni… (bussano ed ha un soprassalto) E cu è, cu po’ essiri ora? (Va ad aprire) E vui cu siti?

MARIO
E’ permesso? Buon giorno signora. Per come guardate, sicuramente non vi ricordate di me, ma andiamo per ordine, e cioè per il vero motivo che mi ha indotto a venire qua. Io sono il papà di Evaristo.

CRUCIFISSA
(Sbalordisce) Il… papà di… Levachisto?

MARIO
No signora, mio figlio non toglie niente, si chiama E-va-ri-sto.

CRUCIFISSA
M’havi a scusari sapi, è ca ju, sti modernità, mi veni difficili capilli.
Però capivu chi è chiddu ca voli a…

MARIO
Caterina? Si, sua figlia Caterina… così mi pare che abbia detto di chiamarsi, e che tra l’altro ho conosciuto trovandomi in macchina con mio figlio, il quale poi mi narrò pure di quel suo comportamento poco corretto; ma sa, i ragazzi, a volte aggiscono perché spinti dal loro giovane impulso, e poi devono dare conto e raggione al proprio cuore, ed eccomi qua.
CRUCIFISSA
Eh, quannu si è giovani… si nni cummettinu tanti di sbagghi, e poi a farinni cumpagnia su i rimorsi ca cu tempu nni mancianu la menti.

MARIO
Sagge parole sono, carissima signora… Crocifissa; si, cosi mi pare di ricordare che si chiami, o sbaglio?

CRUCIFISSA
(Meravigliata) Lei… si ricorda di… mia? Ju, si è essiri sincera, è a prima vota ca u staju vidennu. Pi chissu, non haju mai avutu ‘na bona memoria, i cosi mi scordu subitu.

MARIO
Allora, forse, è meglio non dirle chi sono, anche perché dovrei capire alcune cose prima (guardandole la pancia), non vorrei creare inutili allarmismi e dolorosi dispiaceri.

CRUCIFISSA
Mi cridissi no’nni capivu nenti di chiddu ca dissi.

MARIO
Capirà a tempo dovuto. Ora mi dica, suo marito è in casa? E’ bene che chieda anche a lui, se ha il piacere di concedere a mio figlio, la mano di Caterina.

CRUCIFISSA
No, non c’è a casa. Arrivò a chiesa chi havia di parrari cu parrinu; dissi ca facia prestu.

MARIO
So che ha anche altre due figliole, e… (indicandole la pancia) a quanto vedo, un altro in arrivo. Mi scusi se mi permetto, ma… le tre figliole sono… adottate, o…
CRUCIFISSA
No… no, di mia su… i figghi. Scusassi, picchì mi dici chistu? Chi forsi, si non eranu di mia e di me maritu, non l’avissi vulutu cchiù a manu di Catarina?

MARIO
Ma quando mai! Capita spesso che gli errori dei genitori vadano a finire che li pagano i figli, ma non è il mio caso, creda. A me è bastato vedere la gioia negli occhi del mio Evaristo per non tornare indietro per nessunissima ragione al mondo. Solo lui m’è rimasto, giacchè, mia moglie è morta in un incidente molti anni fa.

CRUCIFISSA
Oh, mi dispiaci! La morti è brutta cumpagna, chi prima o dopu ‘nn’apparteni; però è bona cunsigghiera, picchì… pinsannula, ‘nn’avissimu a vuliri cchiù beni… ‘nveci… Forsi è megghiu lassalli perdiri sti discursa tristi. Voli chi mentri aspetta chi veni me maritu ci fazzu un pocu di cafè?

MARIO
No, no signora, grazie, l’ho preso da poco. (Si sente arrivare qualcuno) Sarà forse suo marito?

CRUCIFISSA
Si, a vuci di iddu è (entra).

PEPPI
(Rimane impietrito; poi lo riconosce) Oh, a biddizza du dutturi! Quantu tempu ca passò! (Crocifissa rimane imbambolata),

MARIO
Ah, ma vedo che lei ha buona memoria! (Crocifissa li guarava cercando di capire). Sua moglie sta ancora sforzandosi di ricordare. (A Crocifissa) Sa chi sono io? Sono il dottor Mario Lamberti. (Crocifissa cade a terra priva di sensi). Che fu, che è successo? (La controlla tastandole il polso. Poi consiglia Peppe di adagiarla lentamente sulla poltroncina). Su, mi aiuti ad adagiarla qui. Ma cosa le sarà successo? Aspetti che per fortuna avevo con me qualche attrezzo da lavoro (prende dalla borsetta che aveva con se, lo stetoscopio e controllerà Crocifissa) Niente di preoccupante, un semplice calo di pressione. A momenti si riprenderà.

PEPPI
Dutturi, m’havi a scusari, ma comu mai lei si trova cca? Chi forsi u mannò a chiamari me mugghieri?

MARIO
Ma quando mai! Mi trovo a essere qui per sua figlia Caterina.

PEPPI
(Preoccupato) Chi fu, chi ci successi? Appi quarchi ‘mmistimentu e a ricovgeraru? (Crocifissa è sempre svenuta).

MARIO
Non so cosa le sia potuto succedere! Doveva incontrarsi con mio figlio, che le sia accaduta qualcosa a entrambi!

PEPPI
Ah, nenti di menu! Dutturi, forsi stavamu facennu un pocu di confusioni, ju ci ‘ntinnia diri comu mai si trova cca pi me figghia.

MARIO
Mi scusi sa, sono io che ho frainteso. In poche parole, sono il papà di Evaristo, che dice di amare sua figlia Caterina, e sono qui per chiedervi di concedere la sua mano, al mio unico figliolo. Ero qui ad aspettare che rincasasse lei; ora dobbiamo purtroppo aspettare che rinvenga sua moglie. (Guardingo) Sa, a sua moglie mi è venuto difficile chiedere dei figli; ma… davvero non sono adottati?

PEPPI
(Peppe scambia il senso della parola) No, no addattati foru! Ma di me mugghieri s’intenni, sapi quantu latti ci desi, e pi furtuna ca ‘nn’havia tantu!

MARIO
Ah, li ha adottati sua moglie e ha pure dato loro molto latte? E… che lei… non voleva?

PEPPI
E comu, no! Certu ca vulìa!

MARIO
Ah, quindi… certo, ora comincio a capire! E… quello che ha in… grembo?

PEPPI
Ni… lembo dice? Ah, vuole quello chi abbiamo ni lembo? Ce lo ha detto mia moglie già?

MARIO
Mi ha detto… cosa?

PEPPI
Ni lembo, che c’è l’astrattu du pumadoru. (Crocifissa va riprendendosi).

MARIO
Ma no! Io mi riferivo a questo (indicando la pancia di lei) E’… pure adottato?

PEPPI
(Continua a non capire) E certu! Ma dopu ca nasci, dutturi! Ora comu fa si è ‘nna panza?

MARIO
(Anch’egli fraintende) Allora ha fatto l’inseminazione!

PEPPI
Certu! Havi d’ora! Però ‘na potti fari, ju, dutturi.

MARIO
Certo, perché lei non può!

PEPPI
Si avissi pututu non pensa chi l’avissi fattu ju? Non potti essiri, e a fici l’operaju miu, chiddu ca travagghia ‘nno me tirrenu.

MARIO
(Lo guarda stupito) Ah, l’ha fatta l’operaio… quello che lavora nel suo…

PEPPI
Terreno, si. E’ ‘na pirsuna fidata.

MARIO
E certo, capisco, per certe cose… Ma sa che non la facevo così emancipata!

PEPPI
No, non haju manciatu ancora. Però dopu vaju ju a cugghilli i favi e i piseddi! (Il dottore lo guarda impietrito, mentre Crocifissa rinviene).

CRUCIFISSA
Bedda Matri, unni sugnu? Chi mi successi?

MARIO
Non è niente, signora, sarà stato un forte calo di pressione. Vedrà che si riprenderà subito. Aspetti che la ricontrollo. (Entrano Caterina, Santuzza e Evaristo).

CATERINA
(Guardano tutti verso sua madre e si preoccupano) Chi-chi su-successi?

SANTUZZA
Ma-mà! Chi-chi hai?

EVARISTO
Papà, tu già qui! Cosa le è successo?

MARIO
Non so cosa le sia capito; parlavamo, e tutto a un tratto è svenuta. Sicuramente la pressione. Ma già si è quasi ripresa.

PEPPI
(Alle figliole) Forza, pigghiati i seggi a faciti assittari o dutturi!

CRUCIFISSA
(Guarda in giro) Ma… Carmela nun c’è? (Al marito) Nun era cu tia?

CATARINA
Fo-forsi, pa-passò a pi-pigghiari u pa-pani?

PEPPI
U pani! Quali pani? Picchì, ‘nni dicisti di pigghiari pani?

CATARINA
Aaaa mamà di-dissi chi-chi…

PEPPI
Senti chi fai, non ci pinsari cchiù, chi a mumentu veni. Dutturi, a chi è cca, ‘nnu duna u piaciri di manciari cu nuiautri?

MARIO
Io… veramente…

CATARINA
Eeee ava-vanti pa…pà! (Mario sbalordisce).

PEPPI
I picciotti currinu!

MARIO
E va bene, non vorrei cominciare fare un torto a mia… nuora.

CRUCIFISSA
Arrivati cu Levachisto a pigghari u pani, chi pu restu, quarchi cosa d’intra a truvamu. (Bussano) E cu è ora?

CATARINA
(Va ad aprire. E’ Giorgio) Tra-tra tra-trasissi.

GIORGI
(Sempre gay molto eccentuato) E’ pirmissu cumpari?

PEPPI
Trasiti, trasiti. (Al dottore) Dutturi, chistu è me cumpari, ‘nni battiò a Cataraina quannu nascju.

MARIO
(Le porge la mano) Lieto di conoscerla.

GIORGI
Ma quannu, u piaciri è miu, dutturi! (Alla comare) Cummari, me mugghieri vi manna stu cosa, e dici chi a mumentu veni puru idda… ma vjiu ca… semu assai, chi diciti, turnamu nautra… vota?

MARIO
(A Peppi) Se vuole… possiamo noi levare il disturbo. Vuol dire che…

CRUCIFISSA
Chi dici dutturi! A quannu a quannu u canuscivu… A casa capi quantu voli u patruni! (Entra Carmela).

CARMELA
Bo-bo bongiornu aaaaa tu-tutti. (A Peppi) A-aaaa ancora nu-nuddu a vi-vinutu?

PEPPI
E non ti bastamu tutti chiddi ca ci semu?

CARMELA
J-ju di-dicia Ca-carlu.

CRUCIFISSA
E cu è st’avutru?

CARMELA
U-u u-u uuuu me zi-zitu; di-dissi ca vi-vinìa cca. Vi-vi fa-farà na-na so-sorpresa.

CRUCIFISSA
A oj i sorpresi non mancanu! (Bussano)

CARMELA
(Va ad aprire) Fo-forsi è i-iiiiddu! (E’ comare Grazia) Ah, (dispiaciuta) vu-vui si-siti?

RAZIA
Chi è, ti dispiacju? Si voi mi nni vaju. (Entrando).

CRUCIFISSA
Ma quannu, trasiti cummari.

RAZIA
(Guarda tutti meravigliata) Eh, quantu semu! Voli diri ca mancava sulu ju! Cumpari, vu dissi me maritu?

PEPPI
E di ‘nzoccu, scusati?

RAZIA
Du jadduzzu.

GIORGI
Veramenti ancora non ci haju dittu nenti.

CRUCIFISSA
Parrati, chi successi?

RAZIA
E’ cca (indicando il tegame), u fici aggrassatu cu i patati.

PEPPI
A… ggrassatu… dicistivu? Ma ju…

GIORGI
Cumpari non ci pinsati cchiù, morti d’iddu e saluti nostra!

PEPPI
Allura è signu ca u manciari è prontu! Forza apparicchiamu ssa tavula ca manciamu! (Si daranno tutti da fare ad apparecchiare, tranne Crocifissa che chiama in disparte Peppe portandolo sul proscenio)

CRUCIFISSA
Ta pozzu dumandari ‘na cosa? Chi jisti a fari nno parrinu?

PEPPI
A vo propriu sapiri tutta a virità?

CRUCIFISSA
E certu, allura picchì ti staju dumandandu!

PEPPI
U parrinu m’ha datu sulu forza a jiri avanti, facennumi curaggiu e dicennumi chi li figghi, anchi si ‘na pocu su frutti di grandi piccati, s’hannu a sapiri sulu vuliri beniri, e ju, anchi si (indicandole la pancia) puru chistu non è miu, u vogghiu beniri comu a l’autri tri.

CRUCIFISSA
Allura tu… U parrinu…

PEPPI
Si, tuttu sacciu, ma haju prifiritu non diri nenti picchì… certi voti “si taci pi manteniri a paci”. Chiddu ca mi dispiaci è ca m’havia pirsuarutu ca tu, di dda vota, avissi canciatu, e avissi pinsatu di cchiù a mia. ‘nveci vju ca... (indicandole la pancia).

MARIO
Noi, abbiamo finito, si aspetta solo voi per mangiare.

CRUCIFISSA
Va pozzu diri ‘na cosa a tutti quantu siti? Aviri figghi è a cosa cchiù granni di stu munnu; ma pi mia, sta vota, non avilli è la cosa cchiù bella chi m’ha capitatu. (Toglie il cuscino dalla pancia, lasciando tutti a bocca aperta e abbraccia suo marito. Mentre bussano e, da bloccati com’erano, si gireranno solo la testa tutti insieme verso la porta da dove entrerà Carlo)

CARMELA
Ca-Carlo! Sta-stavamo tu-tutti in pe-pensiero!

CARLO
(E’ anch’egli balbuziente) Bu-bu bu-buon…

TUTTI
(Tranne Carmela, e sempre da fermi faranno…) Eeeeh!!!!!

CARLO
Bu-buon gi-gi –gi-giorno a tu-tu tu-tu tu-tti!

TUTTI
(Sempre da fermi faranno…) Ohhhh!!!!! (Si abbasseranno le luci, e, sotto l’occhio di bue, Santuzza narrerà davanti al proscenio e sempre con tutti bloccati, la morale finale).

SANTUZZA
Cu non ci passa non ci cridi.
Certu ca ci voli ‘na gran fidi
suppurtari sinu a stu puntu,
anchi pi mia ca vu cuntu.
Ma lu mali, spissu ‘nfetta
puru a cu menu si l’aspetta.
Sulu lu sceccu ca di sennu è privu,
po’ diri: di chist’acqua no nni vivu.
Puru a chiddi ca hannu ‘na figghia
Cunsigghiu di nun si fari maravigghia.
Picchì… quannu menu ti l’aspetti
nescinu ‘o chianu tutti li difetti.
‘Nta sta vita, semu tutti cu pedi a fossa,
pronti mi nni rumpemu tutti l’ossa.
Un pruverbiu vi vogghiu lassari:
“cu bonu si voli attruvari,
di nuddu s’havi a maravigghiari.


FINE